Expropriere. Speță. Decizia 221/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 221/A/2009
Ședința publică din 10 iulie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina JUDECĂTOR 2: Denisa Băldean
JUDECĂTOR: - --vicepreședinte al Curții
GREFIER: - -
S-a luat în examinare -pentru pronunțare- apelul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA împotriva sentinței civile nr. 686 din 19 decembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr- privind și pe intimații, și, având ca obiect expropriere.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 3 iulie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, termen la care s-a amânat pronunțarea pentru data de 10 iulie 2009.
CURTEA
Reține că prin sentința civilă nr.686 din 19 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și, împotriva pârâtului STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA și în consecință s-a stabilit cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat, situat în loc., 41, parcela 86, număr cadastral 1773, teren în suprafață de 9.746 mp. menționat în Hotărârea nr.85/19.11.2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr.198/2004, la suma de 500.000 lei, precum și pentru imobilul expropriat, situat în loc., tarlaua 41, parcela 87, număr cadastral 1775, teren în suprafață de 9.784 mp. menționat în Hotărârea nr.86/19.11.2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr.198/2004, la suma de 527.162 lei, pârâtul fiind obligat să achite reclamanților aceste sume.
Totodată, s-a respins capătul de cerere privind exproprierea restului de teren.
Pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România Aaf ost obligat să achite reclamanților suma de 3380 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin hotărârea nr.85/.19.11.2007 a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 s-a aprobat acordarea despăgubirii în cuantum de 230.390,76 lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 66.272,80 Euro, pentru imobilul expropriat, identificat prin număr cadastral 1773.
Conform titlului de proprietate nr-, reclamanții sunt proprietarii terenului în suprafață de 1 ha, 41 parcela 86.
Prin hotărârea nr.86/19.11.2007 a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 s-a aprobat acordarea despăgubirii în cuantum de 231.289,06 lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 66.531,20 euro, pentru imobilul expropriat, în suprafață de 9.784 mp, identificat prin număr cadastral 1775.
Potrivit titlului de proprietate nr-, reclamanții sunt proprietarii terenului în suprafață de 1 ha, 41 parcela 87.
Referitor la primul capăt de cerere, instanța a constatat că doar expropriatorul este în măsură să decidă asupra amplasamentului imobilelor pe care urmează să fie realizate lucrările care impun exproprierea și în consecință, instanța a considerat că primul capăt de cerere din acțiunea reclamanților este neîntemeiat astfel că l-a respins.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în dosarul nr- de experții Fosti, și s-a stabilit că valoarea de circulație a terenului situat în tarlaua 41 parcela 86 la data de 11.04.2008 este de 550.000 lei ( 150.000 Euro ), respectiv 56 lei/mp sau 15 Euro/mp.
Ca urmare a obiecțiunilor formulate de pârât, experții au precizat că valoarea de circulație a terenului este de 500.000 lei și au anexat copia unui contract de vânzare-cumpărare din care rezultă că în iulie 2007 un teren arabil situat în extravilanul localității s-a vândut cu prețul de 20 euro/mp.
Prin raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în dosarul nr- de experții, și s-a stabilit că valoarea de circulație a terenului situat în tarlaua 41 parcela 87 la data de 11.04.2008 este de 527.162 lei, echivalentul a 143.625 Euro, ca urmare a obiecțiunilor formulate de pârât, experții au precizat că prețurile de vânzare ale terenurilor din zona, conform revistei PIATA sunt între 14 Euro/mp și 20 Euro/mp. De asemenea, au anexat copia contractului de vânzare cumpărare menționat mai sus.
Potrivit art.26 alin.1 și 2 din Legea nr.33/1994 despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului. La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor tine seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ - teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.
Conform art.27 alin.2 din aceeași lege despăgubirea acordată de către instanță nu va putea fi mai decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de alte persoane interesate.
Instanța a considerat că experții au stabilit în mod corect cuantumul despăgubirii la care sunt îndreptățiți reclamanții, raportat la metodele de calcul folosite și ținând cont de prețul cu care se vând în mod obișnuit terenurile din loc. l, în zona în care se află terenul în litigiu, la data întocmirii raportului de expertiză.
În ceea ce privește data la care trebuie stabilită valoarea de circulație a terenului, instanța a considerat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 9 din Legea nr.198/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr.184/2008, raportat la dispozițiile art.15 alin.2 din Constituție, conform cărora legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
În consecință, instanța a considerat că în mod corect s-a stabilit cuantumul despăgubirilor la data efectuării expertizelor, cu respectarea dispozițiilor art.26 alin. 2 din Legea nr.33/1994, conform cărora la calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța au ținut seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ - teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.
Față de cele ce preced, instanța a considerat întemeiat al doilea capăt de cerere din acțiunea reclamanților și în baza art.9 din Legea nr.198/2004 și art.27 din Legea nr.33/1994 l-a admis, conform dispozitivului.
In baza art.274 proc.civ. si art.38 din Legea nr.33/1994 pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA a fost obligat să achite reclamanților suma de 3380 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariile experților.
Prin Încheierea civilă nr.162 din 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respins cererea formulată de pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, în contradictoriu cu reclamanții, și, având ca obiect lămurirea întinderii dispozitivului sentinței civile nr. 686/19.12.2008 Tribunalului Cluj.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că prin această sentință s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâtului Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România A și, în consecință:
S-a stabilit cuantumul despăgubirilor pentru imobilul expropriat, situat în loc., tarlaua 41, parcela 86, număr cadastral 1773, teren în suprafață de 9.746 mp. menționat în Hotărârea nr.85/19.11.2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr.198/2004, la suma de 500.000 lei, precum și pentru imobilul expropriat, situat în loc., tarlaua 41, parcela 87, număr cadastral 1775, teren în suprafață de 9.784 mp. menționat în Hotărârea nr.86/19.11.2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr.198/2004, la suma de 527.162 lei și a fost obligat pârâtul să achite reclamanților aceste sume.
Totodată, s-a respins capătul de cerere privind exproprierea restului de teren.
Pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România Aaf ost obligat să achite reclamanților suma de 3380 lei, cheltuieli de judecată.
În considerentele sentinței s-a arătat ca aceste cheltuieli de judecată reprezintă onorariile experților.
Instanța a constatat că la dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a conexat la data de 18.04.2008 și dosarul nr- al aceleiași instanțe.
De asemenea, s-a constatat că în cele două dosare reclamanții au depus la dosar chitanțele privind plata onorariilor experților, după cum urmează: în dosar nr-, 400 lei pentru expertul și 1500 lei pentru expertul Fosti; în dosar nr-, 1000 lei pentru expertul și 480 lei pentru expertul. Astfel, reclamanții au achitat în total suma de 3380 lei, reprezentând onorariile experților.
In consecință, instanța a constatat că sumele achitate de reclamanți cu titlu de onorarii ale experților au fost corect calculate, astfel că în baza art.2811proc.civ. s-a respins cererea formulată de pârât.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul Statul Român prin COMPANIA NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA -, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței atacată, și pe fondul cauzei respingerea cererii de majorare a cuantumului despăgubirilor stabilite prin nr.HG 1221/2007 și Hotărârile Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 nr. 85 și nr. 86/19.11.2007, ca fiind neîntemeiate și nedovedite.
Arată că prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat instanței exclusiv majorarea cuantumului despăgubirilor statuate la art. 2 al Hotărârilor de stabilire a despăgubirilor nr. 85/19.11.2007 și nr. 86/19.11.2007, cu toate acestea, instanța de fond a stabilit nu numai cuantumul despăgubirii pentru cele două imobile expropriate, dar a dispus și obligarea pârâtei la achitarea sumelor respective către reclamanți.
Potrivit art. 129, alin. 6.proc.civ. judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
Astfel, instanța de judecată, care era obligată să hotărască în limita cadrului procesual stabilit de înșiși reclamanții, dintr-o eroare sancționabilă a acordat mai mult decât s-a cerut (plus petita), fapt care conduce la schimbarea în parte a sentinței.
Referitor la cererea de majorare a cuantumului despăgubirilor pentru cele două imobile expropriate, arată că instanța de fond, pornind de la o greșită interpretare a probelor, a pronunțat o hotărâre criticabilă sub aspectul legalității.
Astfel, referitor la despăgubirile acordate intimaților-reclamanți pentru cele două terenuri expropriate în cuantum de 500.000 lei respectiv 527.162 lei în baza rapoartelor de expertiză eronat întocmite în cauză de către Comisiile de experți desemnate potrivit Legii nr. 33/1994 și a intervenției instanței de fond, solicită să se constate netemeinicia și nelegalitatea ambelor rapoarte, precum și nepertinența intervenției instanței și pe cale de consecință, netemeinicia și nelegalitatea hotărârii pronunțate.
Referitor la momentul la care trebuiau să se raporteze comisiile de experți la stabilirea cuantumului despăgubirii, arată că în mod greșit instanța de judecată, interpretând strict literal textul de lege, a apreciat că este vorba despre momentul întocmirii raportului de expertiză.
Având în vedere faptul că intimații-reclamanți au contestat cuantumul despăgubirii, astfel cum a fost acesta stabilit prin Hotărârile nr. 85/19.11.2007 și nr. 86/19.11.2007, este firesc ca și experții tehnici și instanța de judecată să se raporteze tot la momentul 19.11.2007 și nu la momentul efectuării expertizei, solicitând încuviințarea unei contraexpertize care să fie efectuată în condițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994 de către o comisie de experți, cu respectarea tuturor prevederilor legale care să aibă ca obiectiv stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru cele două imobile expropriate la momentul 19.11.2007.
Referitor la cheltuielile de judecată la care pârâtul a fost obligat, respectiv 3380 lei, în sentința apelată se arată faptul că această sumă reprezintă onorariile de experți, or, pârâtul a achitat în prima instanță onorarii de expert în valoare de 1900 lei, astfel cum rezultă din dovezile (ordinele de plată) atașate apelului și aflate la dosarul de fond.
Prin concluziile scrise depuse la dosar (19-22 ), pârâtul a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței și respingerea cererii introductive de instanță ca fiind neîntemeiată. lipsită de interes, introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă și lipsită de obiect.
Învederează faptul că Hotărârile de stabilire a despăgubirilor nr. 85/19.11.2007 și nr. 86/19.11.2007 au fost revocate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 - Consiliul local.
Astfel, în temeiul prevederilor art. 10 alin. 3 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 198/2004, aprobată prin HG941/2004, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 - Consiliul local a emis Hotărârile nr. 63/17.03.2009 și nr. 64/17.03.2009 de revocare a Hotărârilor de stabilire a despăgubirilor nr. 85/19.11.2007 nr. 86/19.11.2007.
Precizează faptul că măsura revocării hotărârilor nr. 85/2007 și nr. 86/2007 a fost luată în contextul în care ulterior încheierii proceselor-verbale și emiterii hotărârilor nr. 85/19.11.2007 și nr. 86/19.11.2007, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 Consiliul local a luat act de modificarea soluțiilor tehnice și a detaliilor de execuție privind imobilele situate în localitatea identificate cadastral cu nr. 1775, parte din tarlaua 41, parcela 87, în suprafață de 9.784.00. precum și de anularea documentației tehnico-cadastrale înregistrate la. C cu nr. 14029/12.09.2007, nr. 1773. parte din tarlaua 41. parcela 86, în suprafață de 9.746.00, precum și de anularea documentației tehnico-cadastrale înregistrate la. C cu nr. 14031/12.09.2007:
În plus, învederează faptul că în privința terenurilor identificate cadastral cu nr. 1775, parte din tarlaua 41, parcela 87, în suprafață de 9784,00. și nr. 1773, parte din tarlaua 41, parcela 86, în suprafață de 9746,00. transferul dreptului de proprietate din proprietatea privată în proprietatea publică a Statului Român nu a operat anterior emiterii Hotărârilor de revocare nr. 63/17.03.2009 și nr. 64/17.03.2009. Astfel arată că Hotărârile de stabilire a despăgubirilor nr. 85/19.11.2007 și nr. 86/19.11.2007 nu au produs efecte juridice.
Astfel cum rezultă din conținutul art. 15 din Legea nr. 198/2004, cu modificările și completările ulterioare, "transferul imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea expropriatorului operează de drept la data plății despăgubirilor pentru expropriere sau, după caz, la data consemnării acestora, în condițiile prezentei legi".
Or, cu privire la terenurile sus-menționate, transferul dreptului de proprietate nu a operat, intimații-reclamanți continuând să exercite netulburați și efectiv atributele dreptului de proprietate asupra terenurilor afectate în primă măsură de expropriere pe toată durata procedurii judiciare, deci inclusiv în prezent.
În raport de cele menționate, solicită a se constata faptul că în speță nu mai sunt întrunite condițiile prevăzute în mod imperativ de către legiuitor pentru exercițiul dreptului la acțiune. Dreptul pretins de către intimații-reclamanți nu mai există și pe cale de consecință solicită respingerea cererii introductivă de instanță ca fiind neîntemeiată.
În privința interesului, arată intimații-reclamanți nu mai justifică interes în prezenta cauză, deoarece, condiția interesului trebuie să existe nu numai la declanșarea procedurii judiciare, deci nu numai în legătură cu cererea de chemare în judecată, ci pe tot parcursul procesului.
În speță, în raport de faptul intervenirii revocării hotărârii de stabilire a despăgubirii, intimații-reclamanți nu mai justifică interes.
De asemenea, în raport de cele menționate, solicită respingerea cererii introductive de instanță ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.
Analiza calității procesuale pornește de la existența unei identități între persoana reclamantului, în cazul de față a reclamanților și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății. Or, subscrisa a dovedit faptul că dreptul la acțiune al intimaților-reclamanți nu există, fapt care conduce și la respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind introdusă de persoane fără calitate procesuală activă.
Arată că intimații-reclamanți exercită efectiv atributele dreptului de proprietate asupra terenurilor supuse exproprierii, dar neexpropriate, și în privința cărora hotărârile de stabilire a despăgubirilor, care nu au produs niciodată efectele juridice în vederea cărora au fost emise, au fost revocate. Pe cale de consecință, pretenția inițială nemaiexistând, iar împrejurările de fapt și de drept suferind modificări substanțiale, intimații-reclamanți nu mai justifică interes în prezentul dosar și nici calitate procesuală activă.
Solicită a se constata lipsa de obiect a cererii intimaților reclamanți. Astfel, în contextul actual, al revocării hotărârilor de stabilire a despăgubirilor, care, astfel cum a învederat anterior, nu au produs niciodată efecte juridice, cererile prin care intimații-reclamanți solicită majorarea cuantumului despăgubirilor, au rămas fără obiect.
Pe cale de consecință, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind lipsită de obiect.
Prin notele de ședință înregistrate la data de 8 iulie 2009, intimații au solicitat instanței să constate că cererea bazată pe Hotărârile nr. 63 și 64 din 17.03.2009 de revocare a Hotărârilor nr.85 și 86 din 19.11.2007, de stabilire a despăgubirilor, este lipsită de temei legal și să constate că cererea introductivă îndeplinește toate condițiile pentru exercițiul dreptului la acțiune.
Examinând apelul și actele dosarului, Curtea reține următoarele:
Referitor la excepțiile invocate de apelant prin concluziile scrise, Curtea constată că acestea constituie veritabile motive de apel, astfel că instanța nu este obligată să se pronunțe în mod separat asupra lor, urmând a fi analizate în cadrul considerentelor hotărârii după cum urmează:
Conform titlului de proprietate nr-, reclamanții sunt proprietarii terenului în suprafață de 1 ha, tarlaua 41 parcela 86, din care s-a propus exproprierea unei suprafețe de 9.746. Prin hotărârea nr.85/19.11.2007 a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 s-a aprobat acordarea despăgubirii în cuantum de 230.390,76 lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 66.272,80 Euro, pentru imobilul expropriat, identificat prin număr cadastral 1773.
Totodată, potrivit titlului de proprietate nr-, sunt proprietarii terenului în suprafață de 1 ha, 41 parcela 87, din care s-a propus exproprierea unei suprafețe de 9.784. iar prin hotărârea nr.86/19.11.2007 a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 s-a aprobat acordarea despăgubirii în cuantum de 231.289,06 lei, reprezentând echivalentul în lei a sumei de 66.531,20 euro, pentru imobilul expropriat, în suprafață de 9.784 mp, identificat prin număr cadastral 1775.
În apel, prin actele depuse la dosar (23-24), apelantul a învederat că Hotărârile de stabilire a despăgubirilor nr.85/19.11.2007 și nr.86/19.11.2007 au fost revocate de Comisia pentru aplicarea Legii 198/2007, din cadrul Consiliului local al comunei, situație în care dreptul pretins de reclamanți nu mai există, iar reclamanții nu mai justifică interes.
Într-adevăr, din înscrisurile probatorii depuse la dosar, Curtea reține că Hotărârile de stabilire a despăgubirilor nr. 85/19.11.2007 și nr. 86/19.11.2007 au fost revocate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 - Consiliul local. Astfel, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 din cadrul Consiliului local a emisHotărârile nr. 63/17.03.2009 și nr. 64/17.03.2009 de revocare a Hotărârilor de stabilire a despăgubirilor nr. 85/19.11.2007 nr. 86/19.11.2007.
Din cuprinsul acestor hotărâri rezultă că în temeiul prevederilor art. 10 alin. 3 din Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 198/2004, aprobată prin HG941/2004, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 - Consiliul local a emis Hotărârile nr. 63/17.03.2009 și nr. 64/17.03.2009 de revocare a Hotărârilor de stabilire a despăgubirilor nr. 85/19.11.2007 nr. 86/19.11.2007.
Măsura revocării hotărârilor nr. 85/2007 și nr. 86/2007 a fost luată în contextul în care ulterior încheierii proceselor-verbale și emiterii hotărârilor nr. 85/19.11.2007 și nr. 86/19.11.2007, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 Consiliul local a luat act de modificarea soluțiilor tehnice și a detaliilor de execuție privind imobilele situate în localitatea, identificate cadastral cu nr. 1775, parte din tarlaua 41, parcela 87, în suprafață de 9.784.00, de anularea documentației tehnico-cadastrale înregistrate la. C cu nr. 14029/12.09.2007, nr. 1773, parte din tarlaua 41, parcela 86, în suprafață de 9.746.00, precum și de anularea documentației tehnico-cadastrale înregistrate la. C cu nr. 14031/12.09.2007.
Față de această situație, instanța reține că obiectul acțiunii principale îl constituie anularea parțială a Hotărârilor de stabilire a despăgubirilor nr.85/19.11.2007 și nr.86/19.11.2007, emise de Comisia pentru aplicarea Legii 198/2007, din cadrul Consiliului local al comunei, ca urmare a exproprierii imobilelor reclamanților. Ulterior, așa cum rezultă din actele depuse de apelant, hotărârile au fost revocate, situație în care dreptul pretins de reclamanți nu mai există.
Această revocare face ca hotărârile nr.85 și 86 din 17.11.2009 să nu mai producă efecte juridice, situație în care acțiunea reclamantilor este astfel lipsită de obiect.
Având în vedere lipsa obiectului acțiunii reclamanților, instanța urmează a admite apelul și a schimba în parte hotărârea instanței de fond în sensul respingerii acțiunii ca lipsită de obiect, menținând dispozițiile în ce privește obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Astfel, cheltuielile de judecată ocazionate reclamanților în cauză, urmează a fi suportate de către pârât întrucât acesta este culpabil de declanșarea demersului judiciar, hotărârile nr.85 și 86 din 17.11.2009 fiind revocate după pronunțarea sentinței, pe parcursul soluționării apelului, Hotărârile nr. 63/17.03.2009 și nr. 64/17.03.2009 de revocare a Hotărârilor de stabilire a despăgubirilor nr. 85/19.11.2007 nr. 86/19.11.2007 fiind emise la data de 17 martie 2009.
În ce privește cuantumul acestor cheltuieli, critica este neîntemeiată. Reclamanții au depus la dosarul cauzei (54-57,92-97) și în dosarul conexat ( 50-52 ) chitanțele privind plata onorariilor experților, 400 lei pentru expertul, 1500 lei pentru expertul Fosti, 1000 lei pentru expertul și 480 lei pentru expertul, achitând în total suma de 3380 lei, reprezentând onorarii experți, fiind real faptul că și pârâtul a achitat cu acest titlu suma de 1900 lei, astfel cum rezultă din ordinele de plată depuse la dosar( 176-179 ).
Față de cele expuse, în temeiul art. 282,296.proc.civ. se va admite în parte apelul declarat de STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA din România împotriva sentinței, ce va fi schimbată în parte în sensul că se va respinge acțiunea formulată de reclamanți ca fiind lipsită de obiect.
Se vor menține dispozițiile sentinței cu privire la obligația pârâtului de a plăti cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA din România împotriva sentinței civile nr. 686 din 19 dec.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o schimbă în parte în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanții, și ca fiind lipsită de obiect.
Menține dispozițiile sentinței cu privire la obligația pârâtului de a plăti cheltuieli de judecată.
Decizia este definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
în concediu de odihnă
Semnează
PRIM -GREFIER
Red.
Dact. Sz./7ex.
17.07.2009
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Denisa Băldean
