Fond funciar. Speta. Decizia 857/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIE Nr.857
Ședința publică de la 02 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 3: Mihaela Loredana
Grefier: - -
*****
Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.926 din 06 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția Silvică Tg.J și intimații Comisia Locală de Fond Funciar și Comisia Județeană de Fond Funciar G, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, lipsind intimatul pârât Direcția Silvică Tg.J și intimații Comisia Locală de Fond Funciar și Comisia Județeană de Fond Funciar
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței declararea recursului împotriva unei decizii civile irevocabile, după care;
Instanța a pus în discuție, din oficiu, excepția de admisibilitate a recursului declarat în cauză împotriva unei decizii civile irevocabile, pronunțată de Tribunalul Gorj, în calea de atac a recursului.
Recurentul reclamant a apreciat că recursul declarat în cauză este admisibil, Curtea de Apel fiind, ierarhic, superioară Tribunalului. A arătat că intimata pârâtă Direcția Silvică Tg.J și Ocolul Silvic, nu au personalitate juridică și nu au calitate de proprietari, fiind doar administratorii pădurii. A solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 3184 din 11.12.2008 pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr-, a fost admisă în parte plângerea formulată de petiționarul, domiciliat în comuna, sat, jud. G, în contradictoriu cu intimatele COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR, COMISIA JUD. G DE FOND FUNCIAR, DIRECȚIA SILVICĂ
A fost anulată nr.4392/20.04.2007 în ceea ce îl privește pe petiționar.
A fost obligată Comisia Locală de fond funciar să întocmească documentația necesară eliberării titlului de proprietate pentru 5,42 ha cu vegetație forestieră așa cum a fost identificată prin raportul de expertiză, pe vechiul amplasament și să o înainteze intimatei Comisia Județeană G de fond funciar.
A fost obligată intimata Comisia Județeană G de fond funciar să elibereze petiționarului titlul de proprietate.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că din concluziile raportului de expertiză a rezultat că petentul a deținut în punctele "", "" și "" o suprafață de teren cu vegetație forestieră de 5,42 ha, și ca atare această suprafață i se cuvine a-i fi reconstituită.
Împotriva sentinței a declarat recurs intimata Direcția Silvică Tg-J criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A arătat că în mod greșit a fost admisă plângerea petentului întrucât aceasta nu a făcut dovada proprietății cu acte doveditoare așa cum dispune legislația retrocedării, martorii nu au făcut dovada cu acte că sunt proprietari pe terenul vecin cu al reclamantului, iar expertiza nu reprezintă act de proprietate cerut de legislația retrocedării, martorii nedovedind că sunt proprietari vecini cu terenul reclamantului.
Altă critică a vizat și faptul că nu s-a ținut cont că la legile funciare anterioare petentului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru terenurile cu pădure dovedite cu acte.
Prin decizia nr.926 din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis recursul civil declarat de recurenta intimată Direcția Silvică Tg-J, împotriva sentinței civile nr.3184 din 11.12.2008 pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr-.
S-a modificat sentința în sensul că s-a respins plângerea.
Analizând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei tribunalul a reținut că anterior apariției Lg.247/2005 petentului i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 7 ha teren pădure - în baza Lg.1/2000 fiindu-i eliberat și titlul de proprietate, ori în situația în care acesta ar fi deținut acte de proprietate pentru o suprafață mai mare de pădure nimic nu-l împiedica să conteste reconstituirea menționată atâta timp cât pentru terenurile forestiere puteau fi reconstituite în baza Lg.1/2000 până la 10 ha.
A mai reținut tribunalul din primul raport de expertiză efectuat în cauză că pentru suprafețele solicitate în baza Lg.247/2005 petentul nu deține acte de proprietate, nu cunoaște nici amplasamentul și nici vecinătățile ( aspect rezultat și din adresa Comisie Locale aflată la fila 35 din dosar), iar în cel de-al doilea raport de expertiză se precizează că vechiul amplasament al terenurilor forestiere care au aparținut petentului sunt libere, aspect care duce la concluzia că anterior în baza Lg.1/2000 reconstituirea nu a fost făcut pe vechiul amplasament, ci pe alte amplasamente, iar atribuirea către petent a terenurilor forestiere pe amplasamentele deținute anterior preluării de către stat ar însemna o dublă reconstituire.
De asemenea, instanța de fond a încălcat disp.art.6 alin.1 ind.3 din Lg.1/2000, întrucât martorii audiați nu au dovedit că au calitatea de proprietari vecini cu suprafețele în litigiu.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea recursului, admiterea cererii de suspendare a executării deciziei atacată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare a arătat că intimata Direcția Silvică Tg.J și Ocolul Silvic nu au personalitate juridică și nu au calitate de proprietari, fiind doar administratorii pădurii.
Dovada susținerilor sale a înțeles să o facă cu probele administrate în cauză, expertize, martori și înscrisuri.
S-au depus la dosar: dovada de comunicare.
Recursul va fi respins pentru următoarele considerente:
Suspendarea executării unei decizii atacată cu recurs conform art.300 alin.2 este o facultate a instanței, norma nefiind imperativă și se dispune în condițiile art.3 al aceluiași articol. În speță, cauza judecându-se la acest termen, cererea formulată în cadrul recursului va fi respinsă ca rămasă fără obiect, cu atât mai mult cu cât decizia atacată este o decizie irevocabilă.
Una din regulile comune pentru folosirea căilor de atac, este aceea a legalității și unicității dreptului de a folosi o cale de atac.
Aceasta înseamnă că dreptul de a folosi o cale de atac reglementată de lege, este unic și se epuizează prin chiar exercițiul lui. Acest principiu decurge și din prevederile art.129 din Constituția revizuită prin Legea nr.249/2003, care consacră dreptul părților și al procurorului de a uza de căile de atac, care se pot exercita însă, doar în condițiile legii.
În cauză, hotărârea împotriva căreia s-a exercitat recursul este o hotărâre irevocabilă.
Potrivit art.299 Cod pr.civilă sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel și cele date în apel, or, decizia atacată nu face parte din această categorie, calea de atac exercitată împotriva ei nefiind prevăzută de lege.
Prin urmare, calea de atac extraordinară a recursului de care a uzat recurenta, nemaifiind admisibilă, instanța, raportat la dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă, va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.926 din 06 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă Direcția Silvică Tg.J și intimații Comisia Locală de Fond Funciar și Comisia Județeană de Fond Funciar
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 iulie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - |
Red.jud.
Tehn.2 ex
15.07.2009
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Paraschiva Belulescu, Mihaela Loredana
