Expropriere. Speță. Decizia 168/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 168/
Ședința publică din 02 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lică Togan JUDECĂTOR 2: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat de procuror.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de pârâta COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI, cu sediul în B,- A, sector 6, împotriva sentinței civile nr.210 din data de 21.10.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru intimații-reclamanți și, în baza împuternicirii avocațiale nr.19 din data de 9.09.2009, emisă de Baroul Argeș -cabinet individual, lipsind apelanta-pârâtă Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România-Direcția Regională de Drumuri și Poduri
Procedura este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus, prin serviciul de registratură, răspuns la întâmpinare, formulat de apelanta-pârâtă, acesta fiind comunicat, în copie, apărătorului intimaților-reclamanți.
Avocat, pentru intimații-reclamanți, arată că nu solicită amânarea cauzei, pentru a lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare și nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public, procuror, pune concluzii de respingere a apelului, ca nefondat și de menținere a sentinței ca fiind legală și temeinică.
Apărătorul intimaților-reclamanți, avocat, solicită respingerea apelului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Arată că despăgubirile au fost calculate în mod corect. Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel, arată că nu sunt întrunite dispozițiile art.1201 Cod civil, privind autoritatea de lucru judecat. Solicită să fie respinsă și critica din motivul al treilea de apel, ca fiind rămasă fără obiect, întrucât s-a formulat o cerere de lămurire a dispozitivului, cu privire la fraza a șaptea, în ceea ce privește suprafața de 100 În raport de probele dosarului, arată că și ultimul motiv de apel este nefondat.
CURTEA:
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 01.11.2005, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Direcția Regională de Drumuri și Poduri B, pentru a fi obligată să se prezinte la notar în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare al terenului ocupat de lucrarea zid de sprijin și consolidare versant, efectuată asupra DN 7 din zona proprietății reclamanților din comuna, sat, județul A, precum și la despăgubire cu contravaloarea prejudiciului produs prin degradarea ireversibilă a acestui teren începând cu aprilie 2004, și despăgubiri reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat prin inundarea gospodăriei și casei reclamanților, refacerea scurgerilor montate în curtea reclamanților, țevi care au fost distruse cu ocazia reparațiilor efectuate de pârâtă la drum, și amenajarea corespunzătoare a scurgerii apelor pluviale în zona de peste DN 7, la Sud de casa proprietatea reclamanților, precum și despăgubiri pentru degradarea ireversibilă a terenului mai sus menționat.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii terenului și casei de locuit situate în comuna, sat, în calitate de moștenitori ai defunctului, care la data de 25.03.2004 a încheiat cu pârâta o convenție intitulată "Acord de principiu" cu nr. S 21, prin care s-a predat pârâtei folosința terenului învecinat la cu Ev. la cu G, la - cu DN 7 și la - cu pădurea, în scopul realizării în regim de urgență a lucrării "zid de sprijin și consolidare versant", lucrare impusă de degradarea în această zonă. În aceeași convenție s-a convenit ca proprietarul să vândă, iar pârâta să cumpere terenul ocupat de lucrare cel mai târziu în termen de 90 de zile de la data încheierii prezentului acord, la prețul pe care îl vor stabili părțile, pârâta obligându-se să readucă terenul folosit, mai puțin cel ocupat definitiv pentru realizarea lucrării, la starea inițială, redându-l folosinței proprietarului. Prin nota și acordul de principiu pârâta s-a obligat pe timpul executării lucrărilor să ia măsurile necesare pentru evacuarea apei pluviale acumulată în zona benzii suplimentare de circulație, pentru a împiedica afectarea locuinței reclamanților și să prevadă în proiect lucrări pentru drenarea și evacuarea apelor pluviale după desființarea benzii suplimentare de circulație.
S-a susținut că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin acordul de principiu, motiv pentru care terenul reclamanților s-a degradat iremediabil, iar ca urmare a lucrărilor de reparație și consolidare a drumului a fost inundată gospodăria și casa reclamanților.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamanților ca neîntemeiată, întrucât aceștia invocă propria culpă în apărare cu privire la primul capăt de cerere având ca obiect prezentarea la notar pentru perfectarea actului de vânzare-cumpărarea terenului afectat de construcții. A arătat, de asemenea, că reclamanții nu au efectuat în timp util actele de succesiune și implicit documentația cadastrală, motiv pentru care nu a putut fi finalizată procedura de expropriere.
La termenul din 22.03.2006, reclamanții și-au precizat și completat acțiunea, solicitând obligarea pârâtei să întocmească și să înainteze documentația tehnico-economică în vederea declanșării procedurii de expropriere pentru suprafața de teren de 7033. situat în comuna sat, județul A, cu următoarele vecinătăți: la -, la - C, la - DN 7 Pitești - Râmnicu V, la - pădure; obligarea pârâtei să refacă țevile colectoare cu rol de drenaj montate în curtea reclamanților situată în comuna, sat, județul A, obligarea pârâtei să refacă podețele de trecere peste canalul colector din fața gospodăriei reclamanților situată în comuna, sat, județul A, cu vecinătățile: la - rest proprietate, la - C, la - rest proprietate, la - DN 7 Pitești - Râmnicu V, obligarea pârâtei la despăgubiri reprezentând prejudiciul produs prin degradarea imobilului locuință, obligă pârâtei la plata lipsei de folosință a terenului, precum și obligarea pârâtei la aducerea terenului nesupus exproprierii la starea inițială.
La termenul din 19.04.2006, pârâta a depus o completare la întâmpinare și precizări prin care s-a arătat că lucrările de consolidare s-au efectuat în baza unei autorizații de construcție, iar țevile de scurgere ce erau amplasate "în zona de siguranță a drumului" nu sunt prevăzute în proiect și nu au făcut parte din amenajarea drumului, proprietarilor revenindu-le obligația asigurării scurgerii apelor. Pârâta a arătat că răspunzătoare de situația degradării casei reclamanților sunt precipitațiile abundente, că nu are cunoștință despre existența unor poduri care să traverseze elementele de infrastructură ale drumului, arătând că este de acord să despăgubească reclamanții pentru prejudiciile create, iar pentru reamenajarea suprafețelor de teren proprietatea reclamanților utilizate pentru amenajarea de șantier pârâta a încheiat contract de executare lucrări cu "" Râmnicu
Prin sentința civilă nr.3609/20.06.2007, Judecătoria Piteștia admis în parte acțiunea astfel cum a fost formulată și precizată de reclamanții și și a obligat pârâta să întocmească și să înainteze documentația tehnico-economică în vederea declanșării procedurii de expropriere pentru suprafața de teren de 7033. situată în comuna, sat, județul A cu următoarele vecinătăți: la -, la - C, la - DN 7 Pitești - Râmnicu V, la - pădure.
Totodată a obligat pârâta să refacă țevile colectoare cu rol de drenaj montate în curtea reclamanților situată în comuna, sat, județul A, în funcție de soluția tehnico-constructivă propusă de expert în raportul de expertiză completat cu referire la soluția propusă de ing. și potrivit planșei anexa 2 din raportul de expertiză întocmit de expert.
A mai fost obligată pârâta să refacă podețele de trecere peste canalul colector din fața gospodăriei reclamanților situată în comuna, sat, județul A, cu vecinătățile: la - rest proprietate, la - C, la - rest proprietate, la - DN 7 Pitești - Râmnicu V, în funcție de soluția tehnico-constructivă propusă de expert în raportul de expertiză.
De asemenea, a fost obligată pârâta la despăgubiri în valoare de 1500 lei reprezentând prejudiciul produs prin degradarea imobilului locuință și la plata lipsei de folosință a terenului aferentă anului 2006, constând în 4620,33 RON contravaloare lipsă de folosință livadă și 1771,75 RON contravaloare fân.
A fost respinsă cererea de obligare a pârâtei la aducerea terenului reclamanților nesupus exproprierii la starea inițială prin efectuarea lucrărilor necesare ca rămasă fără obiect.
Prin aceeași sentință pârâta a fost obligată la 2560 lei cheltuieli de judecată către reclamanți
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții și pârâta, iar prin decizia civilă nr.362/03.12.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul civil nr. 11098/-, a fost admis apelul formulat de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Direcția Regională de Drumuri și Poduri - B și desființată sentința, constatându-se că tribunalul este competent să soluționeze, în primă instanță prezenta cauză.
A fost respins ca rămas fără obiect apelul reclamanților declarat împotriva aceleiași sentințe, reținându-se că cererea de chemare în judecată a avut ca obiect principal obligarea pârâtei să încheie act de vânzare cumpărare cu privire la terenul în litigiu, însă după precizarea cererii obiectul acesteia a fost modificat, solicitându-se declanșarea procedurii de expropriere, or, această procedură precum și orice alte aspecte referitoare la expropriere sunt date de legea specială (Legea nr.198/2004 și Legea 33/1994), în competența tribunalului județean, ca instanță de fond.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, ca instanță de fond, sub nr.139/14.01.2008.
La data de 03.01.2008 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, sub nr-, contestația petenților și împotriva Hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr.1/08.11.2007 emisă de Compania Națională de Drumuri Naționale din România
În motivarea cererii s-a arătat că se contestă întinderea suprafeței expropriate de 3581,58. și valoarea despăgubirilor de 4 euro/mp, solicitându-se obligarea pârâtei la exproprierea întregii suprafețe de 7033. având în vedere că întreaga suprafață a fost utilizată de pârâtă în vederea consolidării DN 7, Km 188- 925 - km 138 + 982, așa cum rezultă din expertizele efectuate în dosarul nr- a Judecătoriei Pitești. Suprafața de teren - pășune și livadă cu pomi fructiferi a fost în totalitate afectată și degradată de pârâtă ca urmare a lucrărilor de consolidare a DN 7, fiind tăiați și pomii fructiferi fără acordul petenților.
Au mai arătat petenții că trebuiau acordate despăgubiri de pârâtă cu valoarea reală a imobilului, avându-se în vedere prețul de circulație în zonă, precum și contravaloarea plantației și a pășunii distruse.
Petenții au solicitat și cheltuieli de judecată.
La data de 08.01.2008 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, sub nr-, cerere de chemare în judecată a reclamanților și împotriva Statului Român - prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, solicitând ca instanța să se pronunța asupra exproprierii suprafeței totale de 7033. teren situat în comuna, sat, județul A și să fie anulată exproprierea pentru suprafața de 3581,58. așa cum a fost stabilită prin nr.HG1125/2007, precum și asupra stabilirii cuantumului despăgubirilor, avându-se în vedere disp.art.26 din Legea nr.33/2004.
Prin încheierea din data de 15.04.2008, în temeiul art.164 Cod procedură civilă s-a dispus conexarea dosarelor nr- și nr- la dosarul nr-.
Prin întâmpinarea depusă la data de 22.02.2008, pârâta a invocat excepția de inadmisibilitate a capătului de cerere privind obligația sa de a întocmi documentația tehnico-economică în vederea declanșării procedurii de expropriere pentru suprafața de 7033 mp.; excepția autorității de lucru judecat cu privire la capetele de cerere subsidiare din dosarul nr- față de sentința civilă nr.2566/2006 a Judecătoriei Pitești, iar cu privire la cererea de refacere țevilor colectoare și construirea podețelor a arătat că aceasta a rămas fără obiect ca urmare a executării sentinței civile nr.2566/2006 a Judecătoriei Pitești.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.210/21.10.2008, a respins excepțiile inadmisibilității acțiunii și autorității de lucru judecat și a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții și, obligând pe pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România să plătească acestora suma de - lei cu titlu de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 3581,58 mp.
A fost obligată pârâta la despăgubiri în valoare de 1500 lei, reprezentând prejudiciul produs prin degradarea imobilului și la plata lipsei de folosință a terenului aferentă anului 2006 în sumă de 4620,33 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință, livada și a sumei de 1771,75 lei reprezentând contravaloarea fân.
A mai fost obligată pârâta să refacă țevile colectoare cu rol de drenaj montate în curtea reclamanților, să refacă podețele de trecere peste canalul colector din fața gospodăriei acestora, să aducă terenul reclamanților nesupus exproprierii la valoarea inițială prin efectuarea lucrărilor necesare și să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 4360 lei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Cu privire la excepția de inadmisibilitate, instanța a constatat că este neîntemeiată, în raport de dispozițiile art.24 alin.4 din Legea nr.33/1994, în care se arată că "În cazul în care expropriatul cere exproprierea numai a unei părți din teren sau din construcție, iar proprietarul cere instanței exproprierea totală, instanța va aprecia, în raport de situația reală, dacă exproprierea în parte este posibilă, în caz contrar, va dispune exproprierea totală".
Și excepția autorității de lucru judecat privind capătul de cerere subsidiar, referitor la suprafața de teren afectată de lucrări de 1550 mp. în raport de sentința civilă nr.2566/2006 a Judecătoriei Pitești, s-a constatat a fi neîntemeiată, deoarece prin respectiva sentință au fost acordate despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului, ci nu s-a dispus cu privire la exproprierea terenului afectat de lucrările efectuate de pârâtă, astfel că, obiectul prezentei acțiuni nu este identic cu cel din dosarul în care s-a pronunțat sentința civilă nr.2566/2006.
Pârâta a mai susținut că cererea privind refacerea țevilor și construirea podețelor a rămas fără obiect ca urmare a executării sentinței civile nr. 2566/2006, însă, din probele administrate în cauză și cererea de chemare în judecată a reclamanților nu rezultă că pârâta a executat aceste lucrări, astfel că și această apărare s-a apreciat a fi neîntemeiată, fiind respinsă.
Pe fondul cauzei, tribunalul reținut următoarele:
În luna martie 2004 au avut loc alunecări de teren care au afectat drumul național DN 7 în zona km 138,935- km 138,982 pe sensul de mers dinspre Pitești spre Râmnicu, aflată pe raza satului, comuna, județul Urmare acestui eveniment, între, proprietarul terenului în suprafață de 7033 mp. ce se învecinează cu zona afectată și Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Direcția Regională de Drumuri și Poduri - Bas urvenit un acord de principiu prin care proprietarul imobilului permitea accesul echipelor de intervenție în vederea reparării și consolidării drumului cu condiția ca în termen de 90 de zile să se perfecteze între părți un contract de vânzare cumpărare a terenului afectat de lucrări. Încheierea acestui contact nu s-a realizat la termenul stipulat în acordul scris menționat, motivat și de neîntocmirea în timp util a documentației cadastrale. Prin apariția Legii nr.198/25.05.2004, privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție și autostrăzi și drumuri naționale, vânzarea cumpărarea acestui teren nu s-a mai realizat, întrucât Legea nr.198/2004 prevedea doar "exproprierea" pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică. Executarea lucrărilor de consolidare la drumul național, prin care a fost afectată o suprafață mai mare de teren decât cea prevăzută inițial, ca și lipsa înțelegerii amiabile între urmașii proprietarului imobilului, decedat în 2004, reclamanții și, pe de o parte și pârâta, pe de altă parte, au dus la acționarea în instanță a acesteia din urmă în vederea soluționării litigiului.
Prin nr.HG1125/19.09.2007 a fost declanșată procedura de expropriere a imobilului proprietate privată pe care este situat amplasamentul lucrării de utilitate publică "Consolidare terasamente pe DN 7 km 138+935 - km 138 + 982".
Prin documentația tehnică întocmită în baza Legii nr.198/2004 de către expertul proiectant autorizat, s-a stabilit că suprafața afectată de lucrări ce se impune a fi expropriată este de 3581,58 mp, stabilindu-se totodată limitele suprafeței supuse exproprierii.
Reclamanții și consideră însă că întreaga proprietate în suprafață de 7033 mp. a fost afectată de lucrările de reparații și consolidare ale terasamentului drumului național DN 7 km 138+938, lucrări efectuate în anul 2004 și, prin acțiunile civile formulate, ce au fost conexate la prezenta cauză, au solicitat instanței obligarea pârâtei de a expropria întregul teren deținut în proprietate și acordarea de despăgubiri corespunzătoare atât pentru teren, cât și pentru pierderile cauzate prin lipsa de folosință a terenului pe o perioadă de 3 ani și pentru degradarea imobilului locuință, precum și refacerea țevilor colectoare cu rol de drenaj și refacerea podețelor de trecere peste canalul colector.
Prin aplicarea coroborată a disp. art.9 din Legea nr.198/2004 raportat la art.26 alin.2 din Legea nr.33/1994 și art.44 alin.3 din Constituție, rezultă că în cazul exproprierii, valoarea care trebuie achitată expropriatului reprezintă valoarea reală a bunului, determinată la momentul efectuării lucrării și actualizată la data plății efective.
Conform art.26 alin.2 din Legea nr.33/1994 la calcularea cuantumului despăgubirilor, se va ține seama de prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite.
Prin expertiza tehnică efectuată în cauză de expert evaluator s-a constatat că suprafața de teren afectată de lucrări de întreținere și construcția drumului este suprafața expropriată de 3581,58 mp. plus o suprafață adiacentă de 100 mp. ocupată de lucrările de șantier, care poate fi readusă la forma inițială, iar suprafața de teren ce se impune a fi expropriată în vederea întreținerii și consolidării drumului afectat este în limita suprafeței de 3581,58.
Expertul a stabilit că valoarea terenului expropriat în suprafață de 3581,58 mp. este de 28,653 euro, echivalent cu 104.359 lei, valabil la data de 09.06.2008, dată la care expertul s- deplasat în teren.
A arătat expertul că terenul ce nu a fost expropriat a suferit prejudicii minore care nu afectează valoarea proprietății, iar imobilul rămas neexpropriat nu a dobândit nici un spor de valoare ca urmare a exproprierii suprafeței de 3582,58 mp.
Față de probele administrate și de textele de lege mai sus invocate, pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Direcția Regională de Drumuri și Poduri - Baf ost obligată să plătească reclamanților suma de 104.359 lei cu titlu de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 3581,58 mp. precum și aducerea terenului nesupus exproprierii la valoarea inițială prin efectuarea lucrărilor necesare.
Reclamanții au solicitat prin precizarea la acțiune contravaloarea lipsei de folosință a terenului aferentă anului 2006, având în vedere că prin sentința civilă nr.2566/2006 a Judecătoriei Pitești au fost despăgubiți pentru lipsa de folosință a terenului aferentă anilor 2004-2005.
Conform acordului de principiu încheiat între părți în baza art.45 alin.2 din nr.OG43/1997, pârâta are obligația să despăgubească pe proprietarul terenului în situația în care acesta a fost prejudiciat.
Potrivit art.6 din nr.OUG84/2003, în vigoare în momentul încheierii acordului de principiu, terenurile din zona de protecția a drumului pot fi utilizate temporar cu înștiințarea proprietarului în scopul eliminării consecințelor evenimentelor rutiere, în termen maxim de 15 zile de la ocupare, pârâta fiind obligată să dispună măsuri legale pentru aducerea la starea inițială, iar în caz de pagube materiale să acorde persoanelor păgubite o justă despăgubire.
În consecință, pârâta are obligația să despăgubească pe reclamanți pentru prejudiciul cauzat, constând în privarea acestora de exercițiul dreptului de folosință ca atribut al dreptului de proprietate, a terenului afectat de lucrările de organizare în vederea executării obiectivului "consolidarea drumului național".
Calculul lipsei de folosință a terenului pentru perioada 2006 s-a efectuat pentru întreaga suprafață identificată în raportul de expertiza întocmit de expert, drept trupul II, având în vedere că reclamanții nu au putut intra să efectueze lucrările agricole de întreținere a plantației de pomi și a fâneței din cauza lucrărilor de organizare consolidare drum național, lucrări care au afectat mai mult decât suprafața prevăzută din proiect.
Având în vedere că prin sentința civilă nr.2566/06.06.2006 Judecătoriei Pitești, irevocabilă, a fost acordată reclamanților contravaloarea livezii distruse și lipsa de folosință a terenului pe anii 2004 și 2005 și având în vedere precizarea reclamanților, care au solicitat lipsa de folosință doar aferentă anului 2006, precum și determinările expertei, care la rândul ei a achiesat la lucrarea întocmită de expertul tehnic judiciar G, în specialitatea agricultură, tribunalul a admis acest capăt de cerere și a acordat reclamanților contravaloarea lipsei de folosință în valoare de 4620,33 lei (RON) pentru livadă și lipsa de folosință în valoare de 1771,75 lei (RON) reprezentând contravaloare fân.
Cu privire la capătul de cerere constând în obligarea pârâtei la refacerea scurgerilor montate în curtea reclamanților, țevi care au fost distruse cu ocazia reparațiilor efectuate de pârâtă la drum, și amenajarea corespunzătoare a scurgerii apelor pluviale în zona de peste DN 7, la Sud de casa proprietatea reclamanților, și despăgubiri pentru degradarea ireversibilă a terenului mai sus menționat, instanța a respins apărarea pârâtei cu privire la invocarea art.17 al.2 din nr.OG43/1997 privind regimul drumurilor, care prevede obligația deținătorilor de terenuri din zona riverană drumului în zona de protecție delimitată conform anexei la OG nr.43/1997 să asigure scurgerea apelor pluviale, pentru următoarele considerente:
Din analiza actelor depuse la dosar, a expertizei realizate de expert și a propunerii ing., specialist în lucrări funciare, a rezultat că majoritatea degradărilor produse terenului și casei reclamanților din satul, din vecinătatea DN 7, se datorează faptului că firma angajată de pârâtă să execute lucrările de consolidare și modernizare de la DN 7 nu a terminat lucrările în zonă. Datorită faptului că în această zonă s-a înălțat linia roșie a traseului se impuneau lucrări de umplutură în curtea reclamanților și, totodată, introducerea unor conducte din PVC pentru evacuarea apelor pluviale în șanțul betonat de pe partea, precum și completarea cu material de umplutură în zona amprizei a drumului inițial de lângă gardul reclamanților, care a fost decapată și unde materialul a fost evacuat. La poziția km 139+030 constructorul a adus cinci plăci prefabricate, pe care le-a abandonat fără să execute podețul, iar între km 138 + 983 - km 138 + 991 șanțul pe partea este înfundat, ceea ce împiedică scurgerea apelor.
Constatările expertului sunt susținute și de cele ale expertei, potrivit raportului de expertiză întocmit de expertă și se completează cu soluția propusă de ing. la fila 320 în cuprinsul raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert. Astfel, instanța a reținut că terenul proprietatea reclamanților a fost afectat de excesul de umiditate, întrucât șanțul de colectare a apelor pluviale are panta de scurgere din dreptul proprietății reclamanților spre podețul proiectat, care este realizat defectuos, așa încât nu preia decât apele de pe ampriza drumului, nu și dinspre zona de protecție a drumului, întrucât rigola betonată are profil dreptunghiular fără de protecție, determinând colmatarea fundului șanțului cu piatra din zona limitrofă, iar pe o lungime de aproximativ 10. la descărcarea rigolei în podeț, șanțul nu este betonat, pereții laterali fiind în pământ și s-au prăbușit, determinând o colmatare a rigolei pe o adâncime de 40- 50 cm, precum și pentru faptul că amenajarea din aval a podețului și camera de cădere la podeț nu sunt executate.
Având în vedere constatările arătate mai sus, în temeiul art.1073 Cod civil, instanța a admis cererea reclamanților cu privire la obligarea pârâtei să refacă țevile colectoare cu rol de drenaj montate în curtea reclamanților situată în comuna, sat, județul A, în funcție de soluția tehnico-constructivă propusă de expert în raportul de expertiză completat cu referire la soluția propusă de ing. și potrivit planșei anexa 2 din raportul de expertiză întocmit de expert, precum și obligarea pârâtei să refacă podețele de trecere peste canalul colector din fața gospodăriei reclamanților situată în comuna, sat, județul A, cu vecinătățile: la - rest proprietate, la - C, la - rest proprietate, la - DN 7 Pitești - Râmnicu V în funcție de soluția tehnico-constructivă propusă de expert în raportul de expertiză.
În ceea ce privește solicitarea reclamanților ca pârâta să fie obligată la 3000 lei RON despăgubiri reprezentând prejudiciul determinat de degradările imobilului casă, instanța a apreciat, în temeiul art.998-999 Cod civil, întemeiată în parte această solicitare, pentru următoarele considerente: în urma cercetărilor la fața locului realizate de instanță și de expertul s-au constatat degradări principale ale imobilului casă, constând în igrasie instalată în ziduri pe o înălțime medie de 70 cm pe conturul interior al acestora și crăpături nesemnificative în tencuielile interioare și exterioare la plafon, datorate inundării imobilului în urma fenomenelor meteo din 11-13.07.2005, vechimii construcției aproximativ 90 de ani, structurii neomogene a construcției, fundații bârnă-lemn, pereți demisol cărămidă, schelet din lemn, umplutură din cărămidă la parter și planșeu din lemn, datorită contactului pereților de la demisol cu pământul pe o înălțime medie de 80 cm, datorită deversării apelor din lac în perioada fenomenelor meteorologice, precum și datorită lucrărilor necorespunzătoare efectuate de pârâtă la șanțul colector din fața gospodăriei reclamanților.
Având în vedere cauzele degradărilor, instanța reținut o culpă comună a părților în producerea prejudiciului prin degradarea imobilului locuință, motiv pentru care a obligat pârâta la plata despăgubirilor reprezentând din costul reparațiilor necesare, fiind dovedită legătura de cauzalitate între cauză (lucrări necorespunzătoare efectuate de pârâtă la șanțul colector din fața gospodăriei reclamanților) și efect (degradările casei).
În baza art.274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată la plata sumei de 4360 lei cheltuieli de judecată.
Prin încheierea din 24.03.2009, tribunalul a lămurit dispozitivul sentinței civile nr.210/21.10.2008, în sensul că a fost obligată pârâta la aducerea terenului proprietatea reclamanților, în suprafață de 100 mp. astfel cum a fost identificat în, la starea inițială a terenului conform categoriei de folosință și destinației acestuia, prin efectuarea lucrărilor necesare, și a îndreptat eroarea materială strecurată în sentința civilă susmenționată, în sensul că a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 6465 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termen legal, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Direcția Regională de Drumuri și Poduri B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând, în esență, următoarele:
1. - hotărârea instanței de fond este neîntemeiată sub aspectul prevederilor Legii nr.198/2004 deoarece nu s-a ținut cont de valoarea terenului stabilită prin expertiză la momentul exproprierii și nu la momentul efectuării expertizei judiciare, în raport de prevederile art.15 din Legea nr.198/2004;
2. - potrivit art.15 din Legea nr.198/2004, transferul imobilelor expropriate operează la data plății despăgubirilor sau la data consemnării acestora, iar pârâta a consemnat aceste sume la. conform recipiselor din datele de 10.01. și 16.01.2008;
3. - în subsidiar, se impune refacerea expertizei tehnice față de căderea pieții imobiliare și de prețul de 7 sau 8 Euro/ în condițiile în care circa 995. din terenul expropriat este neproductiv;
4. - instanța nu a ținut cont în considerentele sale de concluziile raportului de expertiză tehnică referitor la:
- daunele pentru lipsa de folosință a terenului, stabilite prin expertiză atât pentru suprafața de 3581,58. cât și pentru cea de 1550. trebuiau calculate doar pentru anul 2006 și pentru suprafața de 1550. având în vedere și sentința civilă nr.2966/2006 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr.5651/2005, care are autoritate de lucru judecat în această cauză și față de care constatările expertului sunt speculative și nedovedite;
- cu privire la readucerea terenului nesupus exproprierii la valoarea inițială, în loc de starea inițială, considerentele instanței nu se regăsesc în dispozitiv, astfel că se impune admiterea acestui capăt de cerere doar pentru suprafața de 100. determinată prin expertiza tehnică în dosarul nr- al Tribunalului Argeș, dispozitivul sentinței civile nr.210/2008 fiind imprecis și putând crea probleme în caz de neexecutare a sentinței;
- capetele de cerere privind refacerea țevilor de scurgere colectoare și refacerea podețelor de trecere peste canalul colector în fața gospodăriei reclamanților trebuie respinse față de probele administrate în cauză, respectiv procesele-verbale din 11.07.2008, încheiat cu reclamanții și procesul-verbal nr.2367/20.05.2008, din care rezultă îndeplinirea obligațiilor de către pârâtă.
Prin întâmpinarea depusă în cauză, reclamanții și au solicitat respingerea apelului ca nefondat arătând, în esență, că instanța a aplicat corect dispozițiile Legii nr.198/2004, stabilind valoarea terenului la data efectuării expertizei și reținând corect că nu există autoritate de lucru judecat.
S-a mai arătat că motivul trei de apel este rămas fără obiect față de încheierea instanței de fond, pronunțată la 31.03.2009, prin care s-a lămurit dispozitivul sentinței referitor la suprafața de 100. ce trebuie readusă la starea inițială, iar motivul patru de apel este nefondat față de probele administrate în cauză, din care rezultă și faptul că instanța a manifestat rol activ în soluționarea cauzei, încuviințând și o cercetare la fața locului.
Apelul este nefondat.
Primul motiv de apel este nefondat pentru că, astfel cum rezultă din considerentele sentinței apelate, instanța de fond a făcut o aplicare corectă a dispozițiilor legii și a interpretat corect probele administrate în cauză.
În acest sens, instanța de fond a reținut corect, față de dispozițiile art.9 din Legea nr.198/2004 completată cu dispozițiile art.26 al.2 din Legea nr.33/1994, că se impune plata de către expropriator a valorii terenului la data întocmirii raportului de expertiză tehnică.
Ca atare, instanța de fond nu trebuia să se raporteze, în stabilirea valorii terenului, la data exproprierii, iar dispozițiile art.15 din Legea nr.198/2004, ce reglementează momentul transferului imobilelor expropriate, nu pot avea influență în stabilirea cuantumului despăgubirilor în cauza de față.
În aceste condiții, nu se impune nici refacerea expertizei tehnice efectuată în cauză, obiecțiunile fiind respinse corect de către tribunal.
Nici critica privind oferta reală de consemnațiune la. nu este fondată în condițiile în care reclamanții nu au fost de acord cu sumele aferente, iar expropriatorul nu a făcut nici o plată în contul curent deschis de reclamanți și comunicat pârâtei încă din anul 2007, potrivit actelor de la dosar și anexate în copie la întâmpinare.
C de-al doilea motiv de apel privind lipsa de folosință a terenului este nefondat pentru că, astfel cum rezultă din considerentele sentinței, instanța de fond a reținut corect că nu există autoritate de lucru judecat în cauză, obiectul acțiunii fiind diferit, față de precizarea acțiunii de către reclamanți, care au arătat că solicită doar lipsa de folosință a terenului aferentă anului 2006.
Prin sentința civilă nr.2566/06.06.2006 a Judecătoriei Piteștis -a acordat reclamanților contravaloarea livezii distruse și a lipsei de folosință pe anii 2004-2005.
De asemenea, trebuie reținut că instanța de fond a făcut o interpretare corectă a acordului de principiu încheiat între părți în baza art.45 al.2 din nr.OG43/1997, potrivit căruia pârâta avea obligația să-i despăgubească pe reclamanți pentru prejudiciul cauzat.
Referitor la cuantumul contravalorii lipsei de folosință, tribunalul a reținut corect că trebuie avut în vedere întregul teren, deoarece reclamanții nu au putut intra, din cauza lucrărilor de consolidare a drumului național, să efectueze lucrările agricole specifice de întreținere a plantației de pomi și a terenului fâneață.
Motivul trei de apel, privind readucerea terenului de 100. nesupus exproprierii, la starea inițială este nefondat față de încheierea pronunțată de Tribunalul Argeș la data de 31.03.2009, prin care s-a admis cererea pârâtei și s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței civile nr.210/21.10.2008 în sensul că s-a obligat pârâta la aducerea terenului de 100. proprietatea reclamanților, la starea inițială a terenului, conform categoriei de folosință și destinației acestuia, prin efectuarea lucrărilor necesare.
Și ultimul motiv de apel, privind refacerea țevilor de scurgere și refacerea podețelor de trecere peste canalul colector, este nefondat față de considerentele reținute de tribunal referitor la acest capăt de cerere, din care rezultă că instanța de fond a interpretat corect probele administrate în cauză și în special expertizele tehnice efectuate în cauză, care au stabilit că terenul proprietatea reclamanților a fost afectat de excesul de umiditate deoarece lucrările efectuate de pârâtă sunt necorespunzătoare.
Față de situația de fapt stabilită corect de către instanța de fond, dispozițiile art.1073 Cod civil, în baza cărora pârâta a fost obligată la refacerea lucrărilor în litigiu, au fost aplicate corect în cauză.
În consecință, curtea, în baza art.296 Cod procedură civilă, va respinge apelul de față, iar în baza art.274 Cod procedură civilă, va obliga apelanta-pârâtă la 800 lei cheltuieli de judecată în recurs, intimaților-reclamanți, la cererea acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI B, cu sediul în B,- A, sector 6, împotriva sentinței civile nr.210 din 21.10.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimați-reclamanți fiind și, domiciliați în B,- A, bloc 33,.25, sector 6.
Obligă pe apelanta-pârâtă să plătească intimaților-reclamanți suma de 800 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 2 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător,
- -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.6/18.12.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Lică ToganJudecători:Lică Togan, Maria Ploscă
