Fond funciar. Speta. Decizia 2186/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2186/R/2008
Ședința publică din 6 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Andrea Țuluș
JUDECĂTORI: Andrea Țuluș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamantul împotrivadeciziei civile nr. 294 din 29 mai 2008 Tribunalului Cluj,pronunțată în dosarul nr-, privind și pe intimații pârâți, Comisia Județeană de fond funciar C și Comisia locală de fond funciar, având ca obiect plângere la legea fondului funciar.
Se constată că, la data de 5 noiembrie 2008, reclamantul recurent a înregistrat la dosar concluzii scrise.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 30 octombrie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.618/2004, pronunțată în dosarul civil nr.3511/2003 al Judecătoriei Gherla, s-a respins acțiunea formulată de, împotriva reclamantei și a pârâților, și, pentru anularea titlului de proprietate și stabilirea masei succesorale și s-a admis acțiunea reconvențională formulată de reclamanta și pârâții, și față de acțiunea formulată de pârâtul, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate C și Comisia locală pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și, în consecință, s-a constatat nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate nr.26.127/388/10.11.1994 emis în favoarea defunctei, a pârâtului și pârâtei, ca moștenitori legali ai defunctului, obligându-se Comisia județeană C să anuleze parțial titlul de proprietate, în sensul radierii din titlu a numelui pârâților, și a defunctului, menținând doar numele defunctei și a fost obligată Comisia locală să elibereze proces-verbal de punere în posesie numai pe numele defunctei pentru suprafața de 2 ha și 6226 mp. Totodată, a fost obligat pârâtul la plata sumei 506.600 ROL cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
În motivarea hotărârii, s-a arătat că defuncta nu a fost căsătorită legal cu, iar acesta a decedat înaintea înfințării CAP-ului, astfel că în toate registrele agricole imobilele apar pe numele lui. Prin urmare, întrucât aceasta a formulat cerere de reconstituire în anul 1991 ca fostă proprietară a terenurilor declarate și înscrise în registrul agricol și în CAP, se impunea ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă doar pe numele acesteia.
Prin decizia civilă nr.124/A/2005 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr. 6084/2004, apelul declarat pârâtului a fost respins ca nefondat, reținându-se, în principal, considerentele primei instanțe.
Prin decizia civilă nr.1457/R/2005 a Curții de APEL CLUJ, pronunțată în dosarul nr. 4354/2005, a fost admis recursul declarat de recurentul împotriva deciziei nr.124/2005 a Tribunalului Cluj, ce a fost casată și apelul trimis spre rejudecare la Tribunalul Cluj, pe considerentul că, nici instanța de fond, nici cea de apel nu au lămurit fondul cauzei raportat la starea de fapt rezultată din actele de la dosar și la obiectul dedus judecății. Prin urmare, s-a indicat instanței de apel administrarea tuturor probelor necesare, inclusiv expertiza de identificare a terenurilor din titlul de proprietate.
Prin decizia civilă nr. 294 din 29 mai 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, a fost admis în parte apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.618/2004, pronunțată în dosarul nr.3518/2003 al Judecătoriei Gherla, ce a fost schimbată în parte, în sensul respingerii acțiunii civile formulată de, și, având ca obiect constatarea nulității titlului de proprietate, fiind menținute dispozițiile sentinței referitoare la respingerea acțiunii reconvenționale disjunse formulată de pârâtul, având ca obiect constatarea nulității titlului de proprietate și constatarea masei succesorale.
A fost admisă în parte cererea apelantului privind acordarea cheltuielilor de judecată și obligați intimații, și să plătească cheltuieli de judecată în sumă de 1162,5 lei, în toate gradele de jurisdicție.
În considerentele acestei decizii, tribunalul reține că, la data de 18.03.1991, a depus cererea cu nr.1188 la Comisia locală pentru aplicarea Legii nr.18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate, pentru suprafața de 1,98 ha teren din care 1,59 ha teren arabil, 0,20 ha teren fânațe și 0,10 ha teren neproductiv.
Pârâtul și au depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,98 ha teren ce a aparținut defunctului, decedat, la Comisia locală pentru aplicarea Legii nr.18/1991 din care 1,59 ha arabil, 0,29 ha pajiști și 0,10 ha neproductiv.
Ambele cereri vizează aproximativ aceeași suprafață de teren, cu aceeași destinație agricolă, pârâții și solicitând în plus față de suprafața de 9 ari, cu destinația de pajiște.
Prin titlul de proprietate nr-, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui, și, în calitate de moștenitori ai defunctului, pentru suprafața de 2 ha și 6226 mp. teren situat în satul, din care 2 ha și 3845 în extravilan, iar 2381 mp. în intravilanul satului.
Defunctul a decedat la data de 04.12.1947 și a avut ca și copii pe reclamanta și pârâții, și.
Tribunalul a dispus efectuarea unei expertize, care a avut ca obiect identificarea imobilelor din titlul de proprietate nr-, stabilindu-se de către expertul că tarlaua 69, parcela 65 de 8736 mp. se identifică în CF nr.1194 sub cu nr.top.315/1/4 la fel cu tarlaua 57, parcela 4 de 2889 mp. care se identifică în CF nr.1194 sub cu nr.top.385/8, tarlaua I 118, parcelele 27 și 28, în suprafață de 861 mp. și respectiv 1520 mp. se identifică în Cf nr.1010, proprietar fiind a lui. Prin completarea la raportul de expertiză s-a identificat tarlaua 50, parcela 25, în suprafață de 5733 mp. ca făcând parte din CF nr.769 4 cu nr.top.1090/1/1/1/b proprietar tabular fiind a lui, tarlaua 80, parcela 33, cu suprafața de 6210 mp. și parcela 34 de 277 mp. se identifică în Cf nr.63 a localității sub nr.top.825/a/1, având proprietari tabulari pe, și.
În registrele agricole figurează ca și cap de familie, precum și copii, și Elida, suprafața totală din registrul agricol fiind de 1,98 ha.
Tribunalul a constatat că o parte din imobilele pentru care s-a emis titlul de proprietate contestat în justiție au făcut parte din CF nr.1194 și 1010, unde proprietar tabular este a lui antecesorul reclamanților și al pârâților, decedat la data de 04.12.1947, însă cealaltă parte din terenurile înscrise în TP contestat se identifică în CF nr.769 și 63 localității, proprietar tabular apărând persoane a căror legătură de rudenie cu părțile sau cu antecesorii lor nu a fost demonstrată. Totuși aceste terenuri fiind înscrise în registrul agricol, se poate prezuma că au fost dobândite în timpul concubinajului de defuncții a lui și și astfel după decesul lui au figurat în registrul agricol pe numele lui. Întrucât a fost înscrisă în registrul agricol cu aceste terenuri, a formulat în mod întemeiat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, chiar dacă nu toate terenurile le-au aparținut în proprietate. De asemenea, și pârâții și au formulat întemeiat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în calitate de moștenitori ai fostului proprietar tabular, înscris în CF chiar dacă doar pârâta a fost înscrisă cu o parte din aceste terenuri în CAP.
În acest sens, prevederile art.8 din Legea nr.18/1991 prevăd faptul că sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate persoanele care au adus pământ în agricolă de producție sau care li s-a preluat în orice mod teren de către acesta, în această situație intrând atât defuncta, cât și pârâții și.
Potrivit art.13 alin.3 din Legea nr.18/1991 în cazul în care suprafața de teren solicitată prin cererile adresate comisiei locale de fond funciar se cuvine mai multor persoane, neputându-se determina suprafața care le revine și toți sau o parte fiind moștenitori a foștilor proprietari vor primi un titlu comun de proprietate.
Așa fiind, titlul de proprietate emițându-se pe numele lui, și, s-a procedat în mod legal, întrucât comisia locală de fond funciar nu a putut face identificarea de carte funciară și nu era îndreptățită să stabilească cotele de proprietate.
Împotriva acestei decizii, a declarat în termen legal recurs, solicitând, în principal, casarea ei și trimiterea apelului spre rejudecare aceluiași tribunal, în vederea suplimentării probațiunii, iar, în subsidiar, modificarea acesteia în sensul admiterii cererii formulată de recurent.
În motivarea recursului său, recurentul învederează că tatăl său, după care a fost reconstituit dreptul de proprietate prin titlul contestat, locuit în concubinaj cu, cu care a avut mai mulți copii și care, fiind singura persoană majoră din gospodărie, a trecut terenurile pe numele ei în registrul agricol, deși toate erau proprietatea tatălui recurentului, după care aceasta nu avea nici un drept, nefiind căsătorită cu acesta.
Instanța de apel nu a ținut seama de îndrumările deciziei de casare pronunțată în recurs privind administrarea unui probatoriu suplimentar, limitându-se doar la efectuarea unui raport de expertiză topografică pentru identificarea cu date de carte funciară a terenurilor din titlul de proprietate. Din aceste terenuri, două au fost identificate ca fiind cumpărate de înainte de începerea concubinajului cu defuncta, iar 3 în total au fost înscrise în cărțile funciare nr. 1194 și 1010 pe numele acestuia.
În ceea ce privește celelalte terenuri, era necesară administrarea unor probe suplimentare, din raportul de expertiză rezultând că reconstituirea s- făcut pe un alt amplasament, simpla înscriere a acestora în registrul agricol pe numele defunctei nefiind suficientă pentru a dovedi îndreptățirea acesteia raportat la disp. art.62alin.1 din Legea nr. 1/2000.
Câtă vreme a fost doar concubina defunctului, înscrierea ei în titlul de proprietate ca moștenitoare a acestuia este nelegală.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 304 pct. 7, 8 și 9 ce constituie temeiul său în drept, curtea apreciază că acesta este parțial fondat, din considerentele ce urmează a fi expuse.
Astfel, în primul rând, se impune calificarea corectă calității părților din proces.
solicitat anularea titlului de proprietate prin radierea defunctei și dezbaterea masei succesorale după tatăl său și constatarea calității sale de unic moștenitor al surorii sale, înscrisă în titlul de proprietate contestat. El a formulat această cerere într-un alt dosar nr. 3511/2003, sub forma unei cereri reconvenționale, însă aceasta a fost disjunsă și făcut obiectul unui nou dosar, nr. 2320/2003, astfel că a devenit o acțiune principală în noul dosar, el având calitatea de reclamant în prezentul dosar, iar părțile față de care și-a formulat acțiunea aceea de pârâți, chiar dacă în dosarul inițial era reclamantă.
Prin urmare, recurentul are calitatea de reclamant și a formulat o cerere principală, iar, față de acestea, pârâții, și au formulat o cerere reconvențională privind anularea aceluiași titlu, însă în sensul radierii reclamantului și a numitei.
În ceea ce privește fondul cauzei, în titlul de proprietate contestat, sunt înscrise în total 7 parcele.
Conform raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în rejudecarea apelului după casarea cu trimitere, parcela 65 în suprafață de 8736 mp din tarlaua 69 și parcela 4 în suprafață de 2889 mp din tarlaua 57 se identifică parțial cu terenul înscris în CF 1194, parcelele 28 în suprafață de 1520 mp și 27 în suprafață de 861 mp din tarlaua I 118, se identifică parțial cu terenurile din CF 1010, proprietar tabular fiind defunctul.
Pentru celelalte terenuri din titlul de proprietate, identificarea s- făcut în cărți funciare în care sunt înscriși proprietari tabulari ce nu au legătură cu părțile din proces, ceea ce dovedește împrejurarea că reconstituirea dreptului de proprietate s- făcut pe un alt amplasament. Despre aceste terenuri, instanța de apel a reținut că sunt proprietatea defunctei, aceasta fiind înscrisă în registrul agricol, acesta fiind și motivul pentru care a menținut toate părțile înscrise în titlu, reținând că urmează a se face aplicarea disp. art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.
Reclamantul a solicitat casarea cu trimitere spre rejudecare, pentru a se administra probe privind titularul dreptului de proprietate asupra acestor terenuri anterior cooperativizării, fără indica, însă, în ce constă aceste probe, deși instanța de recurs i-a pus în discuție această împrejurare, cu atât mai mult cu cât cauza a mai fost casată o dată cu trimitere spre rejudecare pentru suplimentarea probațiunii, limitându-se să spună că se pot administra probe testimoniale și o nouă expertiză, fără indica măcar nume de martori și ce anume poate dovedi cu fiecare dintre aceștia.
Nefăcându-se dovada că pot fi administrate probe noi, cererea privind casarea cu trimitere este nefondată, urmând a se reține starea de fapt stabilită de instanța de apel, inclusiv prin aplicarea prezumției de proprietate în favoarea defunctei pentru terenurile înscrise în registrul agricol pe numele ei, exceptându-se cele înscrise în cartea funciară pe numele defunctului.
Raportat la această stare de fapt, recursul este fondat din considerente ce țin de fondul cauzei, respectiv că titlul de proprietate fost emis inclusiv în favoarea defunctei în calitate de moștenitoare a defunctului, deși aceasta nu are calitatea de moștenitor legal sau testamentar, fiind doar concubină defunctului.
Sub acest aspect, în temeiul art. III alin. 1 lit a din Legea nr. 169/1997, se impune admiterea recursului și anularea titlului de proprietate cu obligarea Comisiei județene la eliberarea altor două titluri, unul în favoarea moștenitorilor defunctului, pentru terenurile înscrise în cartea funciară pe numele acestuia, iar unul în favoarea moștenitorilor concubinei sale, pentru celelalte terenuri înscrise în registrul agricol pe numele ei.
Dintre copiii defunctei, 4 au formulat cerere reconvențională, însă, în fața instanței de recurs, reclamantul a depus o declarație autentică prin care pârâta renunță la însuși dreptul subiectiv dedus judecății, instanța urmând să constate această renunțare și, în temeiul art. 247 alin.1 Cod proc.civ. să respingă în fond cererea ei reconvențională.
Ca o chestiune de procedură, așa cum s-a reținut deja, în fața primei instanțe, a fost formulată acțiune principală de reclamantul și o cerere reconvențională de pârâții, și, solicitându-se anularea aceluiași titlu de proprietate, însă din rațiuni diferite.
În prima etapă procesuală, a fost admisă în fond și apel cererea reconvențională, iar în a doua etapă procesuală, după casarea cu trimitere spre rejudecare, a fost admis apelul reclamantului și sentința apelată schimbată, în sensul menținerii dispoziției privind respingerea acțiunii principale, fiind, însă, respinsă și cererea reconvențională.
Împotriva acestei ultime decizii, a declarat recurs numai reclamantul, pârâții reclamanți reconvenționali însușindu-și considerentele instanței de apel în sensul că în mod corect au fost trecute cele 3 persoane în titlul de proprietate, terenurile ce aparțin fiecăreia urmând a fi stabilite în cadrul unui nou proces, în temeiul art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.
Raportat la această împrejurare, se impune a se stabili limitele în care instanța de recurs poate să soluționeze acțiunile deduse judecății.
Curtea apreciază că, deși pârâții nu au formulat recurs, este necesar să se pronunțe și asupra cererii reconvenționale, întrucât menținerea soluției de respingere a acesteia ar duce la existența unor dispoziții contradictorii în dispozitivul hotărârii, motiv de revizuire în sensul art. 322 pct. 1 Cod proc. civ.
Acesta este și motivul pentru care, modificând decizia apelată și schimbând sentința obiect al acesteia, instanța de recurs se va pronunța asupra ambelor cereri formulate în cauză, atât a acțiunii principale, cât și a cererii reconvenționale, în sensul admiterii lor în parte, din considerentele și în sensul celor deja arătate.
În ceea ce o privește pe, aceasta nu va fi trecută în nici unul din titlurile nou emise, întrucât, așa cum rezultă din copia certificatului ei de naștere, nu a fost stabilită filiația ei față de tată, neavând, așadar, calitatea de moștenitoare a defunctului, pentru terenurile ce au aparținut acestuia, titlul urmând să fie emis doar în favoarea reclamantului.
Câtă vreme a renunțat la dreptul subiectiv dedus judecății, pentru terenurile proprietatea defunctei, titlul de proprietate va fi emis în favoarea celorlalți 3 pârâți reclamanți reconvenționali, respectiv, și.
În ceea ce privește restul capetelor de cerere din acțiunea principală privind dezbaterea masei succesorale, va fi menținută soluția de respingere dată însă de prima instanță, nefiind formulate în acest sens motive de recurs.
Atât acțiunea principală, cât și cererea reconvențională urmând să fie admise în parte, în temeiul art.276 Cod proc.civ. curtea va compensa cheltuielile de judecată ale părților în toate etapele procesului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 294 din 29 mai 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr-, pe care o modifică, în sensul că admite în parte apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 618/28.04.2004 a Judecătoriei Gherla, pronunțată în dosarul nr. 3511/2003, pe care o schimbă în sensul că:
Admite în parte acțiunea principală exercitată de reclamantul împotriva pârâților, Comisia Județeană de fond funciar C și Comisia locală de fond funciar și admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâții, și și, în consecință:
Constată nulitatea titlului de proprietate nr. 26127/388/10.11.1994.
Obligă Comisia Județeană de fond funciar să emită alte două titluri de proprietate după cum urmează:
- unul în favoarea reclamantului, în calitate de moștenitor al defunctului, pentru parcela 65 în suprafață de 8736 mp din tarlaua 69 și parcela 4 în suprafață de 2889 mp din tarlaua 57 ce se identifică parțial cu terenul înscris în CF 1194, precum și pentru parcelele 28 în suprafață de 1520 mp și 27 în suprafață de 861 mp din tarlaua I 118, ce se identifică parțial cu terenurile din CF 1010,
- unul în favoarea pârâților reclamanți reconvenționali în calitate de moștenitori ai defunctei pentru restul parcelelor din titlul desființat, respectiv parcela 25 în suprafață de 5733 mp din tarlaua 50, parcela 33 în suprafață de 6210 mp din tarlaua 80 și parcela 34 în suprafață de 277 mp din tarlaua 80.
Menține dispozițiile privind respingerea capetelor din acțiunea principală vizând dezbaterea masei succesorale după defunctul.
Constată că pârâta reclamantă reconvențională a renunțat la dreptul subiectiv și respinge în fond cererea reconvențională formulată de aceasta.
Compensează cheltuielile de judecată în toate etapele procesului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. dact. GC
3 ex/11.11.2008
Jud.apel:,
Președinte:Andrea ȚulușJudecători:Andrea Țuluș, Ana Ionescu Eugenia Pușcașiu
