Expropriere. Speță. Decizia 30/2010. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 30
Ședința publică din data 18 februarie 2010
PREȘEDINTE: Constanța Pană C -
JUDECĂTOR 2: Adriana Maria Radu
Grefier - - --
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamanții, și, ambii domiciliați în P,-, jud. P, împotriva sentinței civile nr. 836/30.05.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâtele PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P, CONSILIUL LOCAL P și MUNICIPIUL P PRIN PRIMAR - toate cu sediul în P,- - 4 jud.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns: apelanții reclamanți și reprezentați de avocat - din Baroul Prahova în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 11 dosar, lipsind intimații pârâți Primăria Municipiului P, Consiliul Local P și Municipiul P, prin Primar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Avocat - pentru apelanții reclamanți arată că nu are alte cereri și solicită cuvântul în fond.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat - pentru apelanții reclamanți și, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței și pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Arată că prin încălcarea dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994, instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea inițială, precizată, formulată de apelanții reclamanți, considerând în mod greșit că scopul pentru care terenul a fost expropriat a fost atins și anume edificarea unor obiective de interes public.
Solicită a se avea în vedere că a precizat în motivele de apel modalitatea de dobândire a terenului și că nici până în prezent, scopul pentru care terenul a fost expropriat nu s-a realizat.
Solicită deci admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței și pe fond admiterea acțiunii. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin actiunea civila inregistrata sub nr. 10158/105/04.12.2006 reclamantii, au chemat in judecata pe paratii Consiliul Local P, Primaria Mun. solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa se dispuna retrocedarea terenului ramas liber din suprafata de 5620 mp. situat in P,--59, jud.
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca autorul lor impreuna cu reclamanta au detinut in timpul vietii imobilul in litigiu compus dintr-un teren de 5620 mp. si o constructie, imobil ce a fost expropriat in baza 280/1983 iar in prezent constructia a fost demolata in timp ce pe terenul in litigiu au fost edificate blocuri de locuinte ramanand o suprafata de teren libera pentru care nu s-a mai facut nici o declaratie de utilitate publica.
La data de 20.02.2007 instanta avand in vedere cererea reclamantilor a dispus introducertea in cauza in calitate de parat a Municipiului
La data de 30.05.2007 reclamantii si-au precizat actiunea solicitand retrocedarea terenurilor libere identificate de expertul topo din suprafata totala de 5620 mp. in litigiu, respectiv 31 mp. 2935 mp. si 188 mp.
In cauza s-au administrat probe cu acte si expertiza topometrica.
După administrarea probatoriilor Tribunalul Prahova - Secția civilă a pronunțat Sentința civilă nr. 836/30.05.2007 prin care a respins acțiunea precizata și a luat act ca parații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, potrivit actului de partaj de ascendent din 23.01.1948, proceselor verbale din 1952, declaratiilor existente la dosar, de impunere, adreselor nr. 8472/2005, 520/2006, numitul si reclamanta in calitate de soti au dobandit in timpul vietii in urma unui partaj un imobil situat in P,--59 avand un teren de cca. 6320 mp., figurand inscrisi in evidentele fiscale cu acest imobil in perioada 1959-1962 si cu o constructie, insa la data de 31.12.1983 a trecut in proprietatea statului de la imobilul situat in P,-- 59 in urma aplicarii 280/1983 avand un deren de 5620 mp si o constructie.
Potrivit certificatelor de mostenitor nr. 244/1970, 100/2005, la data de 19.10.2001 a decedat de pe urma caruia au ramas ca mostenitori legali reclamanta in calitate de sotie supravietuitoare si reclamantul in calitate de copil.
Din raportul de expertiza tehnica topometrica ing., reiese ca imobilul in litigiu situat in P,--59, jud. P are suprafata totala de 5682 mp. din care 539 mp. se afla in posesia reclamantilor pe care este amplasata o constructie a acestora, iar restul de teren constand in parcelele de 31 mp, 1935 mp. 188 mp. reprezinta suprafete libere de constructii pentru care nu a fost eliberata o noua declaratie de utilitate publica, mentionandu-se ca celelalte parcele de teren de 1286 mp, 706 mp. sunt ocupate de blocuri de locuinte, strazi, alei de acces, parcari, retele edilitare subterane.
A mai reținut instanța că, dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 stipuleaza ca in cazul in care bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrarile nu au fost incepute, fostii proprietari pot solicita retrocedarea acestor bunuri daca nu s-a facut o noua declarare de utilitate publica.
De asemenea, dispozițiile art.1, 2 alin. lit. h din Legea nr. 10/2001 prevad ca imobilele preluate abuziv de catre stat se restituie in natura in conditiile acestei legi,iar prin imobile preluate abuziv se inteleg imobilele nationalizate prin Decretul 92/1950, Legea nr. 119/1948 precum si prin alte acte normative de nationalizare si orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil sau fara titlu valabil.
A constatat instanța că, din analiza probelor administrate in cauza, rezulta ca reclamanta si sotul sau in prezent decedat au dobandit in timpul vietii imobilul situat in P,--59 avand o constructie si un teren de 5682 mp. imobil ce a fost expropriat in baza 280/1983 la data de 31.12.1983, iar in prezent reclamantii poseda o parte din imobilul sus mentionat constand intr-o constructie si o parcela de teren de 539 mp. astfel incat din terenul situat in P,--59 ce a apartinut defunctului in suprafata totala de 5682 mp. sunt libere, parcelele de 31 mp.2935 mp. 188 mp, care nu sunt folosite, posedate de catre reclamanti.
Ca atare, atat timp cat imobilul in litigiu compus din parcelele de teren de 31 mp.,2935 mp. 188 mp. nu se afla in posesia reclamantilor fiind expropriate efectiv impreuna cu intreaga suprafata de 5682 mp. de catre stat in scopul sistematizarii si edificarii unor blocuri de locuinte a unor obiective de interes public, in baza Decretului nr. 280/1983 inseamna ca imobilul a fost utilizat in termenul de un an de la data exproprierii, caz in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de Legea nr. 33/1994 pentru a se dispune retrocedarea parcelelor de teren in litigiu.
A mai avut în vedere instanță că, de altfel, reclamantii nu poseda efectiv parcelele de teren in litigiu de 31 mp. 2935 mp., 188 mp. ci numai parcela de 539 mp. care fac parte din intregul teren de 5682 mp. expropriat, imprejurare care atesta ca intr-adevar autorul reclamantilor a fost deposedat efectiv de parcelele de teren sus mentionate alaturi de parcelele de 1286 mp si 706 mp. ocupate de obiective de interes public, caz in care scopul pentru care s-a dispus exproprierea intregului teren de 5682 mp. a fost realizat.
Faptul ca parcelele de teren in litigiu sunt libere, nu inseamna in mod automat ca scopul pentru care au fost expropriate nu s-a realizat si, deci pot fi solicitate de reclamanti in baza Legii nr. 33/1994, intrucat prin neutilizarea imobilelor expropriate potrivit scopului pentru care au fost expropriate se intelege ca imobilul respectiv sa nu fi fost preluat efectiv de catre stat si sa nu existe nici un act din partea statului care sa ateste utilizarea imobilului in vederea realizarii scopului prevazut la expropriere.
Ori, in speta, parcelele de teren in litigiu impreuna cu parcelele de1286 mp. 706 mp. cu exceptia parcelei de 539 mp. au fost preluate efectiv de catre stat si folosite in vederea realizarii scopului pentru care au fost expropriate si anume sistematizarii orasului prin edificarea unor obiective de interes public, nefiind necesar ca statul sa utilizeze in integralitatea lor toate aceste parcele de teren.
Mai mult chiar, in conditiile in care statul a preluat de la autorul reclamantilor parcelele de teren in litigiu impreuna cu celelalte parcele care alcatuiesc terenul de 5682 mp. in baza Decretului 280/1983 considerat de Legea nr. 10/2001 ca un act abuziv de preluare a imobilelor, reclamantii aveau posibilitatea cu privire la parcelele de teren in litigiu pe care le considera libere sa-si valorifice drepturile potrivit 10/2001 si nicidecum Legea nr. 33/1994 care de altfel se aplica pentru imobilele expropriate care nu au fost utilizate in termenul prevazut de lege si nu imobilelor preluate si utilizate efectiv de catre stat in urma exproprierii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de apel apelanții au arătat că, instanța de fond a dat o interpretare proprie dispozițiilor art.35 din Legea nr.33/1994 deoarece legea nu prevede decât faptul ca terenul să nu fi fost utilizat pentru scopul pentru care a fost expropriat, situație ce se regăsește și în cazul de față.
Tocmai de aceea se vorbește în lege de faptul că dacă timp de 1 an nu s-a dat o nouă declarație de utilitate publică, scopul pentru care terenul a fost expropriat nu a fost atins și în aceste condiții el trebuie retrocedat fostului proprietar.
Au mai precizat apelanții că, este foarte clar că parte din terenul expropriat nu a fost folosit de ani de zile de către stat, nu s-a dat o nouă declarație de utilitate și în aceste condiții acesta urmează a fi retrocedat reclamanților.
Pe de altă parte, instanța de fond recunoaște de altfel caracterul profund abuziv al Decretului 280/1983 prin care terenul apelantei și al soțului acesteia a fost expropriat și indică calea de urmat pentru redobândirea terenului și anume Legea 10/2001.
Apelanții nu au uzat de Legea 10/2001, au formulat cereri în mod permanent solicitând acest teren, dar nu au notificat potrivit dispozițiilor legii speciale pe intimații pârâți și în aceste condiții singura posibilitate legală de redobândire a terenului a fost retrocedarea acestuia potrivit Legii nr.33/1994, existând o practică constantă a instanțelor în astfel de situații.
Curtea, analizând cererea de apel prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente reține următoarele:
Reclamanții au investit inițial Tribunalul Prahova - Secția civilă cu o cerere având ca obiect retrocedarea unei suprafețe de teren situată în P,--59, jud. P, acțiune formulată în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al Municipiului P și Primăria Municipiului
La baza demersului judiciar al reclamanților au stat dispozițiile art. 35 din legea nr. 33/1994, așa cum se reține din chiar cuprinsul cererii de chemare în judecată și din cel al motivelor de apel.
Pe de altă parte, acțiunea a fost introdusă pe rolul Tribunalului Prahova la data de 04.12.2006 și viza un imobil expropriat în baza Decretului nr. 280/1983.
Ori, potrivit Deciziei nr. 53/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secții Unite, pronunțată într-un recurs în interesul legii și deci obligatorie pentru instanțele de judecată, dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică se interpretează în sensul că aceste dispoziții nu se aplică acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, introduse după data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001.
În considerentele decizii menționate s-a reținut că, din moment ce a fost adoptată Legea nr. 10/2001 care reglementează toate situațiile ce privesc restituirea în natură sau măsuri reparatorii prin echivalent în cazul imobilelor expropriate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, se impune ca dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 să fie considerate ca rămase fără aplicare în cazul acțiunilor având ca obiect asemenea imobile, dacă au fost introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, ca și în toate celelalte cauze de preluare abuzivă de către stat.
În speța pendinte, atât în fața primei instanțe, cât și prin motivele de apel reclamanții au învederat expres că nu au uzat de procedura Legii nr. 10/2001.
Susținerea apelanților în sensul că au formulat cereri în mod permanent, dar nu au notificat potrivit legii speciale pe intimații pârâții, situație în care singura posibilitate legală de redobândire a terenului a fost retrocedarea acestuia potrivit legii nr. 33/1994, existând o practică constantă a instanțelor în acest sens nu pot fi reținute față de decizia în interesul legii și care, așa cum s-a menționat în precedentul prezentelor considerente este obligatorie.
Pentru motivele învederate Curtea constată că în mod legal și temeinic prima instanță a respins acțiunea reclamanților.
Totodată, în baza acelorași argumente juridice Curtea urmează a nu mai analiza criticile apelanților potrivit cu care instanța de fond a dat o interpretare proprie dispozițiilor art. 35 din Legea 33/1994 întrucât legea nu prevede decât faptul ca terenul să nu fi fost utilizat pentru scopul pentru care a fost expropriat, situație care nu se regăsește în cazul de speță, aspecte care privesc fondul unui litigiu în retrocedare întemeiat pe legea privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
nu pot face obiect de analiză de către instanța de control judiciar nici criticile vizând împrejurările că terenul expropriat nu a fost utilizat ani de zile de către stat și nici nu s-a făcut o nouă declarație de utilitate publică, iar instanța de fond recunoaște caracterul profund abuziv al Decretului nr. 280/1983, întrucât nu se poate trece la analiza temeiniciei și legalității pretențiilor reclamanților apelanți față de calea aleasă de aceștia și anume o acțiune în retrocedare întemeiată pe dispozițiile art. 35 din legea nr. 33/1994, după apariția Legii nr. 10/2001.
Pentru toate motivele arătate, având în vedere textele de lege menționate, precum și dispozițiile art. 296 Cod pr. civ. Curtea urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanții, și, ambii domiciliați în P,-, jud. P, împotriva Sentinței civile nr. 836/30.05.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova - Secția civilă, în contradictoriu cu pârâtele PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P, CONSILIUL LOCAL P și MUNICIPIUL P PRIN PRIMAR - toate cu sediul în P,- - 4 jud. P, ca nefondat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red
7 ex/23.02.2010
nr- Tribunalul Prahova - Secția civilă
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
Președinte:Constanța PanăJudecători:Constanța Pană, Adriana Maria Radu