Evacuare. Jurisprudenta. Decizia 952/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Civilă mixtă
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 952/2008-
Ședința publică din 05.06.2008
PREȘEDINTE: Trif Doina
JUDECĂTOR 2: Stan Aurelia Lenuța
JUDECĂTOR 3: Lazăr
Grefier:
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurentul contestator cu domiciliul în O,-, - 6,. 22, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 901/LM din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul recurentului contestator, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 216 din 20.12.2007, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual, lipsă fiind recurentul și intimata.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că procedura de citare a părților este completă, prezentul recurs este scutit de la plata taxei de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, la data de 04.06.2008, întâmpinare formulată de intimata pârâtă, după care:
Instanța comunică reprezentantului recurentului contestator un exemplar din întâmpinarea formulată în cauză.
Reprezentantul recurentului contestator depune la dosar practică judiciară, arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.
Instanța, nemaifiind de administrat alte probe în cauză, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului contestator solicită admiterea recursului conform petitului, modificarea hotărârii recurate în sensul obligării intimatei la recalcularea pensiei recurentului cu luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 de ani și nu de 30 de ani, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND,
Asupra recursului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 901/LM din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul, domiciliat în O,-, -.6,.22, jud.B, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, cu sediul în O,-, jud.B, și în consecință:
A fost obligată intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului cu luarea in considerare a mențiunilor cuprinse în adeverința nr.1419/06.08.2007 emisă de SC SA, respectiv a indemnizației de conducere de 20 % de care a beneficiat în anii 1994-1995 și de 15 % pentru anul 1996.
S-a respins restul capetelor de cerere formulate de către contestator și a cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Prin decizia nr. -/02.03.1999, contestatorul a fost înscris la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă, în baza prevederilor Legii nr. 3/1977.
In urma recalculării pensiei în conformitate cu nr.HG1550/2004 si nr.OUG4/2005 stagiul de cotizare utilizat a fost de 30 de ani. Conform aceluiași act, legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la categoria de pensie de care beneficiază contestatorul la data de 1 octombrie 2004 este Legea 3/1977.
Având în vedere susținerile contradictorii ale părților referitoare la legea aplicabilă, instanța a apreciat că în speță se impune o interpretare a legilor succesive adoptate în această materie, în scopul clarificării acestei probleme. Astfel, rolul puterii judecătorești este în esență acela de a aplica legea, adică aceea de aoi nterpreta și a adapta cazurilor particulare. În speță, instanța va identifica legea aplicabilă, ținând cont de principiile aplicării legii civile în timp, de intenția reală a legiuitorului, precum și de principiile generale ale dreptului.
Așadar, instanța a constatat că legea aplicabilă la data deschiderii dreptului de pensionare al contestatorului era Legea nr. 3/1977. Coroborând acest text cu prevederile art. 2 alin.1 din HG1550/2004 care prevede că: "Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază [.] " ar trebui să concluzionăm că într-adevăr stagiul complet de cotizare al contestatorului ar fi de 30 de ani. astfel de concluzie este însă cu desăvârșire eronată, fiind rodul unei interpretări simplificate și care nesocotește reglementări ulterioare în materie, cu atât mai mult cu cât acestea au o forță superioară unei hotărâri de guvern pe care se întemeiază apărările intimatei, respectiv HG1550/2004 amintit mai sus. de care facem vorbire se regăsesc în nr.OUG4/2005 aprobată prin Legea 78/2005, care prevede în mod explicit "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie". Or, având în vedere acest principiu, având în vedere, pe de-o parte că nr.OUG4/2005 este ulterioară HG1550/2004 și pe de altă parte, că ordonanța aprobată prin Lege are o forță juridică superioară unei hotărâri de guvern, se impune să concluzionăm că prevederile art. 2 alin.2 din HG. 1550/2004 au fost abrogate tacit, în sensul că nu pot fi interpretate într-un mod care să ducă la stabilirea unor pensii diferențiate în funcție de anul ieșirii la pensionare.
Așa cum s-a arătat deja, judecătorul trebuie, în primul rând, să cerceteze care a fost intenția reală a legiuitorului. Astfel, din OUG4/2005 aprobată prin legea 78/2005 rezultă în mod indubitabil că legiuitorul a urmărit să înlăture toate discriminările dintre pensionari cu privire la cuantumul pensiei rezultate din date diferite a ieșirii la pensie. În aceste condiții, aplicarea rigidă a HG1550/2004 încalcă în mod flagrant acest principiu. Or, a nu deroga de la principiile generale ale dreptului, a urma spiritul legii și nu numai litera sa, sunt două reguli elementare ce se impun judecătorului când interpretează legea.
În lumina acestei interpretări, instanța a apreciat că prevederile Legii 19/2000 sunt aplicabile de la data intrării în vigoare a tuturor categoriilor de pensionări ce intră în sfera sa de reglementare, indiferent de data deschiderii dreptului lor la pensie.
Raportat însă la întregul dosar de pensie al contestatorului, instanța constată că acesta, nu a desfășurat activitate în condițiile prevăzute de Legea nr.19/2000, respectiv grupa I de muncă in subteran, în zonă de expunere la radiații ( I sau II), aviație civilă sau activitate artistică, el desfășurând o activitate in cadrul unității O, loc de muncă, care nu este prevăzut în cuprinsul dispoziției legale mai sus menționate, pentru a fi aplicabile prevederile Legii nr.19/2000.
Instanța a mai reținut că în speța dedusă judecății perioada de peste 28 de ani invocata de contestator este doar perioada in care acesta a desfășurat activitate in grupa a II a de munca, care i-a dat dreptul de a se pensiona pentru limita de vârstă prin reducerea vârstei de pensionare si nicidecum nu poate fi confundat cu stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr.19/2000.
De asemenea pentru a putea fi aplicabile dispozițiile Legii nr.226/2006 contestatorul ar fi trebuit sa realizeze un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale prevăzute de legea sus menționată pentru a-i putea fi aplicabile dispozițiile art.5 care prevăd ca punctajul mediu anual se determina prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare, insă contestatorul are o vechime de peste 28 de ani încondiții deosebite de muncă ( fosta grupa a II a), care nu trebuie confundate cu condițiile speciale de muncă ( fosta grupa I ) reglementate de acest act normativ.
Față de ansamblul considerentelor expuse mai sus, instanța în temeiul art. 20 și art.43 din Legea 19/2000 coroborat cu art.5 din Legea nr.226/2006 a respins capătul de cerere privind luarea in considerare a unui stagiu de cotizare de 20 de ani formulat de contestator ca neîntemeiat.
În ce privește valorificarea adeverinței nr.1144/15.03.2007 emisă de, dindatele privitoare la activitatea in muncăexistente la dosar la filele 21-23, instanța reține că au fost valorificate atât perioada cât a desfășurat activitate in grupa a II a de munca 21.07.1983-01.03.1999 ( de la alin.13 pag. 2, coloana nr. 10 - pag. 4 ultimul aliniat, coloana nr. 10), cât și perioada in care i s-au reținut contribuția la pensia suplimentara de 2% - 21.07.1983-01.07.1986 ( alin.13 pag.2, coloana nr.7 - alin 18, pag.2, coloana nr.7),de 3% in perioada 01.07.1986-01.01.1999 ( alin.19 pag.2 coloana nr.7 - alin 19 pag.4,coloana nr.7) și de 5% în perioada 01.01.1999-01.03.1999 ( alin.20 pag.4 coloana nr. 7), motiv pentru care va respinge acest capăt de cerere.
Cu privire la adeverința nr.1419/06.08.2007 emisă de, instanța a constatat că aceasta nu a fost valorificată de intimată, însă nu s-a făcut nici dovada ca ar fi fost depusă de către contestator in original la Casa Județeană de Pensii, motiv pentru care a obligat intimata să recalculeze pensia stabilită pe seama contestatorului cu luarea in considerare a mențiunilor cuprinse in respectiva adeverință potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.
Întrucât nu s-a făcut dovada depunerii in original la intimata a susmenționatei adeverințe, iar celelalte capete de cerere formulate au fost respinse, intimata nu se află in culpă procesuală, astfel încât instanța a respins cheltuielile de judecată solicitate de către contestator.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de plata taxelor de timbru a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul obligării intimatei la recalcularea pensiei prin luarea în considerare a unui stagiu de cotizare de 25 de ani, cu cheltuieli de judecată.
Prin motivele de recurs s-a invocat neluarea în considerare a faptului că a lucrat la fosta din O 27 ani, 8 luni și 23 zile în grupa a II-a de muncă, uzină ce de la înființare în 1965 până în 1974 fost încadrată în grupa I de muncă, condițiile grele nefiind schimbate după trecerea în grupa a II-a, fiindu-i aplicabile dispozițiile Legii nr. 3/1977 trebuia să-i fie aplicat alt stagiu de cotizare. Chiar Legea nr. 19/2000, art. 77 prevede că punctajul mediu anual realizat se determină prin împărțirea numărului de puncte la anii corespunzători stagiului complet de cotizare, aspect corect reținut de instanțe în alte situații similare.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Legea nr. 3/1977, art. 77 din Legea nr. 19/2000.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, instanța constată următoarele:
Potrivit deciziei nr. -/02.03.1999 emisă de intimată, recurentului i s-au stabilit drepturile la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, începând cu data de 01.03.1999 - fila 5 dosar fond, având un stagiu de cotizare realizat de 32 ani, 2 luni, din care 27 ani 8 luni și 23 zile în grupa a II-a de muncă.
Din adeverința nr. 1144/15.03.2007, emisă de SC SA O, antecesoarea fostei Întreprinderi și SC SA- fila 16 dosar fond, recurentul a lucrat în perioada 21.07.1983 - 01.07.1999 la această întreprindere, drepturile la pensie fiindu-i astfel stabilite în baza Legii nr. 3/1977.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. 1, 2 din Legea nr. 226/2006, sunt încadrate în condiții speciale locurile de muncă în care se desfășoară activitățile prevăzute de anexa 1 pct. 28 lit. e, respectiv măcinarea minereurilor neferoase, categorie de activitate în care se încadrează și măcinarea bauxitei, și desfășurată de altfel de fosta Întreprindere în care lucrat recurentul peste 27 ani. Relevante sunt și prevederile art. 3 din Legea nr. 226/2006 conform cărora, asigurații care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 26 ani în condițiile speciale prevăzute de prezenta lege, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea cu 15 ani vârstelor standard de pensionare.
Contestatorului i s-au stabilit drepturile la pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 3/1977, anterior Legii nr. 19/2000, a Legii nr. 226/2006, însă, aplicarea principiului la condiții egale de muncă, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie, a art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006, conform căruia sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare Legii nr. 19/2000, în care asigurații și-au desfășurat activitatea în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă, reclamă recalcularea pensiei recurentului prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare de 25 ani nu de 30 cum greșit a reținut instanța de fond, criticile fiind fondate. De altfel, aceasta este practica Curții de Apel Oradea în materie - deciziile civile nr. 408/2008, 1263/2007.
Este relevantă în acest sens și dispoziția art. 5 din Legea nr. 226/2006 ce statuează că pentru asigurații prevăzuți la art. 3, punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte realizat din însumarea punctelor anuale realizate în perioada de cotizare, greșit instanța de fond apreciind că au fost stabilite corect drepturile solicitate, activitatea desfășurată de recurent fiind încadrată în condiții speciale, fiind astfel aplicate greșit dispozițiile legale enunțate.
Ca urmare, fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, instanța de recurs în baza art. 2 alin. 1, 2, art. 3 din Legea nr. 226/2006, art. 77 din Legea nr. 19/2000, art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă va admite ca fondat recursul, va modifica în parte sentința recurată și va obliga intimata să procedeze la recalcularea pensiei contestatorului prin luarea în considerare a unui stagiu total de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani în loc de 30 ani, cum greșit a procedat.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate întrucât acestea nu au fost contestate și nici nu există motive de ordine publică ce să facă necesară invocarea acestora din oficiu.
Reținând culpa procesuală a intimatei, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța de recurs o va obliga pe intimată să-i plătească recurentului 800 RON cheltuieli de judecată în recurs și fond, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul introdus de recurentul contestator cu domiciliul în O,-, - 6,. 22, județul B, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 901/LM din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o modifică în parte în sensul că:
Obligă intimata să procedeze la recalcularea pensiei contestatorului, prin luarea în considerare a unui stagiu total de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual de 25 ani în loc de 30 ani.
Obligă intimata la 800 RON cheltuieli de judecată în fond și recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 05.06.2008.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - -
- redactat decizie în concept - judecător - - - - 16.06.2008
- judecător fond -,
- dact. gref. - 16.06.2008
Președinte:Trif DoinaJudecători:Trif Doina, Stan Aurelia Lenuța, Lazăr
