Partaj judiciar Proces partaj Imparteala judiciara. Decizia 146/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 146
Ședința publică din data 18 februarie 2010
PREȘEDINTE: Adriana Maria Radu
JUDECĂTORI: Adriana Maria Radu, Elena Staicu Aurelia
- -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții și, ambii domiciliați în - jud. P, împotriva deciziei civile nr. 106 din 30 ianuarie 2003 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, decedat pe parcursul soluționării cauzei în recurs, G, -, - și Gh. G, toți domiciliați în -, jud. P și cu pârâta - domiciliată în,- jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit: recurenta-reclamantă, recurentul-pârât și intimații-reclamanți, G, -, - și Gh. G, precum și intimata - pârâtă -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că la termenul de judecată din data de 14 ianuarie 2009, în baza art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod pr. civilă, s-a dispus suspendarea judecării cauzei față de împrejurarea că la dosarul cauzei nu a fost depus certificatul de deces și lista cu moștenitorii defunctului.
Față de împrejurarea că dosarul a fost suspendat în temeiul art. 243 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă, Curtea invocă perimarea prezentului recurs și deliberând a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA,
Asupra recursurilor civile de față, constată:
Prin acțiunea înregistrată la data de 16 ianuarie 2002 sub nr. 96 la Judecătoria Sinaia, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, -, - și, solicitând partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defuncților părinți, decedat la 19 noiembrie 1985 și, decedată la 7 ianuarie 1985, bunuri enumerate expres în cerere.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că de pe urma defuncților au rămas mai multe terenuri situate în orașul, precum și o casă de locuit și se impune partajarea acestora pe cale judecătorească deoarece între moștenitori nu există înțelegere cu privire la aceasta.
A mai arătat reclamantul că sora sa - a decedat la data de 21 decembrie 1999 și că moștenitorii acesteia sunt soțul și cei trei copii, respectiv G, -, - și Gh.
Pârâtul St. a formulat întâmpinare-cerere reconvențională prin care a solicitat să se deducă în favoarea sa din masa partajabilă contravaloarea îmbunătățirilor aduse de el la casa de locuit, să fie adusă la masa partajabilă și casa în care locuiește pârâta -, care a fost edificată de părinții săi în stadiul de parter și pereții de la etaj, precum și obligarea tuturor moștenitorilor să suporte potrivit cotelor ce le revin pasivul succesoral în cuantum de 30.000.00 lei.
Prin încheierea de admitere în principiu din 30 mai 2002, Judecătoria Sinaiaa admis în principiu în partea acțiunea precizată formulată de reclamantul și cererea reconvențională formulată de pârâtul St., a constatat deschise succesiunile defuncților și, moștenitorii și cotele cuvenite acestora, compunerea masei succesorale, precum și cuantumul pasivului succesoral și a desemnat expert constructor pentru identificarea și evaluarea casei de locuit bun succesoral, a îmbunătățirilor constatate și pentru a propune variante de lotizare.
Împotriva încheierii de admitere în principiu a declarat apel pârâtul St. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Tribunalul Prahova, prin decizia civilă nr. 106 din 30 ianuarie 2003, admis apelul pârâtului, a schimbat în parte încheierea de admitere în principiu, în sensul că a dedus din masa de partaj în favoarea apelantului-pârât următoarele îmbunătățiri sau construcții și anume: instalația de lumină la imobilul bun succesoral, grajd, dușumea în camerele de la etaj și grinzile de lemn de la verandă care au fost înlocuite de acesta și a menținut în rest dispozițiile încheierii atacate.
Pârâtul St. a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate de Tribunalul Prahova, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
La termenul din data de 8 mai 2003, urmare cererii formulate de recurenții-pârâți și, s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul dispozițiilor art. 244 pct.1 Cod pr.civilă, până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 521/2003 al Judecătoriei Sinaia.
La data de 24 mai 2007 cauza a fost repusă pe rol în vederea verificării subzistenței motivului suspendării. Recurenții prezenți în instanță au depus în copie decizia civilă nr. 151 din 7 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova. Au învederat că această decizie le-a fost comunicată la data de 18 iunie 2007, astfel că dosarul nr. 5217/2003 al Judecătoriei Sinaia nu a fost soluționat irevocabil, motiv pentru care, prin încheierea din 21 iunie 2007, s-a menținut măsura suspendării judecății cauzei.
Prin referatul din 8 septembrie 2008 s-a învederat că de la data suspendării cauzei, 21 iunie 2007, trecut mai mult de un an, perioadă în care nu s-a întocmit nici un act de procedură, astfel că dosarul a fost repus pe rol și a primit termen la data de 29 octombrie 2008, dată la care cauza s-a amânat, deoarece nu s-a depus la dosar de către recurenta reclamantă dovada stadiului dosarului nr- al Tribunalului Prahova.
La termenul de judecată din data de 3 decembrie 2008, s-a învederat instanței că intimatul a decedat, situație în care cauza a fost din nou amânată pentru termenul din 14 ianuarie 2009, pentru a se depune la dosar lista cu succesibilii defunctului.
La termenul din data de 14 ianuarie 2009, s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul disp. art. 243 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă.
Având în vedere că de la data suspendării a trecut mai mult de un an, perioadă de timp în care nu s-a mai efectuat nici un act de procedură, Curtea, din oficiu, prin referatul din data de 20 ianuarie 2010, a repus cauza pe rol, în vederea discutării perimării, acordându-se termen la data de 18 februarie 2010.
Conform art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Prin urmare, perimarea este o sancțiune procesuală care se bazează pe prezumția de desistare a părții la cererea făcută, dedusă din faptul nestăruinței vreme îndelungată în judecată.
Față de împrejurarea că dosarul a fost suspendat în temeiul art. 243 alin. 1 pct.1 Cod procedură civilă la data de 14 ianuarie 2009, iar la termenul de judecată din data de 18 februarie 2010 niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, Curtea constată că în speță s-a împlinit termenul de perimare.
Așa fiind, Curtea va constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimate recursurile declarate de pârâții și, ambii domiciliați în - jud. P, împotriva deciziei civile nr. 106 din 30 ianuarie 2003 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanții, decedat pe parcursul soluționării cauzei în recurs, G, -, - și Gh. G, toți domiciliați în -, jud. și pârâta - domiciliată în,-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 18 februarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Adriana Maria Radu, Elena Staicu Aurelia
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3120
red. gref.
10 ex./24.02.2010
96/2002- Jud.
.9516/2002- Trib.
. Th., -
Președinte:Adriana Maria RaduJudecători:Adriana Maria Radu, Elena Staicu Aurelia
