Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 773/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ nr. 773/2008-
Ședința publică din 13 mai 2008
PREȘEDINTE: Roman Florica | R - | - JUDECĂTOR 2: Pantea Viorel |
- - | - JUDECĂTOR 3: Trif Doina | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarele DE CONSUM Aleșd - reprezentată de UJCC B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimata ORTODOXĂ de, cu sediul în de județul B, împotriva deciziei civile nr. 140/R/2008 din 30 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-,
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentantul părților contestatoare, cons. jur. în baza delegației nr. 375/13.05.2008, precum și reprezentanta intimatei ORTODOXĂ de, av. în baza împuternicirii avocațială din 12.05.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței ce le de mai, faptul că prezenta contestație în anulare este legal timbrată cu suma de 10 lei taxă judiciară de timbru și cu timbru judiciar în valoare de 0,3 lei,după care:
Nefiind cereri sau excepții de formulat, instanța declară dezbaterile închise și acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentantul contestatoarei solicită admiterea contestației în baza articolului 318 teza 1 Cod de procedură civilă, modificarea în totalitate a deciziei în sensul respingerii recursului, cu consecința menținerii în întregime ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond, cu cheltuieli de judecată. Se arată că instanța de recurs a săvârșit greșeală materială prin faptul că s-a reținut inexistența unui acord din partea proprietarilor, pe baza doar a unor aprecieri ale climatului socio-politic din vremea comunismului. De asemenea, instanța de recurs este în contradicție, arătând în considerente că nu e nevoie de acordul proprietarilor, iar în dispozitiv constată că nu există acordul acestora. Se arată că se va dispune radierea casei, dar în dispozitiv nu se regăsește acest aspect.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, conform concluziilor scrise pe care le depune la dosar, cu cheltuieli de judecată, arătând că nu sunt incidente dispozițiile articolului 318 Cod de procedură civilă, greșelile invocate nu sunt greșeli materiale ci de fond, în realitate se caută rejudecarea recursului. Din probele de la dosar rezultă că actul de donație a fost anulat și că nu a existat acordul primăriei pentru construire.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 140/R/2008 din 30 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-, a fost admis ca fondat recursul civil declarat de recurenta reclamantă ORTODOXĂ De în contradictoriu cu intimații pârâți UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERATIVEI DE CONSUM B - în nume propriu și în calitate de reprezentant legal a SOCIETĂȚII COOPERATIVĂ DE CONSUM ALEȘD, împotriva deciziei civile nr. 618/A din 18 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor ce a fost modificată și schimbată în parte sentința civilă nr. 725 din 7 decembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Aleșd, majorând cuantumul despăgubirilor datorate de reclamantă în favoarea pârâtei reconvenționale la suma de 66.240 lei. S-au menținut restul dispozițiilor sentinței și s-au compensat cheltuielile de judecată în recurs și în apel.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de recurs a reținut următoarele:
În baza unui contract de donație, în anul 1972, cota de 2000/4004 părți a fost dobândită de de Consum oras Aleșd, diferența fiind înscrisă în favoarea CAP de. Prin sentința civilă nr. 338/2000 a Judecatoriei Aleșd - rămasă irevocabilă - s-a constatat nulitatea absolută a contractului de donație, dispunându-se repunerea părților în situația anterioară de carte funciară, iar prin decizia civilă nr. 28 din 12 ianuarie 2005 Curții de Apel Oradeaa fost confirmată soluția instanței de apel prin care s-a respins acțiunea Cooperativei de Consum Aleșd, acțiune prin care reclamanta solicita să se constate dobândirea dreptului de proprietate cu titlu de uzucapiune pentru suprafața de 2000 mp înscrisă în CF 1219 de. Elementul esențial al analizei probelor administrate îl reprezintă buna credință a pârâtei - reclamante reconvenționale Societatea de Consum Aleșd pe durata exercitării posesiei terenului și a edificării construcțiilor aflate în litigiu, precum și existența unui acord al proprietarului terenului în momentul realizării acestor construcții, acord pe care se fundamentează dreptul de superficie.
În principal, reclamanta reconvențională a invocat existența unui astfel de acord chiar sub forma lui tacită, apreciind că în condițiile în care reclamanta principală, practic, nu s-a opus la edificarea construcțiilor se poate interpreta că aceasta a recunoscut dezmembrarea proprietății sale. Referitor la propria sa bună credință intimata apreciază că aceasta este dovedită fără putință de tăgadă prin simplul fapt al înscrierii în cartea funciară dreptului său de proprietate, în momentul construcției societatea cooperatistă comportându-se ca un adevărat proprietar al imobilului în întregul său care își exercita atributele dreptului real absolut. De altfel, aceasta a fost poziția însușită de instanța de apel care a recunoscut dreptul de superficie al reclamantei reconvenționale, dispunând înscrierea acesteia în cartea funciară.
Analiza se impune a fi, însă, mai nuanțată datorită unui climat istoric care, din păcate pentru părțile implicate, a deformat efectele instituțiilor clasice ale dreptului civil. Este adevărat că în momentul edificării construcțiilor asupra cărora poartă litigiul de față, intimata avea înscris în cartea funciară un drept de proprietate asupra terenului pe care magazinul sătesc a fost ridicat, titlul prin care proprietatea asupra imobilului a fost obținută era afectat de un viciu grav, consimțământul transmițătorului fiind determinat de o situație obiectivă recunoscută în prezent ca fiind abuzivă. Contractul de donație dintre proprietarul tabular și unitatea cooperatistă s-a încheiat ca urmare a unor constrângeri exercitate asupra reprezentaților recurentei din acea perioadă, într-un moment istoric în care, oricum, existența însăși a bisericii, ca persoana juridică, și a bunurilor din patrimoniul acesteia reprezentau un subiect delicat în contextul în care proprietatea privată, în general, nu era protejată de stat.
Așa fiind, reprezintă o exagerare să se afirme că reprezentanții recurentei și-ar fi exprimat vreun acord pentru edificarea acestor construcții. În primul rând pentru că acest acord nu era necesar - constructorul fiind în acel moment proprietar al terenului - iar în al doilea rând pentru că oricum o opoziție nu ar fi avut nici un fel de rezultat. În același timp nu se poate afirma din punct de vedere juridic nici că reclamanta reconvențională ar fi fost de rea credință, deoarece în contextul socio - politic respectiv a exercitat prerogative ale unui drept real pe care, potrivit legislației în vigoare, îl dobândise într-un mod aparent legal și nu i se poate imputa o depășire a cadrului de exercitare obișnuită a proprietății. Altfel spus, ne aflăm în fața unui raport juridic în care proprietarul terenului a redobândit proprietatea după 30 de ani de privare de exercitare a prerogativelor sale, iar constructorul, deși nu se poate reține reaua sa credință nu poate invoca un acord care nu a existat în realitate și în lipsa căruia nu poate dobândi o dezmembrare a proprietății. Acesta fiind cadrul ce se constituie în însăși izvor al raportului juridic, instanța a apreciat că acțiunea reconvențională nu poate fi admisă, având prioritate în ceea ce privește obținerea protecției proprietarul terenului care invocă regulile accesiunii imobiliare, fiind aplicabile prevederile articolului 494 cod civil.
În afara declarațiilor martorilor, la dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri din care se reține că în momentul cedării imobilului acesta nu era afectat de nici o construcție, iar din alte înscrisuri s-a dovedit că valoarea lucrărilor pentru care s-a eliberat autorizația de construire a fost de 147.600 lei, existând toată documentația care justifica valoarea integrală materialelor utilizate de constructor, materiale a căror contravaloare a fost achitată din fonduri proprii. În condițiile în care nu este foarte clar dacă manopera a fost executată exclusiv prin voluntariat sau o parte din această valoare a fost suportată de constructor și ținând cont că oricum forța de muncă nu a fost asigurata de proprietarul terenului, acesta va fi obligat la suportarea contravalorii reale a manoperei și a muncii prestate în condițiile în care, pentru motivele expuse, nu se poate aprecia că în momentul ridicării construcțiilor proprietarul acestora ar fi fost de rea credință.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare petentaDE CONSUM Aleșd - reprezentată de UJCC B, solicitând modificarea în totalitate a hotărârii atacate, în sensul respingerii recursului formulat de ORTODOXĂ de, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestației se arată că hotărârea este în parte rezultatul unei greșeli materiale.
Astfel, instanța de recurs în argumentarea sa privind inexistența unui acord din partea proprietarului terenului (recurenta) pentru edificarea de către Aleșd a magazinului sătesc ca bufet, reține că acest acord nu era necesar, pentru ca în final să acorde câștig de cauză recurentei reclamante tocmai pentru că nu există acest acord.
În plus, instanța ajunge la această din urmă concluzie pe baza unor aprecieri cu totul generale și nu prin raportare în concret la probele administrate în cauză.
Mai arată că motivarea dată în recurs este nelegală cu privire la faptul că instanța, deși procedează la rejudecarea în fond a cauzei, nu se pronunță în nici un fel asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a
În drept, invocă dispozițiile articolului 318 Cod de procedură civilă.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, intimataORTODOXĂ dea solicitat respingerea contestației ca inadmisibilă, nefiind întrunite cerințele articolului 318 Cod de procedură civilă.
Verificând contestația prin prisma motivelor invocate, Curtea apreciază că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit articolului 318 Cod de procedură civilă, contestația în anulare împotriva unei decizii dată în recurs poate fi introdusă atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Prin "greșeli materiale" în sensul legii se înțeleg greșeli de fapt, de ordin procedural și nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale ori de rezolvare a unui incident procedural.
Sub acest aspect, motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în cerințele mai evocate, ele vizând probleme de judecată ce nu pot fi cenzurate printr-o cale extraordinară de atac.
A da o astfel de soluție ar însemna să se admită un recurs la recurs.
Față de considerentele mai reținute, Curtea urmează să respingă contestația, fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondatăcontestația în anulareformulată de contestatoarele DE CONSUM Aleșd - reprezentată de UJCC B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimata ORTODOXĂ de, cu sediul în de județul B, împotriva deciziei civile nr. 140/R/2008 din 30 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCAB I L
Pronunțată în ședința publică de azi, 13 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
R - - - - - - -
decizie: Vl./05.06.2008
Complet recurs:,
în 2 ex.: /30.06.2008
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Pantea Viorel, Trif Doina
