Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 790/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

- Secția civilă mixtă -

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ nr. 790/2009-

Ședința publică din 27 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Galeș Maria

- -

- JUDECĂTOR 2: Toader Felicia

- -

- JUDECĂTOR 3: Măduța Doina

- -

- judecător

- -

- grefier

Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în nr. 242 județul B, împotriva sentinței civile nr. 765/LM/2008 din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: recalculare pensie,

La apelul nominal făcut în ședința publică de astăzi nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței cele de mai sus, faptul că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, că intimatul contestator a depus întâmpinare la dosar prin registratura instanței, la data de 27.02.2009, precum și faptul că s-a solicitat judecarea în lipsă în baza art. 242 aliniatul (2) Cod procedură civilă, după care:

Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.765/LM/2008 din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, a fostadmisă contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B și în consecință s-a dispus anularea deciziei nr. 23404/16.04.2008 emisă de intimată, care a fost obligată intimata să-i recalculeze pensia acestuia prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 15 ani, cu acordarea drepturilor astfel stabilite începând cu data de 01.07.2005, sens în care a fost obligată intimata să emită o nouă decizie de pensionare; fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Contestatorul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. 23404/17.07.1990 în baza Legii nr. 3/1977.

Prin decizia nr. 23404/16.04.2008, intimata a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului ca urmare a intrării in vigoare a H. 1550/2004. Conform buletinului de calcul privind evaluarea pensiei contestatorului s-a luat în considerare de către intimată un stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani.

Art.2 pct.1 din anexa HG1550/2004 stipulează ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrala in munca prevăzută de legislația in vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data operațiunilor de evaluare, iar la alin.3 se prevede că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 01.07.1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.

Instanța a apreciat că in mod greșit intimata a recalculat pensia contestatorului în condițiile HG1550/2004 cu luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani, fără a avea în vedere dispozițiile art.2 din nr.OUG4/2005, conform cărora calcularea pensiilor se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea Legii nr.19/2000.

Totodată, art.14 din Legea nr.3/1977 (act normativ în vigoare la data pensionarii contestatorului) reglementează situația persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 15 ani in locurile de munca încadrate in grupa I de munca sau cel puțin 20 de ani in locurile încadrate in grupa a doua de munca, care au dreptul la cerere să li se reducă vârsta de pensionare în mod proporțional cu anii lucrați in grupele I sau II de munca, situație în care s-a aflat si contestatorul.

Ulterior, Legea nr. 19/2000 modificată și completată, la art.20 enumără locurile de muncă în condițiile speciale, între care la litera "b" se regăsesc și activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații, iar la art.43 se prevede că asigurații care și-au desfășurat activitatea în locurile de munca prevăzute la art.20 lit."b" și care au un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani, în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limita de vârstă, indiferent de vârstă, punctajul mediu anual în situația asiguraților prevăzuți la art.43 stabilindu-se prin luarea în considerare a stagiilor de cotizare prevăzute la acest articol, conform dispozițiilor art.77 alin.2 din Legea nr.19/2000.

S-a mai reținut că, inclusiv dispozițiile art.2 alin 1 din Normele metodologice anexa la.HG1550/2004 prevăd ca "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrala în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie de care persoana beneficiază, sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare. ori, în cazul contestatorului stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare este reglementat de art.20, 43 și 77 din Legea nr.19/2000 modificată și completată, de 15 ani și aceasta avându-se în vedere și respectarea principiului consacrat prin actele normative de evaluare, la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie, precum și de principiile de bază ale sistemului public pe care acesta se organizează și funcționează reglementat de art.2 din Legea nr.19/2000, îndeosebi principiul egalității care să asigure tuturor participanților la sistemul public, contribuabili beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

Așa cum rezultă din probele administrate, respectiv adeverința nr. 2122/23.05.2006 emisa de Compania Națională a - B, Sucursala B, contestatorul a realizat în zona I de radiații grupa I de munca subteran un stagiu de cotizare de peste 15 ani fiindu-i aplicabile dispozițiile art.2 pct.1 teza 2 din Normele Metodologice, art.14 din Legea nr.3/1977, HG1550/2004, art.20,43 și 77 din Legea nr.19/2000 modificată si completată.

Având in vedere că in cuprinsul deciziei nr. 23404/16.04.2008 este inserata mențiunea: "în situația in care în termen de 3 ani de la data de 01.07.2005 vor fi prezentate acte de natura a modifica elementele avute in vedere la determinarea punctajului mediu anual recalculat", instanța a obligat intimata sa acorde drepturile recalculate începând cu data de 01.07.2005.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru, a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

Prin motivele de recurs s-a invocat că intimatula fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă prin decizia nr. 23404/17.07.1990 în baza Legii nr. 3/1977.

S-a găsit în eroare instanța de fond referitor la interpretarea art. 2 aliniatul 1 din HG nr. 1550/2004 întrucât Legea nr. 19/2000 nu conține nici o dispoziție ce să impună aplicarea prevederilor sale la situații juridice anterioare adoptării ei, excepțiile de retroactivitate nu se prezumă, deci, în cazul intimatei nu pot fi aplicate dispozițiile articolului 20 litera b și articolului 43 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000. Voința implicită a legii noi de a se aplica la situații anterioare nu poate fi dedusă din circumstanțe echivoce ci trebuie expres prevăzută.

După opinia instanței se poate conchide că emiterea HG nr. 1550/04 nu-și mai avea rostul cât timp s-a dispus prin OUG nr. 4/2005 aplicarea principiului - la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii în pensie, cu toate că o hotărâre de Guvern este un act juridic prin care se stabilesc norme conform legii în executarea ei.

În ipoteza aplicării dispoziției instanței, în sensul determinării punctajului mediu anual prin împărțirea numărului total de puncte obținute la un număr de ani nerespectând un stagiu de cotizare ci beneficiul (reducerii vârstei de pensionare), ar însemna o greșită aplicare a legii, existând astfel chiar contradicții între considerente și dispozitiv.

Există o contradicție între termeni întrucât, deși se recunoaște că articolul 2 aliniatul 1 din HG nr. 1550/2004 se aplică intimatei, s-au coroborat cu acele înscrise în articolul 20 litera b și articolul 43 aliniatul 3 din Legea nr. 19/2000.

În drept s-au invocat dispozițiile articolului 304 punctele 8 și 9 Cod de procedură civilă, HG nr. 1550/2004.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului.

Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța reține următoarele:

Criticile aduse sentinței de către recurentă sunt neîntemeiate, soluția instanței de fond fiind legală și temeinică, bazată pe aprecierea justă a probelor administrate și interpretarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile.

Intimatului contestator i s-au deschis dreptul la pensie în perioada în care avea aplicabilitate Legea nr. 3/1977, iarrin p. decizia nr. 23404/16.04.2008, intimata a procedat la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului în baza HG nr. 1550/2004,prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani, utilizat la determinarea punctajului mediu anual, ignorându-se activitatea desfășurată de antecesorul acesteia în condiții speciale ca miner subteran în zona I de expunere la radiații și prevederile OUG nr. 4/2005, emise de Guvern tocmai în ideea echității, care a consacrat principiul "la condiții egale de pensionare, pensie egală indiferent de anul ieșirii la pensie".

Astfel, articolul 2 din OUG nr. 4/2005 prevede expres faptul că, modul de calcul se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual iar cuantumul fiecărei pensii se stabilește cu respectarea Legii nr. 19/2000, aspect față de care, corect instanța de fond a concluzionat că se aplică dispozițiile articolelor 20, 43, 77 din Legea nr. 19/2000, întrucât altfel s-ar încălca principiul enunțat. Chiar articolul 2 din Legea nr. 19/2000 consacră principiul egalității tuturor participanților la sistemul public de pensionare, neaplicarea acestuia ar duce la crearea unui tratament discriminatoriu pentru cei care au avut "neșansa" obținerii dreptului la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, aspect ce ar contraveni nu doar Constituției României, ce proclamă egalitatea de tratament, ci și al prevederilor legale internaționale în materie.

OUG nr. 4/2005 este un act normativ ulterior HG nr. 1550/2004, a fost aprobat prin Legea nr. 78/2006, are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, astfel că, în mod corect s-a concluzionat că prevederile articolului 2 aliniatul 1 din HG nr. 1550/2004 au fost abrogate tacit întrucât nu puteau fi interpretate într-un mod ce să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensie, aspect corect reținut de instanța de fond.

Conform actelor de la dosar, intimatul contestator a lucrat în condiții deosebite de muncă, radioactive grupa I zona I de radiații, situație față de care chiar Legea nr. 3/1977 stabilea drepturi speciale în sensul reducerii vârstei de pensionare, iar articolul 43 din Legea nr. 19/2000 prevede expres că pentru astfel de asigurați și care aveau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani zona I-a de radiații sau 20 ani în subteran, punctajul mediu anual se stabilește prin luarea în considerare a stagiilor prevăzute de acest articol, conform articolului 77 din Legea nr. 19/2000.

Prin aplicarea dispozițiilor legale susmenționate, instanța de fond nu a făcut decât să pună în practică prevederile legale în materie situației intimatei, dispoziție mai favorabilă, în caz contrar s-ar fi ajuns la o nejustificată discriminare raportat la persoanele pensionate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 și cei ce s-au pensionat în baza Legii nr. 27/1966 sau a Legii nr. 3/1977, care îndeplineau de altfel aceleași condiții, motive față de care instanța de fond a interpretat corect, nu greșit, dispozițiile legale, neexistând o contradicție în termeni, criticile fiind neavenite.

Cât privește data la care s-au acordat drepturile în favoarea reclamantei, s-au avut în vedere chiar propriile mențiuni ale recurentei înscrise în decizia de recalculare și, totodată, dispozițiile articolului 1 aliniatul 1 din HG nr. 550/2004, articolului 3 aliniatul 1 și articolului 7 punctul 4 și 5 din OUG nr. 4/2005 - republicată, cu privire la etapele de recalculare și la data acordării drepturilor recalculate sau revizuite, criticile fiind nefondate. Adeverința emisă de Compania Națională a doar confirmă o situație anterioară ce trebuie avută în vedere la recalculare conform celor de mai sus.

Față de considerentele expuse, nefiind incidente dispozițiile articolului 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs, în baza articolului 312 aliniatul 1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, urmând a menține în întregime sentința recurată ca fiind legală și temeinică.

Se constată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

RESPINGE ca nefondat recursul civil declaratde recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O- județul B, în contradictoriu cu intimatul contestator, cu domiciliul în nr. 242 județul B, împotriva sentinței civile nr. 765/LM/2008 din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Fără cheltuieli de judecată.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de azi, 27 aprilie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - - -

decizie: GM/ 05.05.2009

Complet fond: Fl.

în 2 ex.: D/05.05.2009

Președinte:Galeș Maria
Judecători:Galeș Maria, Toader Felicia, Măduța Doina

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 790/2009. Curtea de Apel Oradea