Speta Legea 10/2001. Decizia 222/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 222 /A/2009
Ședința publică din 10 iulie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodinajudecător
JUDECĂTOR 2: Denisa Băldean vicepreședinte al Curții
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - pentru pronunțare- apelul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T și MUNICIPIUL T PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr. 168 din 24 martie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr- privind și pe intimații și, având ca obiect acțiune în baza Legii nr. 10/2001.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 3 iulie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând, reține că prin cererea introductivă înregistrată la data de 21 octombrie 2008, pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanții și au solicitat instanței să dispună restituirea în natură a imobilului teren cu destinația loc de casă în suprafață de 759. identificat cu nr. top 3995/13/26 în CF 5820 T și radierea dreptului de proprietate al Statului Român înscris în cartea funciară sub; cu obligarea pârâților Municipiul T și Primarul Municipiului T la plata cheltuielilor de judecată.
În motivele cererii, reclamanții arată că imobilul identificat mai sus face obiectul unei notificări care până în prezent nu a fost soluționată de unitatea deținătoare cu toate că terenul este liber și poate fi restituit în natură.
Prin sentința civilă nr. 168 din 24 martie 2009, acțiunea reclamanților a fost admisă și, pe cale de consecință, s-a dispus restituirea în natură a terenului în suprafață de 759. identificat cu nr.top. 3995/13/26; a fost rectificată cartea funciară 5820 T, în sensul radierii dreptului de proprietate al Statului Român și a fost obligat Primarul Municipiului T să plătească reclamanților 1250 lei, cheltuieli de judecată în primă instanță.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut, în esență, că terenul ce face obiectul notificării reclamanților a fost preluat de stat în baza Decretului rn.218/1960 de la proprietara tabulară, antecesoarea reclamanților. Dreptul de proprietate al Statului a fost întabulat în cartea funciară 5820 T sub B + 3, cu privire la parcela funciară cu nr. top.3995/13/26.
Notificarea reclamanților nu a fost soluționată până la data cererii de chemare în judecată însă printr-o adresă, emisă cu nr. 4002 din 5 aprilie 2008, Comisia de Aplicare a Legii nr. 10/2001 a comunicat faptul că terenul nu poate fi restituit în natură fiind situat în zona - - T și menționat în lista anexă la Hotărârea Guvenrului nr. 867/2006.
Probele care au fost administrate în cauză relevă cu certitudine faptul că terenul este liber de construcții.
Raportând situația de fapt la dispozițiile art. 1 alin.1 și art. 6 alin.1 din Legea nr. 10/2001 republicată, reținând și dispozițiile obligatorii ale Deciziei nr. XX/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite, prima instanță a apreciat că este întemeiată acțiunea reclamanților fiind legal posibilă restituirea în natură a terenului loc de casă în suprafață de 759. revendicat în condițiile legii speciale reparatorii.
Totodată, tribunalul a apreciat că Primarul Municipiului T se află în culpă procesuală astfel că poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată pretinse de reclamanți și dovedite prin chitanța de plată a onorariului avocațial.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Consiliul Local al Municipului T și Municipiul T reprezentat de primar, fără a menționa și dezvolta motivele apelului.
În ședința publică din 3 iulie 2009, Curtea a reținut faptul că apelul nu a fost motivat, precum și excepțiile lipsei calității procesuale active a Consiliului Local T și a nulității apelului declarat de Municipiul T, excepții invocate în apărare de intimați, prin avocatul ales.
1.Cu privire la apelul Consiliului Local al Municipiului.
Din analiza dispozițiilor art. 283.proc.civ. rezultă că dreptul de a apela o hotărâre este recunoscut, în principiu, reclamantului, pârâtului, terților introduși în proces printr-o cerere de chemare în judecată, chemare în garanție ori arătarea titularului dreptului, precum și procurorului, în condițiile art. 45 alin.5 proc.civ.
Există și situații de excepție, când se recunoaște posibilitatea ca hotărârea să fie atacată de persoane care nu au participat în proces cu prilejul judecății în primă instanță, aceste persoane fiind moștenitorii uneia dintre părți și creditorii, pe temeiul art. 974 Cod civil.
Consiliul local al Municipiului T, persoană juridică, nu a participat în proces, în calitate de parte ori de intervenient, în fața tribunalului, și nu se află în situațiile de excepție care să îi confere terțului dreptul de a apela o hotărâre.
Prin urmare, apelul acestei persoane trebuie respins pentru lipsa calității procesuale active, corect invocată în apărare de intimați.
2.Cu privire la apelul pârâtului Municipiul T, reprezentat de primar.
Din perspectiva art. 287 alin.1 pct. 2.proc.civ. Curtea observă că cerințele acestui text de lege au fost îndeplinite astfel că nu operează sancțiunea nulității întrucât obiectul apelului a fost identificat de parte prin menționarea dosarului civil în care a fost pronunțată sentința civilă a Tribunalului Cluj atacată cu apel; exigențele normei sunt astfel satisfăcute.
Constată Curtea că cererea de apel, depusă în termenul legal, nu cuprinde însă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.
În ziua judecății, 3 iulie 2009, după închiderea dezbaterilor judiciare orale asupra fondului, apelantul a înregistrat la dosarul cauzei motivele de apel (fila 13 dosar).
În aceste circumstanțe, operează sancțiunea decăderii din dreptul de motivare și reținând că apelul nu a fost motivat până la prima zi de înfățișare, Curtea se va pronunța numai asupra celor invocate de apelant în apărare la prima instanță, conform dispozițiilor art. 292 alin.2 rap. la art. 287 alin.2 proc.civ.
Sub aspectul stării de fapt, se rețin următoarele:
1. Prin notificarea înregistrată cu nr. 735 din 5 noiembrie 2001, reclamanții și, în calitate de moștenitori ai defunctei, au solicitat Primăriei Municipiului T "retrocedarea" imobilului "loc de casă la -", în suprafață de 759. identificat cu nr. top. 3995/13/26 în CF 5820 T, imobil care a fost preluat de stat în anul 1966, fără plata unei despăgubiri (fila 5 dosar tribunal).
2. Conform mențiunilor din CF 5820 T, imobilul cu nr.top. 3995/13/26, teren în suprafață de 211 stj. (759.p) a aparținut proprietarei tabulare cu titlu drept cumpărare.-
3. La data de 17 septembrie 1966, în baza deciziei nr. 568 din 3 august 1966, dată de Sfatul Popular al orașului T, în conformitate cu prevederile Decretului nr.218/1960, asupra imobilului evidențiat mai sus a fost întabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului Român, sub B + 3, în CF 5820 T (fila 6 dosar tribunal).
4. Proprietara înscrisă în cartea funciară, a deecedat la data de 19 februarie 1966, reclamanții fiind moștenitorii legali ai acesteia, descendenți de fii. Astfel a avut ca fiu pe defunctul, care la rându-i a avut doi copii, pe și pe reclamanta. a decedat, fiul acestuia fiind reclamantul, conform actelor de stare civilă și certificatelor de moștenitor depuse în copii la filele 7-8 și 22-30 din dosarul tribunalului.
5. Prin adresa emisă cu nr.4002 din 5 aprilie 2008, Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 Tac omunicat reclamantului că terenul revendicat nu poate fi restituit în natură, întrucât face parte din lista anexă la HG Nr. 867/28 iunie 2006, situat fiind în zona - - T (fila 17 dosar tribunal).
6. Curtea reține, totodată, conținutul raportului privind notificarea nr. 731 din 5 noiembrie 2001, care identifică imobilul în litigiu cu destinația "loc de casă la -" cu suprafața de 759. situat administrativ în T str. - - (fila 13 dosar) precum și răspunsul pârâtului la interogator, care la punctul 1 precizează că terenul în litigiu este liber de construcții, în această zonă fiind interzisă construirea întrucât este o zonă protejată cu valoare ecologică și peisagistică de importanță județeană, conform Deciziei nr. 147/1994 a Consiliului Județean C (fila 40 dosar tribunal).
În urma analizei și sintezei probelor mai sus evocate se reține că imobilul revendicat de reclamanți în condițiile și pe temeiul Legii nr.10/2001 a fost preluat abuziv de stat, în înțelesul dispozițiilor art. 2 lit. "h" din Legea nr. 10/2001, republicată, Municipiul T având în prezent calitatea de unitate deținătoare și învestită cu soluționarea notificării.
Reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii, pe temeiul dispozițiilor art. 4 alin.2 din Legea nr.10/2001 republicată, calitate necontestată în proces.
În privința măsurilor reparatorii care pot fi acordate reclamanților, pârâtul a recunoscut faptul că terenul este liber, neafectat unor construcții sau amenajări de utilitate publică a localității, astfel cum sunt acestea definite prin art.10 pct.3 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, republicată. Prin urmare, terenul este susceptibil de restituire în natură.
Opoziția pârâtului la restituire are în vedere împrejurarea că imobilul este amplasat în zona "- -" a localității T, localitate atestată ca stațiune turistică de interes local prin HG Nr.867/2006
Curtea apreciază că identificarea imobilului în perimetrul localității T, atestată ca stațiune turistică, nu reprezintă un impediment legal la restituire, căci altfel s-ar putea considera că niciunul dintre terenurile deținute de această unitate administrativă nu pot fi restituite în baza Legii nr.10/2001. Dealtfel, Legea nr.10/2001 nu cuprinde norme prohibitive sub acest aspect, fiind posibilă și obligatorie restituirea imobilelor libere chiar și atunci când acestea aparțin domeniului public de interes local.
În speță, este vorba despre un teren viran, neafectat de construcții sau alte amenajări edilitare, astfel că poate fi restituit reclamanților în natură astfel cum în mod temeinic a considerat și prima instanță.
Dispoziția de restituire a tribunalului poartă atributele legalității și temeiniciei, apreciate inclusiv din perspectiva Deciziei nr. XX/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care se recunoaște instanței de judecată competența de a dispune în mod direct restituirea, tranșând asupra fondului dreptului litigios, ori de câte ori entitatea investită cu soluționarea notificării a omis a se pronunța un timp mult prea îndelungat.
Față de cele ce preced, văzând și dispozițiile art.296 proc.civ. Curtea va respinge apelul Consiliului Local al Municipiului T, pentru lipsa calității procesuale active și va respinge ca nefondat apelul declarat de Municipiul T, reprezentat de primar, păstrând în tot hotărârea prime instanțe.
Prin aplicarea dispozițiilor art. 298 rap. la art.274 proc.civ. Curtea va obliga apelanții să plătească intimaților 1500 lei cheltuieli de judecată în apel, justificate prin chitanța de plată a onorariului avocațial emisă cu nr.23 din 30 iunie 2009 (fila 8 - 10 dosar)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a Consiliului Local al Municipiului T și respinge apelul acestuia.
Respinge ca nefondat apelul declarat de Municipiul T, reprezentat prin Primar împotriva sentinței civile nr. 168 din 24 martie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numiții apelanți să plătească intimaților și suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și pronunțată în ședința publică din10 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
în CO; semnează
Prim grefier
Red. Jud. DB
6 ex
Dact NN 24.07.2009
Jud. Fond
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Denisa Băldean
