Expropriere. Speță. Decizia 55/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 55
Ședința publică de la 24 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Pîrjol Năstase Doru Octavian JUDECĂTOR 2: Busuioc Anamaria
: - - - judecător
GREFIER:
***********************************************
La ordine a venit spre soluționare apelul promovat de contestatorii și împotriva sentinței civile nr.1026 din 12 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.-
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Nemaifiind alte cereri sau excepții, instanța constată că în cauză s-a solicitat și judecarea în lipsă, potrivit art.242 alin.2 cod procedură civilă și trece la deliberare. -
CURTEA -
- deliberând -
Asupra apelului civil de față, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț sub nr. 4639/103 din 04.10.2007 reclamanții și au solicitat, în contradictoriu cu intimatul Municipiul P N, reprezentat prin primar, restituirea suprafeței de 1054 mp teren situat în mun. P N, str. -, expropriat în baza Decretului nr. 214/1986, întrucât nu s-a realizat scopul exproprierii publice în perioada legală de 1 an.
In motivare au arătat că terenul în litigiu a fost dobândit prin Contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1773/717/12.09.1958 de reclamanta împreună cu defunctul său soț - moștenit de soția supraviețuitoare și de fiica sa - și a fost expropriat prin Decretul nr. 214/1986, împreună cu construcțiile situate pe acesta.
Au mai arătat că pentru teren s-a plătit suma de 2371 lei cu titlu de despăgubiri, pe care sunt de acord să o restituie reactualizată, și că terenul este liber de construcții, astfel că poate fi restituit în natură.
În drept au invocat prevederile art. 35 din Legea nr. 33/1994.
La cerere au atașat acte de stare civilă, copia Contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1773/717/12.09.1958, fișa imobilelor expropriate, anexa la Decretul nr. 214/1986, alte acte.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru potrivit art. 38 din Legea nr. 33/1994.
Intimatul a depus întâmpinare ( 46 - 49) în care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii motivat de faptul că prin Decizia nr. LIII a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a decis că dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică se interpretează în sensul că ele nu se aplică în cazul acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr.1026/C/2007 pronunțată de Tribunalul Neamțs -a admis excepția și s-a respins ca inadmisibilă acțiunea contestatorului.
În dispozitivul sentinței s-au reținut următoarele considerente:
Într - adevăr prin decizia nr. LIII pronunțată de instanța supremă în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a dispus în sensul celor arătate de pârât. în motivarea acestei decizii s-a arătat că prin art. 15 alin. 2 din Constituția României a fost reglementat principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, care este prevăzut și de art. 1 din Codul civil. Acest principiu de bază, consacrat și în jurisprudența, afirmă că legea nouă trebuie să respecte suveranitatea legii vechi, în sensul că legea nouă nu poate desființa sau modifica reglementarea juridică anterioară, iar legea veche trebuie să admită, la rândul ei, aplicarea imediată și fără rezerve a legii noi, în sensul că acțiunea noii legi se întinde atât asupra faptelor pendinte, cât și asupra efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute. în cazul imobilelor expropriate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. normele legale aflate în conflict, respectiv dispozițiile Codului civil și cele ale Legii nr. 10/2001, vizează situații născute sub imperiul legii vechi, respectiv a dreptului comun care, deși avantajos, prin posibilitatea părților de a avea acces direct la instanțele judecătorești, este rigid și conservator în câmpul său de aplicare, motiv pentru care a fost înlocuit cu Legea nr. 10/2001, care cuprinde atât norme speciale de drept substanțial, cât și reglementarea unei proceduri administrative, obligatorie, prealabilă sesizării instanței. Acest act normativ a suprimat, practic, posibilitatea recurgerii la dreptul comun în cazul ineficacității actelor de preluare a imobilelor naționalizate și, fără să diminueze acces la justiție, a adus perfecționări sistemului reparator, subordonându-1, totodată controlului judecătoresc prin norme de procedură cu caracter special.
S-a mai reținut că prin Decizia nr. 373 din 4 mai 2006 Curtea Constituțională a statuat că Legea nr. 10/2001 recunoaște persoanelor îndreptățite la restituirea imobilelor preluate abuziv calitatea de proprietar avută la data preluării, însă restituirea în natură imobilului și, implicit, exercitarea dreptului de proprietate se fac numai în urma constatării acestui drept fie prin decizia autorității administrative implicate în aplicare! legii, fie prin hotărâre judecătorească, în cazul în care deciziile acesteia sunt atacate în justiție. Dispunând că proprietarul se poate bucura de toate atributele dreptului său numai pentru viitor, după primirea deciziei sau hotărârii judecătorești de restituire, legiuitorul nu a făcut altceva decât să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, instituind limitări rezonabile în exercitarea acestui drept, în vederea asigurării securității circuitului juridic, în deplină conformitate cu dispozițiile art. 44 alin. 1 teza a doua din Legea fundamentală.
Instanța supremă a apreciat că prevederile Legii nr. 10/2001, interesând ordinea publică, este de imediată aplicare, în concordanță cu principiul consacrat în art. 6 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și, prin urmare, în noul cadru legislativ nu își mai pot găsi aplicarea dispozițiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică în cazul acțiunilor având ca obiect imobile expropriate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen reclamantele.
În esență acestea au arătat în motivele de apel că prima instanță nu trebuia să țină seama de decizia pronunțată în recurs în interesul legii de către deoarece Legea nr.10/2001 nu abrogă în mod expres dispozițiile art.35 din Legea nr.33/1994.-
Nu au fost administrate probe noi în apel. -
Apelul este nefondat pentru considerentele ce succed. -
Prima instanță a reținut în mod corect că după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001 cererile de restituire a imobilelor întemeiate pe dispozițiile art.35 din Legea nr.33/1994 nu mai sunt admisibile deoarece acest act normativ a suprimat practic posibilitatea recurgerii la dreptul comun în cazul ineficacității actelor de preluare a imobilelor naționalizate.-
De altfel această concluzie a fost reținută și de decizia nr. L III pronunțată de într-un recurs în interesul legii care este obligatorie pentru instanță. -
Pentru aceste considerente va respinge apelul ca nefondat.-
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul ca nefondat, promovat de reclamantele și împotriva sentinței civile nr.1026 din 12.12.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.-
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.-
Pronunțată în ședință publică azi 24 martie 2008.-
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
Red.sent.
Red.dec.O /15.04.2008
Tehn.red./21.04.2008
Ex.7.-
Președinte:Pîrjol Năstase Doru OctavianJudecători:Pîrjol Năstase Doru Octavian, Busuioc Anamaria
