Expropriere. Speță. Decizia 353/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - expropriere -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 353
Ședința publică din 10 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
Grefier - -
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
Procuror
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul cu domiciliul în,-, Israel cu domiciliul ales la Cabinet Avocat în Municipiul B,-,. A,. 2, județul B împotriva sentinței nr. 979 din 6 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosar nr-.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în încheierea ședinței de judecată din 27 octombrie 2009, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta și când, pentru a da posibilitatea pârâtului recurent, prin apărător, de a depune concluzii scrise și decontul cheltuielilor de judecată pe care le solicită, de la ambele instanțe, pronunțarea a fost amânată pentru 3 noiembrie 2009, apoi pentru astăzi 10 noiembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani - secția civilă și înregistrată sub numărul 1574/40/24.03.2008, reclamantul Municipiul D prin Primar a chemat în judecată pe pârâtul pentru a se dispune exproprierea pentru cauză de utilitate publică a imobilului din municipiul D,-, format din clădire - suprafața construită de 221,48. din care 168,68. la parter și 52,80. la etaj - și teren în suprafață de 265. proprietate a pârâtului, pentru care oferă ca despăgubire suma de 70.434 lei, stabilită de expertul evaluator.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, după ce pârâtul s-a declarat nemulțumit de cuantumul sumei propusă drept despăgubire, conform adresei nr. 203/08.01.2007, a procedat la înaintarea dosarului către Consiliul județean B, iar acesta a adoptat Hotărârea nr. 40/26.04.2007 privind declararea utilității publice a lucrării de interes local "Obiectiv cultural - -" și prevenirea urmărilor unor eventuale dezastre naturale. A menționat că, potrivit Hotărârii nr. -.04.2008 a Comisiei de soluționare a întâmpinărilor formulate împotriva propunerilor de expropriere pentru realizarea lucrării de utilitate publică de interes local "Obiectiv cultural - -", s-a luat act de renunțarea pârâtului la întâmpinarea sa privind valoarea despăgubirii propuse spre acordare.
Pârâtul a depus întâmpinare la cererea de expropriere, în care a recunoscut manifestarea de voință de a-și retrage întâmpinarea (în sensul art. 14 din Legea nr. 33/1994), dar a solicitat ca despăgubirea ce i se cuvine să fie stabilită pe baza unei expertize. A precizat că imobilul clădire propus spre expropriere se află în stare de degradare și autodemolare, din motive ce nu i-ar putea fi imputate. A depus la dosar un raport de expertiză extrajudiciară, de evaluare a imobilului vizat în acțiune, întocmit de expert tehnic evaluator, atestat.
Prin sentința civilă nr. 979 din 06.07.2009, Tribunalul Botoșania admis acțiunea pentru expropriere formulată de reclamantul Municipiul D, prin primar, în contradictoriu cu pârâtul, dispus exproprierea pentru cauză de utilitate publică a imobilului situat în municipiul D,-, format in teren, în suprafață de 265. cu clădire situată pe acesta, cu suprafața construită de 221,48. din patrimoniul pârâtului în patrimoniul reclamantei, transferul proprietății urmând a se realiza conform art. 28 al. 1 din Legea nr. 33/1994, obligând pe reclamantă să plătească pârâtului suma totală de 93.185,328 lei, cu titlu de despăgubiri pentru expropriere, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de expropriere.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond, prin încheierea de ședință din data de 25.09.2008, a dispus constituirea a două comisii de experți în vederea efectuării a două expertize tehnice de specialitate, pentru a se evalua la prețul actual de circulație atât terenul construit și neconstruit, în suprafață totală de 265. cât și construcția situată pe acesta. Au fost desemnați, pentru expertiza la teren expert topograf și expert topograf - acesta din partea pârâtului, iar pentru expertiza construcții expert și, din partea pârâtului, expert. Expert a depus la dosar raport individual de expertiză, expert consemnând acordul său la această lucrare. Ulterior, reclamantul a declarat că înțelege să numească expert în speță, din partea sa, pe doamna expert -ta--, autoare a lucrării de stabilire a despăgubirilor propuse pârâtului, încât instanța a dispus refacerea raportului de expertiză, în comisie de trei experți.
După refacerea lucrării, s-a procedat la punerea în discuție a concluziilor diferite exprimate de experți, conform încheierii din 09.04.2009, în vederea unificării acestora. Deoarece experții și au refuzat motivat însărcinarea stabilită, la termenul de judecată din 25.09.2008 s-a procedat la constituirea unei comisii diferite pentru întocmirea expertizei de evaluare a construcțiilor, fiind desemnați expert Denisia-, expert -ta - - din partea reclamantului și expert din partea pârâtului. Fiecare dintre aceștia au depus lucrări diferite în ce privește evaluarea solicitată, cuprinzând și concluzii ce nu au fost împărtășite de ceilalți.
Pentru ambele lucrări de expertiză evaluatorie întocmite în cauză instanța a fost nevoită să aprecieze, încât să tranșeze disputa dintre experți, cu privire la punctele aflate în divergență între aceștia. Astfel, în ce privește raportul de expertiză de evaluare a terenului, Tribunalul a apreciat că valorile corecte ale coeficienților în divergență sunt: - T = 0 %, câtă vreme municipiul D este debranșat de la rețeaua de termoficare, iar construcția de pe teren nu posedă centrala termică de apartament; - Tf =1,7 %, construcția de pe teren nu este racordată la rețeaua de telefonie fixă; - V = 0 %, zona în discuție fiind în autodemolare; zonă vecină cu aspect favorabil; - M = 0,75, teren construibil sub 45 %; - F = 0,85, teren ce necesită măsuri speciale de consolidare a solului, fiind afectat de beciuri, hrube; - Go =0,75, terenul necesitând demolarea construcțiilor de pe el; - Cr = 1,0, terenul nu are procese pentru definitivarea proprietății, aceasta fiind cert al pârâtului; - Z = 1,20, coeficient corelat cu coeficientul "A".
Drept urmare, având în vedere cursul la zi de 4,2036 pentru 1 Euro, încât coeficientul K = 4,2036 (curs valabil pentru 06.07.2009)/3,5084 = 1,198, valoarea de piață a terenului în discuție, calculată prin metoda comparației prin bonitate însușită de toți experții, a fost reținută a fi de 54.085,328 lei.
În ce privește valoarea de piață a construcțiilor de pe teren, ținând cont de vechimea acestora de circa 100 ani, precum și că acestea se află în stare de autodemolare în proporție de 85 %, Tribunalul a reținut că evaluarea realizată de expert tehnic Denisia, în prima redactare a acesteia (fila 147- 153 dosar) este cea conformă realității. Tribunalul a reținut că singura modificare pe care expert a adus-o raportului inițial de expertiză, pe care 1-a întocmit individual, constă în înlocuirea coeficientului de uzură de 95 % cu o valoare de 78 %. Toți ceilalți parametri, la fel ca și modul de calcul, nu s-au modificat. Tribunalul a apreciat că valoarea corectă a respectivului coeficient de uzură al clădirii este cea inițială, de 95 %, dată fiind împrejurarea autodemolării acesteia în proporție de 85 %, pe fondul constatărilor invocate de expert ---ta, care atestă că imobilul face parte dintr-o serie de construcții foarte vechi, cu grad avansat de degradare la nivelul structurii de rezistență, nelocuibile în condiții de siguranță încă de la vremea anilor 1994 (proces verbal B nr. 624/31.08.1994, fila 211 dosar). Același expert arată clar că PI 35/1999 - același la care se referă și ceilalți doi experți - prevede că, pentru o vechime de 60 de ani și stare tehnică bună, coeficientul de uzură fizică este de 90 %, încât în condițiile de fapt actuale ale imobilului în discuție, un coeficient de 95 % pentru uzură apare ca rezonabil. Drept urmare, valoarea de piață a construcțiilor existente pe terenul ce urmează să fie afectat de expropriere este de 39.100 lei, conform calculelor inițiale ale expertei, această valoare fiind foarte, apropriată de cea de 38.492 lei estimată de expert ---ta. În consecință, suma totală cuvenită pârâtului pentru situația exproprierii sale, cu titlu de despăgubiri echivalente valorii reale a imobilului, este de 93.185,328 lei. Așa fiind, având în vedere că în cauză a fost declarată utilitatea publică, și în lipsa învoielii părților, care să facă posibilă aplicarea art. 24 aliniat 1 din Legea nr. 33/1994, Tribunalul a admis acțiunea reclamantului, încât a dispus exproprierea pentru cauză de utilitate publică solicitată de acesta. Tribunalul a reținut că în cauză pârâtul nu a solicitat și repararea vreunui alt prejudiciu ce i s-ar cauza prin expropriere, în sensul art. 26 aliniat 1 din Legea nr. 33/19994, și, dată fiind situația clădirii din acțiune, aflată în autodemolare, că nu este caz de eventuală aplicare a dispozițiilor art. 29 din același act normativ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul care a criticat sentința în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor stabilite. Pârâtul a susținut că valoarea stabilită de către instanță nu reflectă valoarea reală a imobilului și prejudiciul efectiv adus proprietarului, fiind în mod greșit stabiliți indicii și coeficienții aplicabili terenului în litigiu în raport de rețelele de utilități și condițiile concrete existente în teren. Deși imobilul este debranșat de la rețeaua de termoficare a orașului și nu a fost dotat cu o centrală termică de apartament, racordul este unul extrem de facil în condițiile în care la mai puțin de 8 de imobil există instalată centrală de apartament cu gaz metan, astfel încât coeficientul din acest punct de vedere a fost greșit stabilit. De asemenea, a fost greșit indicat coeficientul privind racordarea la rețeaua de telefonie fixă în condițiile în care coeficientul aplicat presupune o distanță între 200 și 500 față de o rețea de telefonie fixă la care s-ar putea racorda, în condițiile în care rețeaua la care s-ar putea racorda este la o distanță de mai puțin de 10, greșit fiind și indicele privind gradul de ocupare al terenului cu construcții, în contextul în care acesta este construibil în raport de 45 - 60%. Instanța a reținut un coeficient greșit în ceea ce privește situarea în cadrul localității și distanța față de școli, magazine, biserici etc. aplicarea unor coeficienți corecți ducând la stabilirea unei valori apropiate de cea indicată de experții și, respectiv 40.000 euro. Pârâtul a contestat și valoarea stabilită pentru construcții în condițiile în care a fost reținut în final un coeficient de uzură de 95% în totală discordanță cu realitatea, coeficient ce a redus dramatic cuantumul despăgubirilor. Reținerea acestui coeficient de uzură nu a avut în vedere existența interdicției de reparare și întreținere a construcțiilor, respectiv a unei interdicții de folosire a imobilului datorate faptului că imobilul a fost supus exproprierii pentru utilitate publică, interdicțiile fiind impuse de către reclamant. Respectarea restricțiilor privind efectuarea lucrărilor de întreținere și îmbunătățire a imobilului nu pot avea drept efect reținerea în sarcina pârâtului a unor efecte defavorabile, întrucât efectuarea lucrărilor a fost interzisă de către reclamantul Municipiul Pârâtul a solicitat a fi despăgubit la valoarea de 172.000 lei, astfel cum a fost stabilită de experții și, valoarea totală a despăgubirilor cuvenite fiind de 100.000 euro, din care 81.148,32 auro reprezintă valoarea despăgubirilor stabilite prin expertiză, iar 18.852 euro reprezintă despăgubirea pentru daunele morale generate de impactul afectiv puternic, specific pierderii proprietății. Pârâtul a solicitat obligarea reclamantului la plata acestor despăgubiri în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, precum și la plata cheltuielilor de judecată efectuate.
Analizând recursul, ale cărui motive se încadrează la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, instanța îl constată întemeiat din următoarele considerente:
Conform dispozițiilor Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cuantumul despăgubirilor ce se impun a fi acordate proprietarului ale cărui bunuri sunt supuse exproprierii trebuie stabilite, atunci când nu există acord, în urma unor expertize efectuate de către o comisie formată din 3 experți, unul propus de către instanță, unul propus de către reclamant, iar al treilea de către pârât. Dificultățile au apărut în prezenta cauză în condițiile în care cei trei experți ce au compus comisiile alcătuite în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor pentru terenul și construcțiile supuse exproprierii nu au avut un punct de vedere comun. Atât cu privire la teren, cât și cu privire la construcții, au fost indicate valori diferite de către experți, instanța de fond apreciind că este necesar să stabilească ea însăși coeficienții în raport de care a calculat valoarea despăgubirilor pentru teren, întrucât cei trei experți au avut puncte de vedere divergente cu privire la acești coeficienți.
Fără a absolutiza efectele pe care un punct de vedere majoritar ar trebui să le aibă în astfel de situații, instanța de recurs constată că atât pentru teren, cât și pentru construcții au fost formulate puncte de vedere de câte doi dintre cei trei experți desemnați, cel de al treilea expert venind cu un punct de vedere diferit, în ambele situații cuantumul despăgubirilor indicate de acesta fiind mult inferior. Față de situația concretă astfel relevată, instanța apreciază ca fiind corecte punctele de vedere exprimate de către doi dintre experții desemnați, atât în ceea ce privește despăgubirile cuvenite pentru terenul expropriat, cât și în cea ce privește construcția.
De remarcat că valoarea indicată de experta - -ta în mod repetat în ceea ce privește terenul supus exproprierii a făcut referire la valoarea indicată de către Primăria Municipiului D pentru terenul din zona respectivă (fila 144,180), fără a observa că în prezenta cauză această instituție avea calitatea de reclamantă, fiind deci adversar procedural în prezentul litigiu, cu interesul evident de a impune o valoare cât mai mică.
În ceea ce privește construcția, instanța constată că starea actuală de autodemolare a bunului nu poate fi reținută independent de restricțiile de folosire, întreținere și îmbunătățire ce au fost impuse proprietarului construcției de către autoritățile publice locale. Fără îndoială lipsa unor lucrări minime de întreținere și îmbunătățire au dus la degradarea continuă a imobilului, nefiind însă firesc ca pârâtul să suporte efectul acestor degradări în condițiile în care a respectat interdicțiile și restricțiile impuse de autoritățile locale pentru lucrările de amenajare a imobilului proprietatea sa.
Față de aceste aspecte, instanța va stabili cuantumul despăgubirilor datorate pârâtului în conformitate cu rapoartele de expertiză comune efectuate de către experții și în ceea ce privește valoarea terenului (filele 55 - 60 dosar fond), respectiv de către experții și în ceea privește evaluarea construcției (filele 195 - 201 dosar fond), de 40.000 euro pentru teren, respectiv 172.000 lei pentru construcție. Stabilind prețul în lei pentru teren la un curs de schimb de 4,175 lei/euro, instanța constată că valoarea celor două imobile (teren +construcții) este de 339.000 lei.
Instanța va constata că valoarea astfel stabilită este apropiată de cea reținută prin decizia nr. 128 din 6 mai 2009 Curții de Apel Suceava și decizia nr. 42 din 27 martie 2009 aceleiași instanțe, rămasă irevocabilă prin nerecurare, pentru imobile supuse exproprierii în cadrul aceluiași proiect de amenajare a Centrului - - din centrul vechi al municipiului D, în care au fost stabilite despăgubirile datorate de către același reclamant pentru imobile învecinate celui aparținând pârâtului din prezenta cauză.
Instanța constată că prin cererea de recurs pârâtul a invocat necesitatea reparării unui prejudiciu moral datorat impactului afectiv negativ cauzat prin pierderea proprietății, existența unui astfel de prejudiciu moral nefiind invocată și supusă analizei primei instanțe. Constatând că o astfel de cerere are caracterul unei cereri noi formulate direct în cadrul recursului, în baza art. 294 raportat la art. 316 din Codul d e procedură civilă, instanța nu va analiza această solicitare a pârâtului.
În temeiul dispozițiilor art. 274 din Codul d e procedură civilă, instanța va obliga reclamantul să achite pârâtului suma de 12.512 lei cu titlu de cheltuieli de judecată din ambele instanțe, astfel cum au fost aceste cheltuieli indicate de către pârât și dovedite cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Față de aspectele reținute anterior, în baza dispozițiilor art. 312 raportat la art. 304 pct.9 din Codul d e procedură civilă, la dispozițiile Legii nr. 33/1994 și a art. 1169 din Codul civil, instanța urmează a admite recursul și a modifica în parte sentința atacată în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor datorate pârâtului pentru imobilele supuse exproprierii. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței privind admiterea acțiunii reclamantului, stabilirea caracterului de utilitate publică în raport de care s-a dispus exproprierea, precum și termenul în care urmează a fi achitate despăgubirile către pârât, de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de expropriere, respectiv data pronunțării prezentei decizii.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul cu domiciliul în,-, Israel cu domiciliul ales la Cabinet Avocat în Municipiul B,-,. A,. 2, județul B împotriva sentinței nr. 979 din 6 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția civilă în dosar nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 979 din 6.07.2009 a Tribunalului Botoșani, în sensul că:
Obligă reclamantul să plătească pârâtului suma totală de 339.000 lei - treisutetreizecișinouămiilei - în loc de 93.185,328 lei, cu titlu de despăgubiri pentru expropriere, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a prezentei, respectiv data pronunțării.
Obligă reclamantul să plătească pârâtului suma de 12.512 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, de la instanța de fond și din recurs.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./11.12.2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
IV. Caracterizarea cererii în raport de care s-a soluționat pricina - expropriere
Soluția în fond - admis acțiunea pentru expropriere, dispune exproprierea
II.Soluția în recurs - admis recursul, modificat în parte sentința, obligat reclamantul la plata despăgubirilor în cuantum majorat
ÎN CIVIL
TRIBUNALUL Botoșani II.CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sentința nr. 979/6.07.2009 Decizia nr. 353/10.11.2009
Judecător Dosar nr- Complet: - -
- -
- -
Instanța de recurs constată că atât pentru teren, cât și pentru construcții au fost formulate puncte de vedere de câte doi dintre cei trei experți desemnați, cel de al treilea expert venind cu un punct de vedere diferit, în ambele situații cuantumul despăgubirilor indicate de acesta fiind mult inferior. Față de situația concretă astfel relevată, instanța apreciază ca fiind corecte punctele de vedere exprimate de către doi dintre experții desemnați, atât în ceea ce privește despăgubirile cuvenite pentru terenul expropriat, cât și în cea ce privește construcția.
De remarcat că valoarea indicată de experta - -ta în mod repetat în ceea ce privește terenul supus exproprierii a făcut referire la valoarea indicată de către Primăria Municipiului D pentru terenul din zona respectivă (fila 144,180), fără a observa că în prezenta cauză această instituție avea calitatea de reclamantă, fiind deci adversar procedural în prezentul litigiu, cu interesul evident de a impune o valoare cât mai mică.
În ceea ce privește construcția, instanța constată că starea actuală de autodemolare a bunului nu poate fi reținută independent de restricțiile de folosire, întreținere și îmbunătățire ce au fost impuse proprietarului construcției de către autoritățile publice locale. Fără îndoială lipsa unor lucrări minime de întreținere și îmbunătățire au dus la degradarea continuă a imobilului, nefiind însă firesc ca pârâtul să suporte efectul acestor degradări în condițiile în care a respectat interdicțiile și restricțiile impuse de autoritățile locale pentru lucrările de amenajare a imobilului proprietatea sa.
Față de aceste aspecte, instanța va stabili cuantumul despăgubirilor datorate pârâtului în conformitate cu rapoartele de expertiză comune efectuate de către experții și în ceea ce privește valoarea terenului (filele 55 - 60 dosar fond), respectiv de către experții și în ceea privește evaluarea construcției (filele 195 - 201 dosar fond), de 40.000 euro pentru teren, respectiv 172.000 lei pentru construcție. Stabilind prețul în lei pentru teren la un curs de schimb de 4,175 lei/euro, instanța constată că valoarea celor două imobile (teren +construcții) este de 339.000 lei.
Instanța va constata că valoarea astfel stabilită este apropiată de cea reținută prin decizia nr. 128 din 6 mai 2009 Curții de Apel Suceava și decizia nr. 42 din 27 martie 2009 aceleiași instanțe, rămasă irevocabilă prin nerecurare, pentru imobile supuse exproprierii în cadrul aceluiași proiect de amenajare a Centrului - - din centrul vechi al municipiului D, în care au fost stabilite despăgubirile datorate de către același reclamant pentru imobile învecinate celui aparținând pârâtului din prezenta cauză.
Președinte:Timofte CristinaJudecători:Timofte Cristina, Ciută Oana, Andrieș Catrinel
