Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 114/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr.114
Ședința publică din 8 mai 2008
PREȘEDINTE: Cristian Pup
JUDECĂTOR: G -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamanta apelantă și de pârâtul apelant PRIMARUL MUNICIPIULUI T împotriva sentinței civile nr.2271 din 2 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați PRIMĂRIA T și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă consilier juridic în reprezentarea pârâtului apelant Primarul Municipiului T și a pârâților intimați Primăria T și Consiliul Local al Municipiului T, lipsă fiind reclamanta apelantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că prin registratura instanței, la data de 5.05.2008, reclamanta apelantă a depus un set de înscrisuri: copia cărții de identitate, eliberată/reînnoită de autoritățile israeliene la data de 23.03.2008 cu autentificare semnătură reclamantă, dovezi de la banca la care reclamanta are cont din care rezultă că în lunile februarie, martie 2008 aceasta a încasat pensia; toate documentele depuse sunt traduse de traducător autorizat și apostilate, în acord cu Convenția d l Haga din 1961.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în susținerea apelului.
Reprezentanta pârâtului apelant solicită admiterea apelului instituției pârâte, schimbarea în tot a sentinței atacate și respingerea contestației. Solicită respingerea apelului declarat de reclamantă, potrivit motivelor expuse pe larg în întâmpinare.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2271/02.11.2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis contestația formulată de către reclamanta împotriva pârâtului Primarul municipiului T și a dispus anularea Dispoziției nr.994/2007 a Primarului municipiului T, acesta din urmă fiind obligat să emită o nouă dispoziție, în condițiile art.25, în corelație cu art.26 din Legea nr. 10/2001 - republicată, constatând că reclamanta are calitate de persoană îndreptățită în a accede la beneficiul Legii nr. 10/2001, cu privire la imobilul înscris în CF 570 T, nr.top.1202.
Prin aceeași sentință, tribunalul a respins contestația față de Consiliul local T, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a constatat că reclamanta justifică calitatea de persoană îndreptățită, conform art.3 din Legea nr. 10/2001-republicată întrucât aceasta este chiar titulara dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat, imobil ce a fost preluat de la reclamantă de Statul Român, în baza Decretului nr.218/1960 și Decretului nr.712/1966, în anul 1972.
Potrivit actelor de stare civilă depuse de reclamantă, rezultă că acesta s-a născut, a dobândit prin căsătorie numele de și după decesul primului soț, a dobândit prin recăsătorire și numele de familie d e.
În privința imobilului, s-a constatat că acesta este un teren fără construcții, astfel că intră sub incidența dispozițiilor art.21 alin.1 din Legea nr. 10/2001-republicată, care prevede că imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare. Terenul din litigiu se încadrează în această categorie, chiar dacă actualmente se află concesionat în favoarea unei terțe persoane.
În acest context, tribunalul a dispus anularea Dispoziției nr.994/2007 a Primarului municipiului T, acesta din urmă fiind obligat să emită o nouă dispoziție, în condițiile art.25, în corelație cu art.26 din Legea nr. 10/2001-republicată, constatând că reclamanta are calitate de persoană îndreptățită în a accede la beneficiul Legii nr. 10/2001, cu privire la imobilul înscris în CF 570 T, nr.top.1202.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamanta, cât și pârâtul Primarul municipiului
Reclamanta - apelantă a susținut că soluția primei instanțe nu este completă întrucât se impunea ca tribunalul să dispună în mod direct restituirea în natură a terenului din litigiu și nu obligarea primarului la emiterea unei noi dispoziții și în același timp, să se dispună subrogarea reclamantei în drepturile Statului Român, în contractul de concesiune nr.1/03.01.2000, încheiat cu SC CINA SRL T cu privire la terenul de 519. din CF 570 T, nr.top.1020, operațiune permisă de dispozițiile art.14 din Legea nr. 10/2001-republicată și care a fost ignorată de instanța de fond.
Pe de altă parte, pârâtul - apelant Primarul municipiului Tas usținut că tribunalul a pronunțat o sentință netemeinică și nelegală pe considerentul că reclamanta nu a făcut dovada calității sale de persoană îndreptățită, în cadrul procedurii administrative, în sensul că nu ar fi depus certificatul de moștenitor sau de calitate de moștenitor după fostul proprietar tabular, anterior naționalizării, după cum nu a prezentat instanței nici copia autentificată a unui act de identitate valabil.
Pe parcursul soluționării prezentului apel, curtea a pus în vedere reclamantei - apelante, cu domiciliul în Statul Israel, să depună la dosar dovezi cu privire la identitatea sa, iar pentru termenul de judecată din 08.05.2008, aceasta a prezentat, prin intermediul apărătorului ales, atât copia cărții de identitate, eliberată/reînnoită de autoritățile israeliene la data de 23.03.2008, cât și dovezi cu privire la faptul că reclamanta este beneficiară a sistemului de securitate socială din Israel, sens în care a prezentat cupoanele de pensie pe lunile februarie și martie 2008 precum și dovezi cu privire la viramentele efectuate în contul său la Banca din, toate aceste înscrisuri fiind traduse de traducător autorizat și apostilate, în acord cu Convenția d l Haga din 1961, instrument internațional la care atât România, cât și Israel sunt părți semnatare.
Analizând apelurile declarate de părți, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, cu aplicarea dispozițiilor art.282 și următoarele Cod procedură civilă raportat la art.296 Cod procedură civilă, curtea va constata că apelul reclamantei este fondat, în timp ce apelul pârâtului urmează a fi respins ca neîntemeiat.
În acest sens, curtea va constata că reclamanta justifică calitatea de persoană îndreptățită, conform art.3 din Legea nr. 10/2001-republicată întrucât aceasta este chiar titulara dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat, imobil ce a fost preluat de la reclamantă de Statul Român, în baza Decretului 218/1960 și Decretului nr.712/1966, în anul 1972, așa cum atestă mențiunile din CF 570 T, nr.top.1202, grădină în suprafață de 519 mp.
Așa cum corect a constatat și instanța de fond, reclamanta este chiar proprietarul tabular al imobilului ce a fost naționalizat abuziv, iar potrivit actelor de stare civilă depuse de reclamantă, rezultă că acesta s-a născut, a dobândit în urma unei primei căsătorii numele de și după decesul primului soț, a dobândit prin recăsătorire și numele de familie d e, care a fost alăturat celui de.
De aceea, este nejustificată susținerea pârâtului - apelant că reclamanta ar fi trebuit să depună certificat de moștenitor ori de calitate moștenitor, aceste documente neexistând cu privire la imobilul din litigiu, câtă vreme reclamanta se identifică cu persoana proprietarului tabular, anterior naționalizării, în sensul art. 3 alin.1 lit.a din Legea nr. 10/2001-republicată.
În ceea ce privește actele de stare de civilă și de identitate ale reclamantei, curtea a suplimentat probatoriul în calea de atac a apelului, iar reclamanta a prezentat, prin intermediul apărătorului ales, atât copia cărții de identitate, eliberată/reînnoită de autoritățile israeliene la data de 23.03.2008, cât și dovezi cu privire la faptul că reclamanta este beneficiară sistemului de securitate socială din Israel, sens în care a prezentat cupoanele de pensie pe lunile februarie și martie 2008 precum și dovezi cu privire la viramentele efectuate în contul său la Banca din, toate aceste înscrisuri fiind traduse de traducător autorizat și apostilate, în acord cu Convenția d l Haga din 1961.
De altfel, toate acestea se constituie deopotrivă în argumente valabile pentru respingerea apelului pârâtului, reclamanta făcând dovada calității sale de persoană îndreptățită, fără nici un echivoc.
În privința imobilului - teren de 519. acesta este un teren fără construcții, aflat actualmente în proprietatea Statului, care a fost concesionat către SC CINA SRL T, așa cum o atestă contractul de concesiune nr.1/03.01.2000.
În acest context, curtea va constata că acest imobil intră sub incidența dispozițiilor art.21 alin.1 din Legea nr. 10/2001-republicată, care prevede că imobilele - terenuri și construcții - preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie națională, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare.
Terenul din litigiu se încadrează în această categorie, chiar dacă actualmente se află concesionat în favoarea unei terțe persoane.
În această ipoteză, curtea va constata că devin incidente dispozițiile art.14 din Legea nr. 10/2001-republicată, care prevede că în situația în care imobilul restituit prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească face obiectul unui contract de locațiune, concesiune, locație de gestiune sau asociere în participațiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deținătoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, dacă aceste contracte au fost încheiate potrivit legii și nu este necesar ca dosarul să fie retrimis Primarului, pentru emiterea unei noi dispoziții.
O astfel de procedură ar fi contrară deciziei nr.20/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care s-a pronunțat pe calea recursului în interesul legii, dar și prevederilor art.6 din CEDO privitor în particular la termenul rezonabil în care trebuie să fie soluționate astfel de cereri, raportat și la împrejurarea că notificarea reclamantei s-a realizat în anul 2001, iar Dispoziția contestată a fost emisă abia în anul 2007.
Pentru toate aceste considerente, curtea, în temeiul prevederilor art.296 Cod procedură civilă, va admite apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.2271/02.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- și va schimba în parte sentința apelată, în sensul că va admite integral contestația reclamantei.
În consecință, va admite și capătul de cerere privind restituirea în natură a imobilului înscris în CF 570 T, nr.top.1202, reprezentând grădină de 519 mp.
Va dispune restabilirea situației de carte funciară, prin reînscrierea dreptului de proprietate al reclamantei și o va subroga pe reclamanta în drepturile Statului Român, în contractul de concesiune nr.1/03.10.2000 precum și în actul adițional la acest contract, încheiat inițial între Consiliul Local al Municipiului T și SC CINA SRL T, cu privire la terenul identificat mai sus.
Va menține restul dispozițiilor sentinței apelate și va respinge ca neîntemeiat apelul declarat de pârâții Primarul și Consiliul local T împotriva aceleiași sentințe.
Va constata că nu sunt aplicabile dispozițiile rt.274 Cod procedură civilă întrucât reclamanta - apelantă nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.2271/2.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Schimbă în parte sentința apelată, în sensul că admite integral contestația reclamantei.
În consecință, admite și capătul de cerere privind restituirea în natură a imobilului înscris în CF 570 T, nr.top.1202, reprezentând grădină de 519.
Dispune restabilirea situației de CF, prin reînscrierea dreptului de proprietate al reclamantei și reclamanta în drepturile Statului Român, în contractul de concesiune nr.1/03.10.2000 precum și în actul adițional la acest contract, încheiat între Consiliul Local al Municipiului T și CH CINA SRL T, cu privire la terenul identificat mai sus.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de pârâții Primarul și Consiliul Local al Municipiului T împotriva aceleiași sentințe.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 8 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - G - - -
Se comunică cu:
.apel. - la mandatar - A I,-, Bl.41,.23, jud.A
apel.Primarul p. Municipiului T - T, bd.- nr.1
int.Primăria p. Municipiului T - idem
Consiliul Local al Municipiului T - idem
Red./19.05.2008
Tehnored. /6 ex./19.05.2008
Prima instanță:
Președinte:Cristian PupJudecători:Cristian Pup, Gheorghe Oberșterescu
