Expropriere. Speță. Decizia 304/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 304/A/2009 | |
Ședința publică din 11 noiembrie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Traian Dârjan | - - |
JUDECĂTOR 2: Tania Antoaneta Nistor | --- - |
GREFIER: | - - |
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamanții și, și respetiv de către pârâta-reconvențională și de pârâtul STATUL ROMÂN PRIN COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, împotriva sentinței civile nr. 357 din 29 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr- privind și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, având ca obiect expropiere.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 4 noiembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Se constată că la data de 9 noiembrie 2009, pârâtul-apelant Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a depus la dosar, prin registratura instanței, concluzii scrise.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 357 din 29 mai 2009 Tribunalului Cluja fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanții -. și, împotriva pârâților și Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România de sub autoritatea Ministerului Transportului, Construcțiilor și Turismului, având ca obiect despăgubiri expropriere, ca fiind înaintată de persoane lipsite de calitate procesuală activă. A fost admisă cererea reconvențională formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale Din România de sub autoritatea Ministerului Transportului, Construcțiilor și Turismului, având ca obiect despăgubiri expropriere, și în consecință, fost anulată parțial Hotărârea nr. 17/27.08.2007 a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (art.2). S-a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantei reconvenționale pentru terenul în suprafață de 1.457 mp. situat în localitatea, categoria de folosință arabil extravilan, tarlaua 19, parcela nr. 10, identificat prin nr. cadastral 2602, la suma de 36.425 lei. Pârâta a fost obligată să plătească în favoarea reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 5.260 lei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin Hotărârea nr. 17/27.08.2007, emisă de pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, s-a aprobat acordarea de despăgubiri pentru imobilul expropriat situat în localitatea, categoria de folosință arabil extravilan, tarlaua nr. 19, parcela nr. 10, în suprafață de 1.467 mp. identificat prin numărul cadastral 2602.
Potrivit art. 2 al hotărârii, despăgubirea a fost stabilită în conformitate cu art. 6 din Legea nr. 198/2004 în cuantum de 80.744,46 lei, adică reprezentând echivalentul sumei de 24.769 euro.
În considerentele hotărârii s-a consemnat că persoane aparent îndreptățite să primească despăgubiri sunt:, -. și.
Conform Titlului de proprietate nr. 5357/174/19.09.1994, eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor C, în favoarea lui s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la terenul extravilan în suprafață de 2.000 mp. tarlaua nr. 19, parcela nr. 10. Prin "procesul verbal" încheiat la data de 2 aprilie 1992 beneficiarul titlului de proprietate s-a obligat să transmită dreptul de proprietate în favoarea reclamanților cu privire la terenul în suprafață de 20 ari.
Având în vedere că nu s-a respectat cerința încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, potrivit Titlului X - circulația juridică a terenurilor - din Legea nr. 247/2005, reclamanții -. și neavând calitatea de proprietari asupra terenului expropriat, în ședința publică din data de 04 iulie 2008 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes a reclamanților în formularea prezentei acțiuni.
Conform Certificatului de moștenitor nr. 70/2000, eliberat de în dosarul succesoral nr. 84/2000, pârâta are calitatea de unic moștenitor a defunctului, decedat la data de 23.02.2000, cu ultimul domiciliu în C-N,-,. 26, județul C, în calitate de soție supraviețuitoare.
Având în vedere faptul că pârâta a făcut dovada calității de moștenitor a defunctului, tribunalul a apreciat că este neîntemeiată excepția lipsei de interes a reclamantei reconvenționale în formularea cererii reconvenționale. Excepția a fost respinsă ca neîntemeiată în ședința publică din data de 04 iulie 2008.
Referitor la fondul cauzei, tribunalul a constatat că prin raportul de expertiză întocmit de comisia formată din experții, și s-a stabilit că pe parcela de 1.457 mp. având datele cadastrale menționate în hotărârea de expropriere are valoarea de circulație de 30 Euro/ mp pentru terenul situat în zona neexcavată și 17 Euro pentru terenul situat în zona excavată, deci, în total, 30.684 euro.
Având în vedere diferența semnificativă sub aspectul valorii de circulație a suprafeței de teren escavată față de cea neescavată, instanța a încuviințat efectuarea unei contraexpertize în cauză. Prin raportul întocmit de comisia formată din experții -, - și s-a stabilit că suprafața de 1.457 mp. având număr cadastral 2602, nu este afectată de lucrări de excavații, iar valoarea de circulație este de 25 euro/mp. rezultând astfel o valoare totală de 36.425 euro, având în vedere cursul leu/euro din data de 23.03.2009 (4,2946 lei/euro). Cu toate că valoarea de circulație a fost determinată atât la momentul emiterii hotărârii de expropriere, cât și la momentul întocmirii raportului de expertiză, instanța a apreciat raportat la prevederile art. 26 alin. 2 din Legea nr. 33/1994, că despăgubirea se impune se fie stabilită la momentul efectuării raportului de expertiză.
Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 198/2004 raportat la art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, a fost admisă cererea reconvențională formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România de sub autoritatea Ministerului Transportului, Construcțiilor și Turismului, având ca obiect despăgubiri expropriere, și în consecință, a fost anulată parțial Hotărârea nr. 17/27.08.2007 a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România
S-a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamantei reconvenționale pentru terenul în suprafață de 1.457 mp. situat în localitatea, categoria de folosință arabil extravilan, tarlaua 19, parcela nr. 10, identificat prin nr. cadastral 2602, la suma de 36.425 lei.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel în termenul legal: reclamanții -., pârâții și Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA.
În apelul declarat reclamanții -. și au solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței apelate în sensul respingerii excepțiilor: lipsei de interes a reclamanților, precum și a lipsei calității procesuale active, iar pe fond, admiterea acțiunii și obligarea pârâtului Statul Român la plata despăgubirilor pentru terenul expropriat în valoare de 50.995 Euro plus dobânzi până la data plății, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanții au arătat că au interes în promovarea prezentei acțiuni deoarece au cumpărat terenul expropriat printr-un contract provizoriu, dar au achitat prețul dar au și calitate procesuală activă decurgând din disp. art. 970 alin. 2.civil. Potrivit dispozițiilor legale mai sus arătate, ca urmare încheierii antecontractului, rezultă dreptul reclamanților de încasa despăgubirile pentru terenul expropriat, precum și dreptul de formula acțiuni în justiție pentru stabilirea reală a despăgubirilor.
În ceea ce privește valoarea reală a despăgubirilor, reclamanții au solicitat să se țină cont de prejudiciul creat prin această expropriere, întrucât valoarea de 35 Euro/mp este destul de mică, dar consideră că este satisfăcătoare pentru ambele părți.
II. Pârâta prin apelul formulat solicitat modificarea sentinței apelate sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate, în sensul că despăgubirea reală este de 50.995 Euro și nu 36.425 Euro, cât a acordat prima instanță.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond nu a ținut cont că despăgubirile acordate nu reflectă realitatea, nu s- ținut seama de daunele ce i-au fost aduse pârâtei cu ocazia acestei exproprieri, respectiv prețul cu care ar fi putut vinde terenul la data exproprierii. Valoarea despăgubirilor menționată în hotărârea instanței de fond este simbolică și nu cea reală.
Pârâta apreciază că despăgubirea de 50.995 Euro este cea mai apropiată de realitate, iar suma de 35 Euro/mp nu este exagerată.
III. Pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA a solicitat respingerea cererii de amânare hotărârii de stabilire cuantumului despăgubirii nr. 17/2007 ca inadmisibilă și respingerea cererii de majorarea cuantumului despăgubirilor ca fiind neîntemeiată și nedovedită, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului, pârâta a arătat că măsura anulării parțiale a hotărârii de stabilirea despăgubirii nr. 17/2007 este nelegală, deoarece cererea de constatarea nulității relative parțiale nu este prevăzută de către legiuitor. Pârâta și reclamanții nu sunt părți semnatare în hotărâre, hotărârea fiind un act unilateral.
Această hotărâre a fost emisă cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie, respectiv art. 7 și 9 din Legea nr. 198/2004 și art. 10 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 198/2004. În măsura în care instanța va stabili o despăgubiri mai mare decât cea acordată prin hotărârea nr. -, despăgubirea consemnată în baza acesteia și diferența stabilită în plus pe cale judiciară se va plăti de către apelantă pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile. S- invocat ca practică judiciară deciziile civile nr. 7170/30.10.2007; 6330/28.10.2008 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În al doilea rând s-a arătat că este nefondată cererea de majorarea cuantumului despăgubirilor, deoarece sentința s-a pronunțat cu încălcarea rolului activ al instanței.
Evaluarea imobilului s- făcut cu încălcarea dispozițiilor legale, art. 26 din Legea nr. 33/1994: experții nu au atașat la raport contracte de vânzare-cumpărare încheiate pentru terenurile din zonă, experții făcând afirmații nedovedite. Apoi, experții s-au raportat exclusiv la ofertele de vânzare posibil identificate pe internet în condițiile în care legiuitorul a statuat că despăgubirile se vor determina prin raportare la prețul pieței, care implicit rezultă din cuprinsul tranzacțiilor notariale.
În concluzie s-a arătat că instanța de fond pronunțat o hotărâre cu încălcarea prev. art. 1169.Civil și art. 129 Cod proc.civ. omologând o expertiză în care nu există nici o dovadă a temeiniciei concluziei expertului tehnic.
În consecință s-a solicitat efectuarea unei noi expertize în condițiile art. 25 din Legea nr. 33/11994, cu respectarea tuturor condițiilor legale.
Prin întâmpinare, Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA solicitat respingerea apelului pârâtei ca nefondat, precum și a reclamanților și, deoarece aceștia nu au calitate procesuală pasivă, interesul apelanților nefiind născut, actual și direct. Contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată nu face dovada calității acestora de proprietari ai terenului afectat de construirea autostrăzii.
Analizând sentința pronunțată prin prisma motivelor de apel invocate, curtea reține următoarele:
În ședința publică din 04.11.2009 pârâta învederat instanței că renunță la apelul formulat, arătând că despăgubirile se cuvin reclamanților apelanți și.
Potrivit disp. art. 246 Cod proc.civ. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, fie verbal în ședință, fie prin cerere scrisă. Având în vedere manifestarea de voință a pârâtei, curtea va constata că aceasta a renunțat la apelul împotriva sentinței civile nr. 357/29 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj.
Procedura exproprierii imobilului pentru lucrările de construcție a drumurilor de interes național, județean și local este prevăzută în Legea nr. 198/2004.
Potrivit art. 5 pct. 5 din acest act normativ, în ipoteza în care despăgubirile sunt solicitate de mai multe persoane aparent îndreptățite, se consemnează pe numele tuturor, urmând să fie împărțite potirivit legii civile. Pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România A, în calitate de reprezentantă a Statului Român a aplicat întocmai aceste dispoziții și a emis Hotărârea nr. 17/27.08.2007 în favoarea reclamanților și și pârâtei, fiind respecte și disp. HG nr. 941/2004, art. 7 alin. 4, în vigoare la data emiterii Hotărârii nr. 17/27.08.2008.
Apoi în art. 9 Legii nr. 198/2004 legiuitorul stabilit persoanele care au calitate procesuală activă pentru contestacuantumul despăgubirilorconsemnateîn condițiile art. 5 mai sus arătat. Așadar, din dispoziția legală art. 9 alin. 1, 2 rezultă că au calitate de contesta cuantumul despăgubirilor: expropriatul și orice persoană care se consideră îndreptățită la despăgubiri pentru exproprierea imobilului.
Imobilul în litigiu în suprafață de 20 de arii fost restituit în natură defunctului prin titlul de proprietate nr. 5357/174/19 septembrie 1994. Moștenitoarea defunctului este pârâta, potrivit certificatului de moștenitor ( 35). În anul 1992 printr-un antecontract de vânzare-cumpărare terenul, din titlul de proprietate mai sus arătat, fost înstrăinat reclamanților -. și (80).
Prin urmare, hotărârea s- emis în favoarea moștenitoarei proprietarului din titlul de proprietate, precum și în favoarea promitenților cumpărători, care sunt toțipersoane aparent îndreptățitela despăgubiri.
Tribunalul apreciat că reclamanții nu au calitate procesuală de a contesta despăgubirile, deoarece nu au încheiat contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică potrivit Titlului X, Legea nr. 247/2005 și nu au calitatea de proprietari tabulari ai terenului expropriat. Această alegație nu poate fi primită, deoarece calitatea procesuală activă de a contesta cuantumul despăgubirilor consemnate aparține proprietarilor tabulari și persoanelor aparent îndreptățite la plata despăgubirilor. Reclamanții au calitate de promitenți cumpărători, deci sunt persoane aparent îndreptățite la plata despăgubirilor.
Dacă în favoarea reclamanților și a pârâtei s-a emis Hotărârea nr. 17/2007 (cu respectarea art. 5 din Legea nr. 198/2004 și art. 7 alin. 4 din HG nr. 941/2004), este evident că reclamanții au și calitatea să conteste cuantumul despăgubirii stabilite. Însă, pentru nu exista dubii, în art. 9 alin. 2 din Legea nr. 198/2004, se prevede expres acest lucru.
Or, este evident că reclamanții fiind beneficiarii unui antecontract sunt persoane îndreptățite în sensul Legii nr. 198/2004, având și interes și calitate procesuală activă să conteste cuantumul acestor despăgubiri.
Împrejurarea că reclamanții nu au încheiat contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică, nu este relevantă în această etapă. Relevanța existenței contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, apare în etapa ulterioară contestării despăgubirilor (cu succes sau nu), respectiv a eliberării sumei consemnate cu titlu de despăgubiri.
Când plata despăgubirilor este solicitată de mai multe persoane în concurs, despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor dovedite cu acte autentice potrivit art. 5 lit. 5 din Legea nr. 198/2004.
Așadar, faptul că reclamanții au încheiat contract de vânzare-cumpărare în formă autentică sau hotărâre judecătorească care să țină locul contractului de vânzare-cumpărare, este relevant numai în momentul eliberării despăgubirilor, nu la data contestării sumei, care este o etapă premergătoare acesteia.
Prin urmare, apelul formulat de reclamanți este fondat, aceștia au calitate procesuală activă și în mod nelegal instanța de fond a considerat că aceștia nu sunt persoane îndreptățite, ignorând disp. art. 5 și art. 9 din Legea nr. 198/2004. Așadar și acțiunea formulată de aceștia este fondată urmând a fi admisă alături de cererea reconvențională potrivit art. 9.198/2004 și art. 21-27 din 33/1994.
În ceea ce privește cuantumul despăgubirilor și modul în care s-a efectuat raportul de expertiză, criticile reclamanților și a pârâtei Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
La instanța de fond s-a efectuat un raport de expertiză efectuat de o comisie de trei experți:, și, care au concluzionat că valoarea terenului situat în zona neexcavată (455 mp) este de 30 euro/mp, iar terenul situat în zona excavată (1002 mp) este de 17 euro/mp, iar valoarea totală a terenului este de 30.684 euro.
Această expertiză a nemulțumit atât reclamanții, cât și pârâții, deși au fost avute în vedere la efectuarea raportului de expertiză metoda comparației directe de piață și metoda comparației prin bonitate și instanța de fond încuviințat cererea în probațiune formulată de către pârâta apelantă Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și a dispus efectuarea unei contraexpertize, în ședința publică din 16.01.2009 ( 189).
Potrivit contraexpertizei judiciare efectuate de o comisie de trei experți: -, și, valoarea de circulație imobilului la data exproprierii era de 50.995 euro, iar valoarea de circulație a parcelei de teren la data întocmirii raportului de expertiză, martie 2009 era de 36.425 euro (210 - 229).
Deși pârâta apelantă Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România susține că această expertiză s- făcut cu încălcarea dispozițiilor legale, respectiv a art. 26 din Legea nr. 33/1994, deoarece nu s- ținut seama de prețul cu care se vând in mod obișnuit imobile de același fel în unitatea administrativ-teritorială, curtea nu poate reține această critică, deoarece comisia de experți a avut în vedere contracte de vânzare-cumpărare încheiate în formă autentică pentru imobile similare, atașate la 221-229, nu numai oferte de vânzare identificate pe internet, cum susține apelanta. La ambele rapoarte de expertiză efectuate la fondul cauzei, au fost atașate contracte de vânzare-cumpărare pentru imobile similare, care au format convingerea experților cu privire la valoarea de circulație imobilelor în zona respectivă.
Așadar, curtea apreciază că instanța de fond a stabilit valoarea despăgubirilor în mod legal, având în vedere probe solide pentru constatarea valorii de circulație imobilului în litigiu. Deși fost contestată prima expertiză, curtea constată că valorile stabilite de cele două rapoarte de expertiză sunt sensibil egale, 30.684 euro primul raport și 36.425 euro, cel de al doilea raport de expertiză.
Deoarece s-a efectuat o contraexpertiză la fondul cauzei, în mod corect instanța de fond a respins obiecțiunile pârâtei, care invoca nulitatea absolută și a acestei contraexpertize, deoarece în alte rapoarte judiciare au fost stabilite pentru terenuri din aceeași localitate valori mai mici. Atât raportul de expertiză, cât și contraexpertiza dispusă de instanța de fond au fost făcute cu respectarea art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Experții s-au raportat la valoarea terenurilor comparând imobilul respectiv cu alte imobile similare acestuia, după cum rezultă din contractele de vânzare-cumpărare atașate.
Potrivit disp. art. 9 alin. 3 din Legea nr. 198/2004, acțiunea formulată de expropriatul sau persoana interesată, nemulțumiți de cuantumul despăgubirilor se soluționează potrivit art. 21-27 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.
Potrivit art. 27 din Legea nr. 33/1994, primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți și va hotărî.
Prin Hotărârea nr. 17 de stabilirea despăgubirilor, pentru terenul în litigiu cu nr. cadastral 2602 s-au stabilit despăgubiri în cuantum de 80.744,46 lei reprezentând echivalentul a 24.769 euro, raportat la cursul euro/leu al Băncii Naționale României din data de 24.08.2007.
La calcularea cuantumului despăgubirilor se va ține seama de prețul la care vând imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză și instanța va compara rezultatul expertizei cu oferta și pretențiile părților și va hotărî potrivit disp. art. 26 și 27 din Legea nr. 33/1994.
Curtea apreciază că în mod corect instanța stabilit cuantumul despăgubirilor la echivalentul sumei de 36.425 euro, deoarece aceasta era valoarea la data efectuării raportului de expertiză, dată la care trebuia să se raporteze pentru aprecierea cuantumului despăgubirilor contestate de persoanele îndreptățite.
Așadar, criticile reclamanților apelanți vizând stabilirea cuantumului despăgubirilor la suma de 50.995 euro este nefondată, singurul argument pentru care reclamanții au solicitat această sumă este acela că, această sumă li se pare satisfăcătoare.
Întrucât instanța de fond a respectat disp. art. 26-27 din Legea nr. 33/1994 la stabilirea cuantumului despăgubirilor, curtea apreciază că s-a stabilit corect cuantumul despăgubirilor la echivalentul sumei de 36.425 euro, sumă mai mare decât cea oferită de expropriator, dar mai mică decât cea solicitată de reclamanți, însă reprezentând valoarea imobilului la data efectuării raportului de expertiză.
Așadar, apelul reclamanților va fi admis numai în ceea ce privește calitatea și interesul acestora de a promova acțiunea în stabilirea despăgubirilor, va fi admisă acțiunea reclamanților, dar va fi menținut cuantumul despăgubirilor stabilit de instanța de fond. Reclamanții și sunt persoane îndreptățite la sumele aferente exproprierii - 36.425 euro alături de, moștenitoarea proprietarului terenului.
În ceea ce privește apelul declarat de pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, acesta este fondat numai cu privire la înlăturarea din sentința civilă dispoziției privind anularea parțială Hotărârii nr. 17/27.08.2007 a din România, întrucât Hotărârea nr. 17/2007 s-a făcut cu respectarea disp. art. 7 din Legea nr. 198/2004, deoarece nu există motiv de nulitate relativă, însă stabilirea cuantumului despăgubirilor nu s- făcut corect, motiv pentru care din Hotărârea nr. 17/2007 a fost modificat numai cuantumul acestor despăgubiri, modificare care este permisă de disp. art. 9 din Legea nr. 198/2004.
În ceea ce privesc criticile Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România vizând stabilirea cuantumului despăgubirilor ca fiind prea mari și criticile vizând raportul de expertiză efectuat la instanța de fond, curtea le va respinge ca nefondate. După cum am arătat în considerentele mai sus reținute, la instanța de fond s-au administrat atât o expertiză judiciară efectuată de o comisie de trei experți, cât și o contraexpertiză, probe care au respectat dispozițiile art. 26 din Legea nr. -, astfel încât nu pot fi primite criticile că hotărârea instanței de fond s- dat fără administrarea probatoriului necesar unor astfel de cauze.
Prin urmare, pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 296 Cod proc.civ. vor fi admise în parte apelul reclamanților și apelul pârâtei Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte apelul declarat de reclamanții -. și și admite în parte apelul declarat de pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA împotriva sentinței civile nr. 357 din 29 mai 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte, după cum urmează:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților -. și.
Admite cererea reclamanților și cererea reconvențională formulată de.
Înlătură dispoziția privind anularea parțială a Hotărârii nr.17/27.08.2007 a COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA.
Menține cuantumul despăgubirilor la suma de 156.431 lei, reprezentând echivalentul sumei de 36.425 Euro, precum și dispozițiile vizând plata cheltuielilor de judecată.
Constată că pârâta, reclamantă reconvențională a renunțat la apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 357/29 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
Red. dact. GC
Jud.primă instanță:
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Tania Antoaneta Nistor
