Expropriere. Speță. Decizia 453/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 453/R/2010

Ședința publică din data de 25 februarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop

JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț

-- -

GREFIER: -

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN prin COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, împotriva sentinței civile nr. 772 din 26.11.2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimați, - și -, precum și pe PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect expropriere.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 18.02.2010, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.772 din 26 noiembrie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, - și - în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN prin SA și în consecință, pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților o despăgubire în cuantum de 358,75 euro, pentru terenul supus exproprierii indicat în Hotărârea 26 din 22.04.2009 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004.

S-au respins celelalte pretenții ale reclamanților.

Pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților, suma de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin hotărârea atacată, celor trei reclamanți și a unei alte persoane, le-a fost expropriat un teren situat pe raza localității, în suprafață de 41. acordându-se acestora o despăgubire de 278,6 Euro echivalentul a 6,8 Euro /

În ceea ce privește nelegalitatea hotărârii de expropriere, având în vedere documentația tehnică, întocmită de SC DATA SRL, tribunalul a apreciat că suprafața de teren expropriată este pe culuarul autostrăzii B-, astfel din acest punct de vedere hotărârea nu este nelegală.

În ceea ce privește cererea de expropriere a întregului teren cuprinsă în titlul de proprietate nr-, parcela 14, tarlaua 42 în suprafață de 5000. aceasta a fost respinsă deoarece, doar expropriatorul este în măsură să decidă asupra amplasamentului imobilelor pe care urmează să fie realizate lucrările care impun exproprierea, iar persoana fizică proprietara terenului, care urmează a fi expropriat poate contesta doar cuantumul despăgubirilor nu și transferul efectiv al dreptului de proprietate.

Dispozițiile art. 24 din Legea nr.33 /1994, nu sunt incidente în cauză, deoarece dispozițiile art. 21 și 27 din Legea nr.33/1994, sunt aplicabile procedurilor prevederile de Legea nr.198/2004, doar în ceea ce privește stabilirea despăgubirilor nu și pentru exproprierea totală a terenurilor.

Pentru aceste considerente, această cerere a fost respinsă.

În vederea stabilirii valorii imobilului expropriat, în cauză, s-a efectuat un raport de expertiză judiciară. Prin raportul de expertiză întocmit de experții, și, rezultă că valoarea de circulație, la data efectuării expertizei era de 358,75 de Euro, în 11.09.2009. Totodată experții au concluzionat că reclamanții nu au suferit vreun prejudiciu în sensul scăderii valorii de circulație a suprafeței neexpropriate.

Aceste concluzii, reclamanții nu le-au contestat, iar obiecțiunile formulate de pârâtă, instanța le-a respins ca neîntemeiate.

Așa fiind, având în vedere concluziile raportului de expertiză, instanța a apreciat că valoarea imobilului, la data efectuării expertizei este mai mare decât cea stabilită în hotărârea de expropriere, motiv pentru care cererea a fost admisă în parte.

Este real că, experții au stabilit și o valoare la data exproprierii, mai mare decât cea stabilită la data efectuării lucrării, însă instanța a avut în vedere valoarea stabilită la data întocmirii expertizei, plecând de la dispozițiile art. 9 din Legea nr. 198/2004, al.3 așa cum a fost modificat el prin Ordonanța de Urgență nr. 228/30.12.2008, dispoziții care fac trimitere la art. 26 și 27 din Legea nr. 33/1994, care au în vedere valoarea la momentul efectuării expertizei.

Așa fiind, în temeiul art. 9 din Legea nr.198/2004 și 27 din Legea nr. 33/1994, instanța a considerat întemeiată în parte acest capăt de cerere în raport de valoarea imobilului determinată prin raportul de expertiză, motiv pentru care pârâtul a fost obligată să plătească reclamanților o despăgubire în cuantum de 358,75 euro, pentru terenul supus exproprierii indicat în Hotărârea 26 din 22.04.2009 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004.

Reclamanții au solicitat obligarea la cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și onorariu experți. Având în vedere admiterea doar în parte a acțiunii, doar unul dintre petite fiind practic admis dar nu în tot așa cum au cerut reclamanții, pârâtul fiind în culpă procesuală, doar în ceea ce privește această cerere față de care s- opus, ținând cont de onorariile experților și a avocatului, în baza art. 274 și 276. pârâtul a fost obligat să plătească reclamanților, suma de 1300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată respingând alte pretenții.

Împotriva acestei sentințe Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, în calitate de reprezentantă a pârâtului Statului Român, a declarat apel în termen legal, solicitând instanței admiterea acestuia, schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul respingerii cererii reclamanților de majorare a cuantumului despăgubirii și, în consecință, menținerea despăgubirii acordată prin hotărârea nr.26/22.04.2008, precum și obligarea reclamanților intimați la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului pârâtul a arătat că hotărârea a fost dată cu încălcarea prevederilor art.26 din Legea nr.33/1994 și art.129 pr.civ.

În privința încălcării art.26 din Legea nr.33/1994, pârâtul apelant a arătat că raportul de expertiză a fost întocmit cu încălcarea acestui text legal deoarece experții tehnici nu s-au raportat la tranzacții imobiliare (prețul pieței), ci la oferte de vânzare pur speculative identificate în anunțurile de la publicitate. comparației directe de piață nu are suport probator întrucât experții nu au anexat tranzacții înregistrate pe piața imobiliară locală. Prin decizia nr.5721/2009, a statuat că prin sintagma "prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele" are semnificația de preț plătit efectiv și consemnat ca atare în contractele de vânzare cumpărare și nu ofertele de preț ale agențiilor imobiliare ori prețurile de tranzacționare extrase de la rubricile de vânzări de pe internet și din anunțurile de mică publicitate din zonele locale privind imobilele de același fel în aceeași unitate administrativ teritorială.

Referitor la încălcarea art.129 pr.civ. care reglementează rolul activ al judecătorului, pârâtul apelant apreciază că hotărârea criticată se întemeiază pe o gravă greșeală de fapt și de drept decurgând din aprecierea eronată a probelor administrate, în speță proba cu expertiza tehnică. Experții au făcut evaluarea terenului fără a ține seama de prețurile din contractele de vânzare cumpărare, nefăcând dovada demersurilor efectuate în acest sens iar ofertele identificate din publicitate nu sunt proprii unor terenuri similare celui expropriat iar celelalte metode evidențiate de expert respectiv metoda parcelării, reziduală și capitularizării rentei funciare nu sunt proprii terenului expropriat. În notarilor publici se relevă pentru terenul în litigiu la nivelul anului 2009, o valoare de 0,2 lei/mp. sau 0,04 euro/mp. astfel încât experții trebuiau să se raporteze la aceste valori care sunt publicate pe site-ul Camerei Notarilor Publici din C, potrivit art.4 alin.9 din Legea nr.198/2004.

În probațiune, pârâtul apelant a solicitat încuviințarea probei cu o nouă expertiză care să fie întocmită cu respectarea prevederilor art.9 din Legea nr.198/2004, raportat la art.25 și art.26 din Legea nr.33/1994.

Reclamanții intimați, și, prin întâmpinare, au solicitat respingerea apelului ca nefondat și, în consecință, menținerea sentinței criticate ca fiind legală și temeinică (16-17).

În susținerea poziției procesuale reclamanții intimați au arătat că raportul de expertiză întocmit în cauză a respectat dispozițiile legale în materie, utilizându-se ca elemente comparative atât oferte de vânzare ale agențiilor imobiliare pentru terenuri similare cât și un teren amplasat în extravilanul satului, tranzacționat în perioada apropiată datei la care s-a efectuat raportul de expertiză, anexându-se în acest sens copia contractului de vânzare cumpărare încheiat în fața notarului public. comparației directe a avut ca elemente de comparație terenuri amplasate în vecinătatea terenului evaluat iar pentru celelalte metode de evaluare experții au arătat foarte clar care au fost motivele pentru care nu au luat în considerare aceste metode.

Susținerea apelantului referitoare la faptul că experții ar fi trebuit să se raporteze la valorile expertizei Camerei Notarilor Publici C, nu poate fi luată în considerare întrucât prevederile art.26 din Legea nr.33/1994 sunt clare, astfel încât nu pot fi interpretate în sensul dorit de pârâtul apelant.

Pârâtul apelant face o confuzie între rolul activ pe care instanța trebuie să-l exercite pe tot parcursul desfășurării procesului și aprecierea, cu ocazia rămânerii în pronunțare, a probelor administrate iar respingerea obiecțiunilor formulate de pârât nu poate fi catalogată ca o încălcare a rolului activ al instanței.

Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 18.02.2010, Curtea având în vedere valoarea despăgubirilor acordate prin hotărârea primei instanțe, respectiv suma de 358,75 euro, pentru terenul în litigiu expropriat, în temeiul art.2821pr.civ. raportat la art.9 din Legea nr.198/2004, coroborat cu art.23 alin.2 teza II din Legea nr.33/1994, a recalificat calea de atac promovată de pârâtul Statul Român prin CNADNR România, din apel în recurs (23).

Având în vedere dispozițiile art.305 pr.civ. potrivit cărora, în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor, Curtea va respinge cererea în probațiune formulată de recurentă privind efectuarea unei noi expertize de evaluare a terenului supus exproprierii, ca inadmisibilă în recurs.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate, Curtea în temeiul art.3041pr.civ. reține următoarele:

Astfel, prin procesul verbal nr.26/22.04.2008 întocmit de CNADNR, Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 și Consiliul Local al loc. s-a stabilit cuantumul despăgubirii la suma de 278,80 euro, pentru imobilul situat pe amplasamentul lucrării "secțiunea 2 B" din cadrul obiectivului de investiție "Autostrada B-C-" din loc., categoria de folosință arabil extravilan, tarlaua 42, parcela 14, în suprafață de 41 mp. identificat prin nr.cadastral 2265, evidențiat în titlul de proprietate nr.5326/284/22.09.1993 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C (fila 5-6 dosar fond).

Prin Hotărârea nr.26/22.04.2008 emisă de CNADNR, Comisia pentru aplicarea Legii nr.198/2004 și Consiliul Local al loc. s-a aprobat acordarea despăgubirii în sumă se 278,80 euro pentru imobilul expropriat situat în loc., categoria de folosință arabil extravilan, tarlaua 42, parcela 14, în suprafață de 41 mp. identificat prin nr.cadastral 2265, evidențiat în titlul de proprietate nr.5326/284/22.09.1993 emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor C (fila 8-9 dosar fond). Persoanele aparent îndreptățite să primească despăgubirile, G și au fost prezente la întocmirea procesului verbal mai sus arătat și au refuzat cuantumul despăgubirii, iar nu s-a prezentat în fața comisiei.

Art.9 din Legea nr.198/2004 prevede că, expropriatul nemulțumit de cuantumul despăgubirii prevăzute la art.8, precum și orice persoană care se consideră îndreptățită la despăgubire pentru exproprierea imobilului se poate adresa instanței judecătorești competente în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului prevăzute la art.4 alin.1 sau, în termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea comisiei prin care i s-a respins, în tot sau în parte, cererea de despăgubire. Acțiunea formulată în conformitate cu prevederile prezentului articol se soluționează potrivit dispozițiilor art.21 - 27 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce privește stabilirea despăgubirii.

În cauză s-a efectuat un raport de expertiză tehnică judiciară întocmit de o comisie alcătuită din experții, și, având ca obiectiv stabilirea valorii de circulație a terenului expropriat raportat la standardele naționale de evaluare atât la momentul exproprierii, cât și la data întocmirii raportului de expertiză (100-118 dosar fond).

Conform art.26 alin.1 și alin.2 din Legea nr.33/1994, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. La calcularea cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitate administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.

Art.27 din același act normativ statuează că, primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți și va hotărî. Despăgubirea acordată de către instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.

Comisia de experți a concluzionat că valoarea de circulație a imobilului expropriat raportat la standardele internaționale de evaluare la momentul exproprierii, respectiv la 22.04.2008 este de 1275,51 euro, iar la momentul întocmirii raportului de expertiză, respectiv la 11.09.2009 este de 358,75 euro. Experții au concluzionat că reclamanți nu au suferit nici un prejudiciu în ceea ce privește exploatarea suprafeței de teren rămase întrucât suprafața expropriată este foarte mică și, de asemenea, au arătat că valoarea terenului rămas nu scade în urma exproprierii astfel încât nu se impune calcularea vreunui eventual prejudiciu suferit de reclamanți. Potrivit raportului de expertiză valoarea de piață reprezintă suma estimată pentru care o proprietate ar fi schimbată la data evaluării, între un vânzător decis și un cumpărător hotărât, într-o tranzacție echilibrată după un marketing adecvat, în care fiecare parte a acționat în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângeri.

La stabilirea valorii de circulație a terenului supus exproprierii experții au utilizat metodele de evaluare a terenului conform standardelor respectiv: comparația directă, proporția, extracția, parcelarea, tehnica reziduală și capitalizarea rentei de bază. La stabilirea valorii de circulație, experții au luat în considerare metoda comparației directe care utilizează procesul în care estimarea valorii de piață se face prin analiza pieței pentru a găsi proprietăți similare și comparând apoi aceste proprietăți cu cea în evaluare arătând comparabilele pe care le-au găsit din studiul pieței imobiliare aferente lunii septembrie 2009, arătând în mod expres că celelalte metode de evaluare mai sus indicate nu vor fi luate în considerare deoarece terenul deși este liber de construcții are destinația de teren arabil, agricol.

Prin urmare, raportul de expertiză a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.26 din Legea nr.33/1996, iar susținerea recurentului referitoare la faptul că experții nu au ținut seama de existența unor tranzacții vând ca obiect terenuri similare celui expropriat nu poate fi luată în considerare întrucât aceștia au arătat în mod neechivoc că la stabilirea valorii terenului expropriat au avut în vedere și contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.931/256.04.2008 de BNP Asociați și pe care l-au anexat raportului de expertiză.

Critica recurentului referitoare la metoda comparației directe nu este întemeiată deoarece experții au arătat că au folosit ca elemente de comparație terenuri amplasate în vecinătatea terenului evaluat și au stabilit prețul terenului expropriat pe baza corecțiilor prevăzute de această metodă de evaluare, valoarea terenului expropriat fiind una apropiată de aceea stabilită prin hotărârea de expropriere.

Susținerea recurentului referitoare la luarea în considerare de către experți a celorlalte metode de evaluare, respectiv metoda parcelării, metoda reziduală și metoda capitalizării rentei funciare este nefondată deoarece, așa cum s-a arătat în raportul de expertiză, comisia de experți a arătat în mod clar că nu s-a raportat la acest metode în privința evaluării terenului supus exproprierii.

De asemenea, este nefondată critica referitoare la obligația comisiei de experți de a se raporta la valorile terenurilor publicate pe site-ul Camerei Notarilor Publici din C deoarece în conformitate cu art.26 din Legea nr.33/1994 cuantumul despăgubirilor se stabilește în raport de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză.

Motivul de recurs referitor la încălcarea rolului activ de către prima instanță nu este întemeiat întrucât instanța de fond a dat dovadă de rol activ, conform art.129 pr.civ. pe care l-a desfășurat pe tot parcursul desfășurării procesului, însă aprecierea probelor administrate, cu ocazia deliberării, nu echivalează cu încălcarea rolului activ al instanței iar pe de altă parte, respingerea obiecțiunilor formulate de pârât nu poate fi catalogată ca o încălcare a rolului activ al instanței astfel încât această critică urmează a fi înlăturată.

Pentru aceste considerente Curtea, în temeiul art.312 alin.1 coroborat cu art.3041pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de în calitate de reprezentantă a Statului Român împotriva sentinței civile nr. 772 din 26.11.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține ca fiind legală și temeinică.

În conformitate cu prevederile art.316 raportat la art.274 alin.1 pr.civ. Curtea va obliga recurenta, aflată în culpă procesuală, să plătească intimaților, - și - suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial (18).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, în calitate de reprezentantă a STATULUI ROMÂN, împotriva sentinței civile nr. 772 din 26.11.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Obligă pe numita recurentă să plătească intimaților, - și - suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 25.02.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț

-- - - --- - -- -

GREFIER

-

RED./MB

02.03.2010/5 ex.

jud.fond:D:

Președinte:Anca Adriana Pop
Judecători:Anca Adriana Pop, Carmen Maria Conț

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Expropriere. Speță. Decizia 453/2010. Curtea de Apel Cluj