Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 785/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 785/
Ședința publică din 2 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel
JUDECĂTOR 2: Roxana Maria Trif
JUDECĂTOR 3: Dorina
Grefier șef secție
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții G și - în contradictoriu cu intimații pârâți - și -; împotriva deciziei civile nr. 26/A pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 3 februarie 2009 în dosarul civil nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în cadrul ședinței de judecată din 19 mai 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrată din prezenta decizie.
Instanța, a amânat pronunțarea la data de 26.05.2009, apoi la 02.06.2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Constată că prin sentința civilă nr. 168/08.02.2008 pronunțată de Judecătoria Zărnești în dos. cu nr. de mai sus s-a respins acțiunea formulată de reclamanții G și împotriva pârâților și -, reclamanții fiind obligați la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 lei.
Împotriva sentinței au formulat apel reclamanții - și
HGPrin decizia civilă nr. 26/A/2009 Tribunalul Brașov a respins apelul reclamanților și a păstrat soluția civilă apelată.
Prin aceeași decizie apelanții reclamanți au fost obligați la plata către intimatul pârât - a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a se pronunța astfel s-a reținut că reclamanții au invocat drept temei legal al revocării donației pe care au încheiat-o cu pârâții - fiica respectiv ginerele lor - în primul rând, neîndeplinirea obligațiilor pe care și le-au asumat aceștia prin contractul de donație și în al doilea rând, ingratitudinea pârâților.
Astfel, prin contractul de donație pârâții și-au asumat obligația întreținerii reclamanților, în caz de nevoie, constând în locuință, încălzit, iluminat, hrană, medicamente, tratament medical, internare în spital dacă va fi cazul, iar la decesul donatorilor, înmormântarea acestora pe cheltuiala lor, potrivit obiceiului locului (fila nr. 50 dos. fond). În caz de neexecutare a sarcinii la care donatarii s-au obligat, intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice.
Prin contractul de donație cu sarcina întreținerii încheiat de părți și a cărui revocare pentru neexecutarea întreținerii este solicitată, s-a stipulat că întreținerea se va acorda în caz de nevoie, deci la solicitarea creditorilor întreținerii.
Din probele administrate în fața primei instanțe și în apel rezultă că la momentul încheierii contractului de donație cu clauza întreținerii, reclamanții aveau cunoștință despre faptul că pârâții, debitori ai prestației întreținerii, sunt persoane cu handicap, unul dintre ei mental iar altul fizic, astfel că nu se pot îngriji de propria întreținere, motiv pentru care nici nu se așteptau la un ajutor substanțial din partea debitorilor obligației. Aceiași martori au declarat că, în aceste condiții, pârâții nu puteau asigura întreținerea apelanților reclamanți.
În speță s-a probat că intimații pârâți sunt cei care sunt în nevoie, dată fiind starea precară a sănătății și cea materială, astfel că au fost în imposibilitate de a asigura întreținerea reclamanților.
Nu s-au probat nici cauzele de revocare a donației pentru ingratitudine, respectiv refuzul de alimente donatarilor, delicte, cruzimi sau injurii grave asupra și la adresa donatarilor.
Instanța de apel nu a ignorat contextul în care reclamanți au solicitat revocarea donației după aproape nouă ani de la încheierea contractului de donație și anume starea conflictuală existentă în familie, împrejurarea că soții pârâți s-au despărțit în fapt și că reclamanții au dorit împiedicarea înstrăinării imobilului de către pârâți.
nstanța a apreciat că apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței civile este nefondat.
Deoarece apelanții reclamanți au căzut în pretenții, în temeiul art. 274 Cod proc. civ. au fost obligați să plătească cheltuieli de judecată.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții G și - invocând prevederile art. 304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că, hotărârea pronunțată în apel este contrară probatoriului administrat întrucât nu se bazează pe depozițiile martorilor, răspunsurile la interogator precum și înscrisurile aflate la dosar din care rezultă fără putere de tăgadă că apelanții recurenți reclamau o stare de ajutor permanent din cauza vârstei înaintate și a afecțiunilor de care sufereau.
De asemenea, se arată că s-a reținut greșit că din cauza infirmității, intimatul nu și-a executat obligațiile față de reclamanți, atâta timp cât această infirmitate nu-l împiedică să muncească cu ziua, să-și petreacă timpul la părinții săi în alt sat și să aducă injurii recurenților.
Prin urmare, se arată că recurenții au făcut pe deplin dovada neexecutării cu rea credință a obligațiilor asumate de către intimat, însă instanța de apel nu a ținut seama de probele administrate în acest sens.
Examinând decizia în raport cu motivele de recurs, curtea reține că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenții au invocat ca temei juridic al motivelor de recurs prevederile art. 304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă.
Analizând criticile invocate, curtea reține că acestea se referă la netemeinicia hotărârii recurate și nu la nelegalitatea acesteia, respectiv, acestea nu se încadrează în dispozițiile art. 304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă, ci în dispozițiile art. 304 punctele 10 și 11 Cod procedură civilă. Ori, aceste dispoziții care permiteau instanței de control să examineze aprecierea eronată a probelor, respectiv, netemeinicia hotărârii recurate, au fost abrogate prin art. I punctele 111 și 112 din nr.OUG 138/2000.
Prin urmare, simpla afirmație făcută de recurenți în sensul aplicării în cauză a motivelor reglementate de art. 304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă, nu este suficientă pentru a analiza hotărârea prin prisma acestor dispoziții, atâta timp cât în cauză nu se arată în ce sens a fost interpretat greșit actul juridic dedus judecății, natura și înțelesul lămurit al acesteia precum și lipsa de bază legală a hotărârii atacate.
De altfel, instanțele au reținut corect că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 829 - 831 ți 1020 Cod civil, întrucât, intimații sunt persoane cu handicap atât fizic cât și mintal având o capacitate de muncă diminuată și prin urmare nu se poate reține existența unei neexecutări culpabile, imputabile, pârâților cu privire la obligațiile de întreținere față de reclamanți.
De asemenea, s-a interpretat corect modalitatea de exercitare a obligației de întreținere, conform conținutului contractului de donație, aceasta fiind asumată numai în caz de nevoie a reclamanților.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 (1) Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul și va menține ca legală decizia recurată.
Reținându-se culpa procesuală în sarcina recurenților, în baza art. 274 Cod procedură civilă, vor fi obligați la plata către intimatul pârât a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanții G și - împotriva deciziei civile nr. 26/A/2009 pronunțată de tribunalul Brașov pe care o menține.
Obligă pe recurenții la plata către intimatul - a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată ocazionate în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 02.06.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier șef sectie, |
Red. /23.06.2009
Dact. /25.06.2009
Jud. fond:
Jud. apel: -
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Roxana Maria Trif, Dorina
