Expropriere. Speță. Decizia 100/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 100
ȘEDINȚA PUBLICĂ D-IE 2008
PREȘEDINTE: Camelia Viziteu judecător
- - - - judecător
GREFIER - - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare apelul civil promovat de apelanții - intervenienți în nume propriu și, împotriva sentinței civile nr.116/C din 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru apelanții-intervenienți și, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Avocat pentru apelanții-intervenienți și depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat având cuvântul pe fond pentru apelanții-intervenienți și solicită admiterea apelului, desființarea sentinței civile pronunțate de Tribunalul Neamț ca fiind netemeinică și trimiterea cauzei spre rejudecare având în vedere că prima instanță nu a examinat fondul cauzei. Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
După dezbateri se prezintă consilier juridic pentru intimatul-pârât Primarul Mun. R care depune la dosarul cauzei împuternicire de reprezentare juridică.
CURTEA
- deliberând -
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 4716/103 din 16.10.2007 reclamantul a chemat în judecată Municipiul R prin Primar pentru retrocedarea suprafeței de 3845 mp teren situat în Mun. R-, jud.
În motivarea cererii se arată că tatăl său a cumpărat la 1 decembrie 1950 prin act de veșnică vânzare o suprafață de 4208 mp situată în R-.
Acesta a fost expropriat prin două exproprieri succesive în scopul realizării unui ansamblu de locuințe care trebuia să cuprindă bloc de locuințe, o școală, o creșă și parte din spitalul municipal.
În fapt, doar pe suprafața de 360 mp s-a construit un bloc de locuințe situat pe B-dul.R -, pe restul suprafeței adică 3850mp nu s-a construit nimic, nerealizându-se utilitatea publică declarată.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 35 din Legea 33/1994 și decizia fostei Curți Supreme de Justiție dată în interesul legii, nr. 6/1999.
S-au anexat înscrisuri în dovedirea proprietății, acte de stare civilă în proba descendenței reclamantului și certificatul de moștenitor nr. 341 din 1977.
Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea cererii întrucât prin decizia nr. LIII/ 4.06.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii prin care s-a stabilit că "art. 35 din Legea 33/1994 se interpretează în sensul că aceste dispoziții nu se aplică în cazul acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, introduse după intrarea în vigoare a Legii 10/2001".
La data de 6.12.2007 a fost depusă cerere de intervenție în interes propriu de către și prin care au solicitat introducerea în cauză întrucât prin contractul de vânzare - cumpărare a unui drept litigios au preluat obiectul prezentei acțiuni aflat în cursul judecății achitând prețul de 100.000 de euro și pe acest temei toate drepturile și obligațiile procesuale ce aparțineau reclamantului au fost preluate de către intervenienți.
Prin sentința civilă nr.116/C/14.02.2008 a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea și cererea de intervenție în nume propriu.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Obiectul acțiunii principale îl formează o suprafață de teren (4208 ) care a fost expropriată de la - decedat și tată al reclamatului - prin Decretul Consiliului de Stat al România din 14.07.1972.
Din susținerile făcute prin acțiunea principală și necontestate de pârâtul Municipiul R prin Primar - din suprafața expropriată s-a folosit pentru construcția unui bloc de locuințe doar 360 mp pe restul terenului adică 3850 mp nu s-a construit nimic, nerealizându-se utilitatea publică declarată.
Acțiunea principală dedusă prezentei judecăți a fost înregistrată la data de 11.10.2007.
La data de 4.06.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. LIII(53)/2007 prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a statuat că dispozițiile art. 35 din legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică se interpretează în sensul că "aceste dispoziții nu se aplică acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1954 - 22 decembrie 1989, introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10 /2001".
În considerentele Deciziei menționate se arată că în contextul apariției legii speciale, reparatorii pentru cazul imobilelor preluate abuziv de către stat, inclusiv prin expropriere, nu este aplicabilă procedura de drept comun întemeiată pe retrocedarea în condițiile art.35 din Legea 33/1994.
Deciziile pronunțate în recursul în interesul legii au caracter obligatoriu așa cum prevede în mod expres art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă. Instanțelor nu le aste permis să analizeze temeinicia sau justețea hotărârii pronunțate, ci doar să facă aplicarea la situația de fapt a problemei de drept dezlegată pe calea respectivul recurs extraordinar.
În acțiunea de față reclamantul și intervenienții care au preluat interesul procesual nu s-au apărat în nici un fel cu privire la existența notificării formulate în temeiul Legii 10/2001 pentru suprafața de teren în litigiu.
Procedura administrativă prealabilă întemeiată pe legea 10/2001 era previzibilă și necesară chiar și anterior introducerii prezentei acțiuni întrucât legea 10/2001 a avut drept rațiune principală repararea abuzurilor comise prin preluarea de imobile, fără drept de către stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, în categoria acestora înscriindu-se și imobilele expropriate pentru care nu s-a plătit o justă și prealabilă despăgubire sau care nu au beneficiat de consimțământul neviciat al proprietarului.
Până la pronunțarea instanței supreme, art.35 din legea 33/1994 era aplicabil ca și temei pentru acțiunile în retrocedare atunci când se invoca neîmplinirea utilității publice declarate precum și în lipsa unei drepte și prealabile despăgubiri în contextul Constituției și legilor speciale de la momentul exproprierii. În acest sens decizia anterioară, în interesul legii nr. 6/1999, deși mai echitabilă, a rămas fără aplicabilitate iar instanța de drept comun are obligația să se conformeze Deciziei cu dată mai recentă respectiv nr. LIII ( 53) /1997, în temeiul art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Pentru aceleași considerente cererea de intervenție în nune propriu formulată de către titularii contractului de vânzare - cumpărare a dreptului litigios rămâne fără temei în fond, astfel că tribunalul a respins cele două cereri.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au formulat apel intervenienții în nume propriu.
Aceștia au criticat soluția instanței de fond, care deși a apreciat asupra faptului că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.6/1999 era "mai echitabilă", se dă eficiență deciziei L III/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art.329 alin.3 Cod procedură civilă.
Apelanții arată că, în concordanță cu respectarea principiului proprietății, nu pot fi avute în vedere punctul de vedere al Primarului Municipiului R, care de fapt urmărește să treacă terenul din domeniul public în domeniul privat. Pentru aceasta apelanții arată că instanța trebuie să aplice decizia care răspunde cel mai bine soluției legale pentru respectarea dreptului de proprietate și restituirea terenului liber de construcții.
Apelul este nefondat.
Prima instanță, având în vedere obiectul cauzei, a făcut aplicarea dispozițiilor art.329 (3) Cod procedură civilă, potrivit căruia dezlegarea dată prin soluționarea recursului în interesul legii problemelor de drept judecata este obligatorie pentru instanțe.
Cum prima instanță și-a argumentat soluția, având în vedere acțiunea și apărările atât ale reclamantului cât și ale intervenienților în prezentul litigiu, Curtea, potrivit art.296 Cod procedură civilă va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil promovat de apelanții - intervenienți în nume propriu și, împotriva sentinței civile nr.116/C din 14 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant și intimatul-pârât MUNICIPIUL R - prin PRIMAR.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Camelia Viziteu, Niculina Țiț
- - - -
GREFIER,
- -
Red.
Red.
Tehnored./6 ex.
25/26.06.2008
Președinte:Camelia ViziteuJudecători:Camelia Viziteu, Niculina Țiț
