Expropriere. Speță. Decizia 338/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(948/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.338
Ședința publică de la 28.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Rodica Susanu
JUDECĂTOR 2: Ilie MARI
GREFIER - - -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află cererii de apel formulată de apelanta-pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, împotriva sentinței civile nr.96 din 26.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimatul-reclamant, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.6715 din 27.05.2009, emisă de Baroul București - Cabinet de avocat, lipsind apelanta-pârâtă Primăria Municipiului
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul intimatului-reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Apărătorul intimatului-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii apelate, ca fiind legală și temeinică, având în vedere Decizia nr.6/1999, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a stabilit că dispozițiile art.35 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică sunt aplicabile și în cazul cererilor având ca obiect retrocedarea unor bunuri imobile expropriate anterior intrării în vigoare a legii, dacă nu s-a realizat scopul exproprierii. Nu solicită cheltuieli de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.96/26.01.2009, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, a obligat pârâta să retrocedeze reclamantului cota indiviză de 1/2 din terenul situat în B,-, în suprafață de 220 mp, identificat prin raportul de expertiză judiciară, specialitatea topografie, executat de dl.expert G, a luat act că reclamantul nu solicită plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a avut în vedere următoarele considerente de fapt și de drept;
Prin sentința civilă nr.5829/03.12.1982, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B în dosarul nr.3908/1982 (fila 6) a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților și, s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în B,-, sector 5, iar reclamantului i-a fost atribuit lotul nr.1, menționat în raportul de expertiză efectuat în acea cauză de expertul (filele 7-13), reprezentat de construcții (încăperile nr.1+1a, 2+2a, 3, 4 și 5, cabina wc nr.1, magaziile a, b și ca, b și c); totodată, prin aceeași sentință, s-a dispus ca terenul, cișmeaua și gardul împrejmuitor să fie deținute în continuare în indiviziune de către reclamantul și de pârâtul, conform înțelegerii dintre ei.
Prin HG nr.556/1990 privind plata despăgubirilor pentru demolarea unor
imobile situate în Municipiul B și în Sectorul Agricol I, s-a dispus trecerea în proprietatea statului a unor imobile pentru realizarea unor obiective de investiții, iar imobilul din B,-, sectorul 5, fost menționat în anexa nr.33, poziția 64, cu suprafața de teren de 210 mp, expropriat de la.
Prin sentința civilă nr.448/22.03.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- (filele 22-23), definitivă prin decizia civilă nr.753/07.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel București (filele 99-101), pârâta Primăria Municipiului Baf ost obligată să retrocedeze moștenitorilor lui cota indiviză de din același imobil.
Potrivit art.35 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute, foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a făcut o nouă declaratie de utilitate publică.
Totodată, potrivit art.36 din același act normativ, cererea de retrocedare se va adresa tribunalului, care, verificând temeiurile acesteia, va putea dispune retrocedarea.
Prin raportul de expertiză topografică efectuat de expert G (filele 48-50) a fost identificată întreaga suprafață de teren, ce măsoară 220 mp, expertul arătând că pe teren nu s-a realizat obiectivul de utilitate publică descris în adresa nr.322/19.03.1991 emisă de Consiliul Popular al Municipiul B - Direcția Generală pentru Dezvoltarea Construcțiilor de Locuințe Social Culturale și Administrație Locativă, terenul fiind absolut liber de orice construcție.
În privința acestor împrejurări de fapt, tribunalul a mai reținut că, de vreme ce reclamantul a invocat faptul negativ al neînceperii și nerealizării obiectivului de utilitate publică ce a justificat exproprierea, revenea pârâtei Primăria Municipiului B sarcina de a dovedi faptul pozitiv contrar, instanța punând în vedere părții să administreze dovezi în sensul că aceste lucrări au fost realizate, fără ca astfel de probe să se fi administrat.
De asemenea, reclamantul a susținut că nu a încasat despăgubirile stabilite în favoarea sa, iar autoritățile nu au dovedit faptul pozitiv contrar, încasarea sumei reprezentând despăgubiri civile.
Împotriva sentinței primei instanțe a formulat cerere de apel la data de 06.04.2009, pârâtul MUNICIPIUL B prin PRIMAR GENERAL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
În fapt, prin cererea înregistrată reclamantul a chemat în judecată instituția pentru a fi obligată să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul - teren în suprafață de 145 mp (cota de 1/2) situat în B,-, sector 5.
Imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului potrivit nr.HG556/1990, astfel cum rezultă din adresele emise de instituție cu privire la situația juridică.
Dreptul de proprietate al statului a fost dobândit prin efectul legii, valabilitatea titlului statului reiesind, dupa aprecierea apelatului, chiar din probatoriul incuviintat si administrat în dosarul cauzei.
Instanța își motivează soluția dată pe dispozițiile cuprinse în art.35 din Legea nr.33/1994, desi acest act normativ a fost adoptat la o dată ulterioară decretului de expropriere aplicabil în speță.
În consecință, apreciază că legea sus-menționată nu retroactivează și, prin urmare, nu pot fi aplicabile dispozițiile acesteia, raportului juridic litigios.
Potrivit art.645 Cod civil, proprietatea se mai dobândește "prin accesiune sau incorporațiune, prin prescripție, prin lege și prin ocupațiune".
Față de cele de mai sus, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței civile, iar, pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
În drept: art.282-298 Cod procedură civilă.
Apelul este nefondat pentru considerentele de fapt si de drept ce urmeaza:
In mod corect prima instanta a analizat raportul juridic civil dedus judecatii, dupa clarificarea situatiei juridice a imobilului in litigiu, asa cum aceasta s-a configurat cu evidenta din probele administrate in cauza, printre probele administrate fiind chiar si hotarari judecatoresti pronuntate in legatura directa cu imobilul in litigiu.
S-a retinut astfel, in mod judicios, ca prin sentința civilă nr.5829/03.12.1982 a Judecătoriei Sectorului 5 B, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâților și, prin care s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în B,-, sector 5, reclamantului atribuindu-i-se lotul nr.1, menționat în raportul de expertiză efectuat în acea cauză de expertul (filele 7-13), reprezentat de construcții (încăperile nr.1+1a, 2+2a, 3, 4 și 5, cabina wc nr.1, magaziile a, b și ca, b și c); totodată, prin aceiași sentință civila, s-a dispus ca terenul, cișmeaua și gardul împrejmuitor să fie deținute în continuare în indiviziune de către reclamantul și de catre pârâtul, conform înțelegerii dintre ei.
Tot in legatura cu aspectele de fapt ale cauzei, s-a retinut corect si pertinent ca, prin G nr.556/1990 privind plata despăgubirilor pentru demolarea unor imobile situate în Municipiul B și în Sectorul Agricol I, s-a dispus trecerea în proprietatea statului a unor imobile, in scopul realizarii unor obiective de investiții (imobilul din B,-, sectorul 5, fost menționat în anexa nr.33, poziția 64, cu suprafața de teren de 210 mp, expropriat de la ).
Prin sentința civilă nr.448/22.03.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă (în dosarul nr--filele 22-23), definitivă prin decizia civilă nr.753/07.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel București (filele 99-101),pârâta Primăria Municipiului Baf ost obligată să retrocedeze moștenitorilor lui cota indiviză de din același imobil.
Raportul juridic concret astfel configurat sub incidenta dispozitiilor de drept procedural si substantial inserate in cuprinsul art.35 si 36 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică, care stipulau in mod expres, urmatoarele idei; (1)dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, respectiv lucrările nu au fost începute,foștii proprietari pot să ceară retrocedarea lor (dacă nu s-a făcut o nouă declaratie de utilitate publică), si (2)cererea de retrocedare se va adresa tribunalului, care, verificând temeiurile acesteia, va putea dispune retrocedarea imobilului.
Prima instanta, printr-o hotarare temeinica si legala, s-a supus dispozitilor legale susmentionate, pronuntand o solutie de retrocedare a imobilului catre fostul proprietar, constatand in prealabil ca premisa legii fusese respectata-bunul imobil expropriat nu a fost utilizat în termen de un an potrivit scopului pentru care a fost preluat de la expropriat.
S-a dispus efectuarea unui raport de expertiză topografică-expert G (filele 48-50)-prin care a fost identificată întreaga suprafață de teren, expertul mentionand că pe acest teren nu s-a realizat obiectivul de utilitate publică descris în adresa nr.322/19.03.1991 emisă de Consiliul Popular al Municipiul B - Direcția Generală pentru Dezvoltarea Construcțiilor de Locuințe Social Culturale și Administrație Locativă, terenul fiind absolut liber de orice construcție.
În privința acestor împrejurări de fapt, tribunalul a folosit in argumentatie inclusiv rationament specific materiei probatiunii in procesul civil-de vreme ce reclamantul a invocat faptul negativ al neînceperii și nerealizării obiectivului de utilitate publică ce a justificat exproprierea,revenea pârâtei Primăria Municipiului B sarcina de a dovedi faptul pozitiv contrar-lucrările de utilitate publica au fost realizate.
Chiar daca un act normativ a prevazut posibilitatea unei ingerinte in dreptul de proprietate al unei persoane fizice, in scopul efectuarii unor lucrari de utilitate publica, exproprierea aceasta nu se putea realiza in alte conditii decat cu plata unei juste si proportionale despagubiri pentru proprietar, conditie ce nu a fost indeplinita in cauza.
Pe de alta parte, tocmai pentru ca realitatile sociale din Romania au evidentiat situatii concrete de astfel de privatiuni relative la dreptul de proprietate al persoanelor fizice, legiuitorul a prevazut, printr-un act normativ important-Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică - posibilitatea efectiva de restabilire a situatiei anterioare, prin retrocedarea bunului imobil fostului proprietar, daca conditia prescrisa de lege era indeplinita.
Prin urmare, intimatul nu poate sustine cu deplin temei, actiunea principiului neretroactivitatii legii civile, cata vreme asa cum am aratat anterior, legiuitorul a instituit garantii in exercitiul unui drept fundamental al omului-dreptul de proprietate, asupra caruia s-a produs o ingerinta dovedita, din partea statului si care nu a fost justificata din perspectiva unor criterii universal valabile-ingerinta sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca un scop legitim, sa repecte principiul proprortionalitatii dintre scopul urmarit(efectuarea unor lucrari de utilitate publica) si mijloacele folosite(privatiunea efectiva, fara plata unei juste si prealabile despagubiri).
Actul normativ a fost adoptat la o data ulterioara celui care a dispus preluarea in patrimoniul statului, dar institutia retrocedarii a fost reglementata cu un scop bine definit-restabilirea situatiei anterioare pentru fostul proprietar,pentru ipoteze de fapt care au avut loc inainte de adoptarea legii, si care nu s-au constituit in privatiuni justificate in exercitiul dreptului de proprietate.
Daca nu s-ar fi procedat in acest fel, reclamantul ar fi fost pus, prin hotararea acelorasi instante de judecata, intr-o situate de net dezavantaj fata de o alta persoana fizica cu care la un anumit moment dat s-a aflat in stare de coproprietate-pârâta Primăria Municipiului Baf ost obligată să retrocedeze moștenitorilor lui cota indiviză de din același imobil.(sentința civilă nr.448/22.03.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă (în dosarul nr--filele 22-23), definitivă prin decizia civilă nr.753/07.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel București (filele 99-101)-circumstantele de fapt ale proceselor civile declansate de fostii proprietari fiind similare, daca nu identice.
S-a avut in vedere, in legatura cu aspectul retinut anterior(situatia celor doi fosti coproprietari, reclamanti in actiunile civile adresate instantelor de judecata, nu putea fi evidentiata printr-o diferenta de tratament juridic)) si art.14 din Conventia Europeana a Drepurilor Omului, al carui continut a fost relevat cu o si mai mare precizie in Decizia impotriva Romaniei, conform careia "o distinctie este discriminatorie daca nu are o justificare obiectiva si rezonabila, respectiv daca nu urmareste un scop legitim sau nu exista un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat".
Pentru considerentele de fapt si de drept prezentate anterior, Curtea in conformitate cu dispozitiile art. 296 din Codul d e procedura civila, va respinge apelul formulat de pârât ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul - pârât MUNICIPIUL B prin PRIMAR GENERAL, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.96/26.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, cu domiciliul în comuna C, sat B, județul V și cu domiciliul ales la avocat, în B,-,.20 I,.1,.2,.6, sector 3.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - MARI -
GREFIER
- -
Red.
./
5 ex./29.06.2009
TB-4 -
Președinte:Rodica SusanuJudecători:Rodica Susanu, Ilie
