Fond funciar. Speta. Decizia 6/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI CIVILĂ NR. 6/
Ședința publică din 17 ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Florinița Ciorăscu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Stan
JUDECĂTOR 3: Corina Pincu
Grefier:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de GH., domiciliat în Pitești, str.- B, -5,.C,.10, județul A și GH., domiciliat în Câmpulung,-,.7,.B,.12, județul A, împotriva deciziei civile nr.530/R din 24 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns: contestatorul Gh. asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.290/2007, emisă de Baroul A-Cabinet individual, care răspunde și pentru contestatorul Gh.G și intimata, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale emisă de Baroul B-Sociletatea Civilă de Avocați, care răspunde și pentru intimata, lipsind intimații Comisia Locală de Fond Funciar M, Obștea, Comisia Județeană de Fond Funciar A și.
Procedura legal îndeplinită.
Contestația în anulare este legal timbtată, prin anularea chitanței de plata taxei judiciare în cuantum de 10,00 lei și a timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocatul depune la dosar concluzii scrise din partea intimatelor și.
Părțile prezente precizează pe rând că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată contestația în anulare în stare de judecată și acordă cuvântul asupra ei.
Avocat, având cuvântul pentru contestatori, susține oral contestația în anulare așa cum a fost motivată în scris și întemeiată pe dispozițiile art.318 teza I Cod procedură civilă, hotărârea atacată fiind rezultatul unor greșeli materiale.Solicită admiterea contestației în anulare, retractarea deciziei atacate și fixarea unui termen pentru rejudecarea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Instanța de recurs a considerat ca fiind nefondat motivul de recurs prin care s-a arătat că instanța a încălcat dispozițiile art.109 alin.2 Cod procedură civilă, având în vedere că reclamantele nu au atacat hotărârea comisiei locale de fond funciar. La dosarul cauzei, fila nr.9 se află contestația formulată împotriva hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar, dar care a validat propunerea de reconstituire. În mod greșit, instanța a reținut că reclamantele ar fi formulat contestație împotriva hotărârii comisiei locale, dar că nu a fost analizată de comisia județeană.
A doua eroare constată în aceea că, instanța a apreciat ca nefondat motivul de recurs prin care s-a arătat că plângerea formulată împotriva hotărârii comisiei județene de fond funciar este tardivă. Instanța și-a însușit susținerile reclamantelor, în sensul că au luat cunoștință că hotărârea comisiei județene nu le-ar fi inclus printre beneficiarii dreptului de reconstituire a proprietății doar după ce au primit adresa nr.859/21.05.2004, considerând că de la acea dată curgea termenul. La fila 153 dosar se află însă adresa din 04.10.2005, emisă de obștea în care se menționează că reclamantele cu participat la adunarea generală din 14.02.2004 în care s-a constatat care sunt părțile care au răspuns ca beneficiari și reclamantele au fost reținute ca moștenitori ai lui; acesta este de fapt momentul la care s-a luat la cunoștință.
O altă greșeală materială, ce nu face obiectul contestației în anulare reglementat de art. 318 teza I Cod procedură civilă, dar pe care înțelege să o susțină și oral, constă în reținerea greșită, cum că cei doi contestatori nu sunt îndreptățiți la reconstituire, întrucât nu au solicitat; la filele 12-14 dosar se află cererile 453 și 454 din 01.04.1998, prin care cei doi au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate. Consideră că nu este vorba de o greșeală de judecată, situație în care s-ar fi făcut o evaluare a lor ci, este o greșeală materială pentru că aceste cereri nu au fost observate.
Avocat, având cuvântul pentru intimatele și solicită respingerea contestației în anulare pentru motivele invocate în scris, cu cheltuieli de judecată. Contestația în anulare formulată, care este o cale extraordinară de atac, nu se încadrează în prevederile textului de lege, nu este vorba de greșeli materiale. Instanța a avut în vedere toate aspectele privind termenul la care reclamantele au luat cunoștință de hotărârea comisiei locale. Faptul că într-un proces-verbal s-a reținut că reclamantele au participat la adunare generală nu însemană că a și luat cunoștință de hotărârea comisiei de fond funciar.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față:
Prin cererea înregistrată la data de 23.06.2004, petentele - și au solicitat în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar M și Comisia Județeană A de Fond Funciar, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună modificarea hotărârii de validare prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la terenurile deținute de autoarea lor, C, în Obștea, în sensul de a se înlătura de la reconstituire pe numiții, și G, cu cheltuieli de judecată.
La data de 10.09.2004 petentele și-au completat acțiunea, în sensul că au solicitat introducerea în cauză și a intervenienților, și G, care prin întâmpinare au solicitat respingerea acțiunii ca tardiv introdusă, iar pe fond se arată în același sens că, petentele au moștenit numai ceea ce se afla în patrimoniul defunctei la data decesului, respectiv 05.03.1987.
Judecătoria Câmpulung, prin sentința civilă nr.2440/08.12.2004, a respins plângerea formulată de către petente, cu obligarea acestora de a plăti intimatului 10 milioane lei cheltuieli de judecată și 4 milioane lei către intimatul.
Împotriva sentinței au declarat apel atât petentele - și, cât și intimații, și G, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.831 din 05 iulie 2005, admis apelul reclamantelor, a schimbat în tot sentința în sensul că a admis acțiunea completată și a dispus modificarea hotărârii de validare nr.324/13.12.2001 a Comisiei Județene A, înlăturând din cuprinsul acesteia și a anexei nr.54 poziția 74,155 pe intimații, și
Prin aceeași decizie a fost respins apelul pârâților și G ca rămas fără obiect.
Au fost obligați intimații, G, Comisia Locală M și Comisia Județeană A de Fond Funciar la plata sumei de 7.103.000 lei (710,3 RON) cheltuieli de judecată către apelante.
Decizia civilă nr.831/05 iulie 2005, pronunțată de Tribunalul Argeș, a fost atacată cu recurs, în termen legal, atât de pârâții și G, cât și de pârâtul, invocând motive de nelegalitate.
Pârâții și G critică decizia în sensul motivelor de modificare prevăzute de art.304 pct.9 și 8 Cod procedură civilă, pentru aplicarea greșită a legii, instanța interpretând actul juridic dedus judecății, i-a schimbat înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic.
Motivând recursul, pârâții susțin în esență că reclamantele au încălcat dispozițiile Legii nr.18/1991, acestea formulând direct plângeri împotriva Hotărârii nr.324/13 decembrie 2001, prin care au fost validate propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate făcute prin Hotărârea nr.4/2001 a Comisiei Locale de Fond Funciar. Procedând în acest mod au sărit peste o etapă obligatorie din procedura administrativă prealabilă sesizării instanței. În acest context este irelevant că Hotărârea nr.324 din 13 decembrie 2001 Comisiei Județene A de Fond Funciar nu le-a fost comunicată.
Se susține că au fost încălcate și dispozițiile art.12 din nr.HG1172/2001, conform cărora dacă există mai multe categorii de persoane care au vocație la moștenirea persoanei deposedate, care formulează cereri de reconstituire, titlul de proprietate va fi emis pe numele acestora, urmând ca ele să procedeze potrivit dreptului comun, respectiv a unei acțiuni de partaj.
Recurenții invocă faptul că instanța a greșit și când a stabilit întinderea drepturilor pe care reclamantele le-au dobândit în temeiul testamentului, act ce prevedea că autoarea le lasă acestora bunurile mobile și imobile ce se vor găsi în patrimoniul său la data decesului. Terenurile nu se aflau în circuitul civil la data decesului, dar prin cererile formulate pârâții au fost repuși în termenul de acceptare a moștenirii. Nu a formulat cerere de reconstituire pârâtul și nici nu a fost validat de comisie.
În ultima critică sunt reluate susținerile arătate anterior, cu referire la terenurile obiect al legilor reparatorii adoptate după anul 1990, care nu puteau constitui obiect al testamentului.
La rândul său, pârâtul critică decizia pronunțată de tribunal în sensul motivelor de modificare prevăzute de art.304 pct.9 și 7 Cod procedură civilă, invocând aplicarea greșită a legii, cât și faptul că hotărârea cuprinde motive contradictorii.
Motivând recursul, pârâtul susține în esență că plângerea formulată de reclamante ar fi tardiv introdusă peste termenul prevăzut de art.53 alin.2 din Legea nr.18/1991. Pârâtul susține că în mod corect a fost validat alături de reclamante, chiar dacă acestea sunt legatare universale ale autoarei, universalitatea referindu-se la bunurile existente la decesul autoarei, și nu la cele viitoare.
Curtea de APEL PITEȘTI, prin decizia civilă nr.530/R din 24 octombrie 2007, respins recursurile declarate de pârâții Gh., Gh. G și, aceștia fiind obligați să plătească intimatelor-reclamante și suma de 2618 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
Recursul pârâților și Gaf ost privit ca nefondat, întrucât reclamantele au respectat dispozițiile Legii nr.18/1991, au formulat contestație încă din data de 25 septembrie 2000, soluția la aceasta nefiindu-le comunicată. La sfârșitul lunii mai 2004 reclamantele au aflat că reconstituirea s-a făcut și pe numele altor persoane, conform Hotărârii nr.324/13 decembrie 2001, hotărâre ce de asemenea nu le-a fost comunicată așa cum prevăd dispozițiile imperative ale art.53 alin.1 din Legea nr.18/1991. Așa cum bine a reținut și instanța de apel, reclamantele au urmat procedura specială prevăzută de dispozițiile legii. Nu au fost încălcate nici alte prevederi legale, instituite de dispozițiile legii speciale. Reclamantele sunt legatare universale și potrivit dispozițiilor art.888 Cod civil, "legatul universal este dispoziția prin care testatorul lasă după moarte-i, la una sau mai multe persoane, universalitatea bunurilor sale". Ceea ce caracterizează legatul universal nu este cantitatea bunurilor culese, ci "vocația" la întreaga universalitate pe care o conferă legatorului. Mai mult, urmează a se observa că cei doi pârâți nu au formulat cerere de reconstituire pentru terenurile în cauză, ci pentru altele, ori stabilirea dreptului de proprietate se face numai la "cerere".
În acest context nici nu mai trebuia analizat faptul dacă aceștia ar fi îndreptățiți la stabilirea dreptului de proprietate. Întrucât reclamantele au fost instituite legatare universale, fiind moștenitoare testamentare, în patrimoniul autoarei se vor cuprinde atât bunurile aflate în proprietate la decesul său, cât și bunurile viitoare. Acesta a și fost de altfel scopul legilor reparatorii ce privesc proprietatea, în conformitate cu dispozițiile art.13 din Legea nr.18/1991 republicată.
Referitor la critica încadrată în dispozițiile art.304 pct.8 Cod procedură civilă, s-a reținut că aceasta nu-și găsește corespondent în susținerile făcute.
Recursul formulat de pârâtul a fost privit ca nefondat pentru cele ce preced, criticile susținute fiind formulate în același context, ca și ceilalți doi pârâți, așa încât nu au mai fost reluate.
Pârâtul nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate ori, așa cum s-a arătat, dispozițiile imperative ale Legii nr.18/1991 prevăd că reconstituirea dreptului de proprietate se face numai la "cerere".
La data de 17 ianuarie 2008 au formulat contestație în anulare contestatorii Gh. și Gh. G, invocând prevederile art.318 teza I Cod procedură civilă, respectiv hotărârea dată este rezultatul unor greșeli materiale.
În motivarea contestației se susține că motivul de recurs ce viza încălcarea prevederilor art.109 alin.2 Cod procedură civilă a fost considerat ca nefondat în mod greșit, neobservându-se că reclamantele nu au atacat cu contestație hotărârea nr.4/2001 a comisiei de fond funciar.
Constituie o eroare materială reținerea în considerente că reclamantele ar fi formulat în termen o asemenea contestație, care însă nu a fost soluționată de comisia județeană de fond funciar, întrucât la dosar nu există nicio dovadă în acest sens.
O altă eroare materială săvârșită de instanță vizează motivul de recurs prin care se arăta că plângerea formulată împotriva hotărârii comisiei județene de fond funciar este tardivă, instanța neobservând adresa nr.1246/04.10.2005 aflată la dosar emisă de Obștea, ce atestă prezența reclamantelor la adunarea generală a emitentei din 14.02.2004, prilej cu care au luat la cunoștință reclamantele de conținutul anexelor nr.74 și 155.
Reținerea de instanță a împrejurării că cei doi contestatori nu sunt îndreptățiți la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate în litigiu este de asemenea o eroare materială, întrucât la dosar se regăsesc cererile formulate în temeiul Legii nr.169/1997, înregistrate sub nr.453 și nr.454/1998 prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate atât pentru terenurile agricole, cât și pentru cele forestiere care au aparținut autoarei comune,
Contestația este neîntemeiată.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, care poate fi exercitată numai pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art.317 și art.318 Cod procedură civilă.
Verificând motivarea dată, temeiul de drept invocat, se constată că în cauză nu sunt incidente prevederile art.318 alin.1 teza I Cod procedură civilă, ce statuează că hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Acest text de lege, în teza I, reglementează drept motiv de contestație în anulare specială săvârșirea unei erori materiale în dezlegarea recursului.
Prin greșeală materială, în sensul art.318 Cod procedură civilă, se înțelege o greșeală procedurală - de calculare a termenului de recurs, de timbrare - și nu o greșeală de judecată, de interpretare a dispozițiilor legale sau de apreciere a probelor, întrucât dacă s-ar admite o asemenea situație, ar însemna o soluționare a unui recurs la recurs, ceea ce este inadmisibil.
În speță, greșelile de fond pe care contestatorii le impută instanței de recurs tind la rejudecarea litigiului, motivele invocate nu pot fi astfel valorificate pe calea contestației în anulare, de esența căreia este remedierea unor neregularități procedurale săvârșite de instanță și nu reluarea judecății fondului litigiului.
Motivarea dată de contestatori vizează nemulțumirea față de soluția adoptată de instanța de recurs. Evaluarea greșită a probelor administrate, acordarea prevalenței unor probe în detrimentul altora, stabilirea situației de fapt, interpretarea eronată a dispozițiilor legale, nu se circumscriu noțiunii de greșeală materială, în sensul art.318 alin.1 teza I Cod procedură civilă, putând constitui, eventual, greșeli de judecată, care exced însă cadrului restrictiv al acestei căi extraordinare de atac.
Contestația în anulare dedusă judecății vizează însuși fondul cauzei, solicitându-se de către contestatori o reapreciere a probelor administrate, aspecte care nu se încadrează în ipoteza reglementată de art.318 alin.1 teza I Cod procedură civilă, situație în care contestația în anulare urmează a fi respinsă.
Văzând cererea intimatelor, prevederile art.274 Cod procedură civilă și constatând că au căzut în pretențiuni contestatorii, vor fi obligați la plata sumei de 1785 lei reprezentând cheltuieli de judecată, dovedite cu înscrisurile de la filele 20, 22 și 23 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de GH., domiciliat în Pitești, str.- B, -5,.C,.10, județul A și GH., domiciliat în Câmpulung,-,.7,.B,.12, județul A, împotriva deciziei civile nr.530/R din 24 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
Obligă pe contestatori să plătească intimatelor și suma de 1785 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./22.01.2008
Jud.recurs:
Jud.apel:
Jud.fond:
Președinte:Florinița CiorăscuJudecători:Florinița Ciorăscu, Mariana Stan, Corina Pincu
