Expropriere. Speță. Decizia 2264/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 2264/R/2009

Ședința publică din: 29.10.2009.

PREȘEDINTE: Andrea Chiș

JUDECĂTORI: Andrea Chiș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu

: - -

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA împotriva deciziei civile nr.328 din 21.05.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimați, -, precum și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect expropriere.

La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că, la dosar, s-au depus, prin registratura instanței, de către reclamanta intimată, concluzii scrise.

dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22.10.2009, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 328 din 21 mai 2009 Tribunalului Cluj,a fost admisă în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții, împotriva pârâtului Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - Direcția Regională De Drumuri și Poduri și în consecință, a fost obligat pârâtul la plata în favoarea reclamanților a sumei de 10.140 euro, cu titlu de despăgubiri aferente suprafeței de teren de 616. ce a format obiectul exproprierii.

Au fost respinse capetele de cerere având ca obiect constatarea calității de succesori.

A fost obligat pârâtul să le plătească reclamanților suma de 2.300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut că, prin Hotărârea nr. 28/ 10.04.2008, s-a aprobat acordarea de despăgubiri pentru imobilul expropriat, situat în comuna, localitatea, în suprafață de 616. din suprafața totală de 2100. identificat în 9, parcela 191, și prin număr cadastral 816/2, pentru amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes național " Varianta de ocolire C-".

Persoanele propuse în vederea acordării despăgubirii sunt reclamanții, luându-se în considerare calitatea unora dintre aceștia de succesori ai defunctelor și, iar despăgubirile propuse au fost evaluate la suma de 6530 lei.

Reclamanții, prin prezenta acțiune, au înțeles să conteste cuantumul despăgubirilor propuse și, totodată, să solicite repararea prejudiciului ca urmare a scăderii valorii terenului rămas în proprietatea lor în urma exproprierii.

În cauză, s-a dispus efectuarea unei expertize, de către comisia de experți formată din ing. expert, ing. expert și ing. expert G, din concluziile căreia a rezultat contravaloarea despăgubirilor aferente suprafeței expropriate de 616. evaluată la preț de circulație,lasuma de 5070 Euro(8, 23 euro/), cu precizarea că această valoare rezultă din diminuarea valorii de circulație cu coeficientul de schimbare de destinație, acesta fiind apreciat de comisia de experți ca fiind 2, rezultând practic că această valoare stabilită de către experți a avut în vederevaloarea de tranzacționare a terenului în zonă, anterior exproprierii.

Potrivit concluziilor aceluiași raport,urmare a exproprieriiprețurile de tranzacționare a terenurilor în zonă au înregistrat o creștere rezultând o valoare medie de tranzacționare la 16,46 Euro/, ceea ce determină o valoare totală a suprafeței expropriate de10.140 euro.

Față de concluziile raportului de expertiză, nu se poate vorbi de un prejudiciu creat în patrimoniul reclamanților, raportat la pretinsa diminuare a valorii terenului rămas neexpropriat.

Pârâtul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, motivat de faptul că comisia de experți a procedat la evaluarea terenului la momentul efectuării raportului de expertiză și nu au precizat valoarea acestuia de la momentul exproprierii, pârâta înțelegând totodată să formuleze critici și raportat la concluziile expertizei referitoare la coeficientul aferent schimbării destinației terenului, apreciind că acesta nu poate fi luat în considerare, pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru terenul expropriat la un moment anterior.

Tribunalul a apreciat că obiecțiunile pârâtului sunt neîntemeiate.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. 3 în forma actualizată, din Legea 198/2004, acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol respectiv cea avută în vedere în prezenta speță, când beneficiarul despăgubirii contestă cuantumul acesteia, se soluționează potrivit dispozițiilor art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.

Potrivit dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994, la care face trimitere printre altele dispozițiile art. 9 din Legea nr. 198/2004, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. Totodată, se prevede că, la calcularea cuantumului despăgubirilor, se va ține de prețurile cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială,la data întocmirii raportului de expertiză,precum și de daunele aduse proprietarului.

Prin urmare, din moment ce textul legal prevede în mod expres calcularea despăgubirilor la momentul efectuării expertizei, obiecțiunile aduse de pârât nu pot fi primite și este firesc să fie așa, din moment ce persoana beneficiară a acestor măsuri nu intră efectiv în posesia sumelor la data exproprierii, ci ulterior, în urma finalizării litigiului, timp în care valoarea din momentul exproprierii s-ar putea să nu mai fie de actualitate.

Așa fiind, raportat la considerentele mai sus arătate, tribunalul în temeiul dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 198/2004, raportat la art. 26 din Legea nr. 33/1994, a admis în parte acțiunea civilă precizată potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.

În ceea ce privește capetele de cerere privind constatarea calității de succesor, Tribunalul a constatat că, prin hotărârea atacată, s-a stabilit dreptul la despăgubiri direct în persoana reclamanților și nu a antecesoarelor defuncte și, iar, în plus, în prezenta cauză, a fost atacată hotărârea sub aspectul cuantumului despăgubirilor, instanța nefiind chemată să stabilească masa succesorală și vocația la moștenire după cele două defuncte, aceste aspecte urmând a fi stabilite, fie printr-o înțelegere amiabilă între părți, fie în cadrul unei proceduri judiciare de drept comun, astfel că petitele având ca obiect constatarea calității de succesor au fost respinse.

Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs pârâtul, solicitând, în principal, modificarea ei, în sensul respingerii contestației, în subsidiar, casarea cu trimitere spre rejudecare pentru refacerea expertizei.

În motivarea recursului său, pârâtul învederează că greșit a stabilit prima instanță momentul la care se raportează valoarea despăgubirilor, acesta fiind C de la data transferului dreptului de proprietate, conform art. 9 alin. 3 din Legea nr. 198/2004, această dată fiind, potrivit disp. art. 15 din lege, data plății despăgubirilor sau, după caz, data consemnării lor, în condițiile legii, nicidecum data întocmirii raportului de expertiză în fața instanței.

Greșit s-a reținut valoarea ca urmare aplicării coeficientului de schimbare de destinație ulterior exproprierii și greșit s-a stabilit suma în euro, moneda națională având un curs fluctuant și manifestând o tendință cvasi constantă de depreciere.

În plus, câtă vreme valoarea terenului rămas neexpropriat a crescut ca urmare a exproprierii, această îmbogățire a expropriaților trebuie avută în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor.

Reclamanții, prin întâmpinare, au solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv că momentul la care trebuie raportată valoarea despăgubirilor este C al întocmirii raportului de expertiză, iar prima instanță s-a considerat lămurită prin raportul de expertiză întocmit în cauză, fiind de notorietate că valoarea despăgubirilor oferite este mult inferioară valorii de circulație a imobilului.

Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 3041Cod proc.civ. curtea apreciază că acesta este parțial fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.

Astfel, instanța investită cu soluționarea unei contestații împotriva modului de stabilire despăgubirilor datorate în urma exproprierii are obligația de a verifica dacă acestea au fost corect stabilite raportat la momentul emiterii hotărârii de către comisia specială constituită în acest scop și abia în situația în care cuantumul acestora se dovedește a fi inferior valorii lor de circulație raportat la acel moment, să stabilească valoarea lor actuală, adică la data întocmirii raportului de expertiză judiciară.

Hotărârea contestată de stabilire a despăgubirilor fost emisă la data de 10.04.2008, raportul de expertiză fiind întocmit în cursul aceluiași an la data de 15.12.2008, însă cuprinzând date referitoare la valoarea terenului la momentul stabilirii despăgubirilor și la data efectuării expertizei.

Din cuprinsul raportului de expertiză, rezultă că, înaintea exproprierii, valoarea de circulație a terenului era de 5070 Euro și că acesta a dobândit un spor de valoare datorită exproprierii, astfel că, în prezent, valorează 10.140 Euro.

În realitate, expropriatorul nu poate fi obligat să-l despăgubească pe expropriat decât pentru valoarea pe care o avea terenul anterior exproprierii, respectiv, în măsura în care această valoare nu a fost corect stabilită, o valoare actuală pe care ar fi avut-o dacă exproprierea nu ar fi avut loc și nicidecum să plătească o valoare superioară, care se datorează tocmai exproprierii, întrucât aceasta ar echivala cu o dublă reparație.

De aceea, modul de stabilire a despăgubirilor de către prima instanță este greșit, cuantumul acestora fiind de 5070 Euro, în loc de 10.140 Euro, valoare superioară celei stabilite prin hotărârea contestată, astfel că această valoare va fi acordată, expertiza fiind întocmită în același an cu emiterea hotărârii contestate.

În ceea ce privește sporul de valoare al terenului rămas neexpropriat, acesta nu se poate imputa asupra despăgubirilor, întrucât, câtă vreme cuantumul despăgubirilor se raportează la momentul exproprierii, și valoarea terenului rămas neexpropriat tot la acest moment trebuie să se raporteze și nu la unul ulterior.

În ceea ce privește stabilirea cuantumului despăgubirilor în Euro, instanța are posibilitatea de a fixa un criteriu de actualizare pentru a feri expropriatul de consecințele unei eventuale inflații, doar în situația în care un astfel de criteriu nu a fost stabilit, actualizarea putând fi făcută de executorul judecătoresc, în faza de executare silită a hotărârii, conform disp. art. 3712alin. 3 Cod proc.civ.

Întrucât executarea silită nu poate avea loc în Euro, instanța de recurs va stabili că expropriatul este obligat să plătească cuantumul despăgubirilor în euro sau în echivalentul în lei la data plății.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite în parte recursul declarat de COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - DIRECȚIA RETGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI C pentru STATUL ROMÂN împotriva deciziei civile nr. 328/21.05.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o modifică parțial, stabilind cuantumul despăgubirilor la 5070 Euro sau echivalentul în lei la data plății.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 29.10.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

Red. dact. GC

15 ex/ 13.11.2009

Jud. primă instanță:

Președinte:Andrea Chiș
Judecători:Andrea Chiș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Expropriere. Speță. Decizia 2264/2009. Curtea de Apel Cluj