Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 122/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 122/

Ședința publică din 15 Octombrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Veronica Șerbănoiu Bădescu JUDECĂTOR 2: Florinița Ciorăscu

Judecător: - -

Grefier: -

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de pârâtele PRIMARIA COMUNEI și PRIMARUL COMUNEI, împotriva sentinței civile nr.22 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții. PREFECTURA JUDEȚULUI și PREFECTUL JUDEȚULUI și iN.ii intimatei-reclamantă, respectiv, domiciliat în comuna Mihăești, sat Mihăești, județul A, domiciliată în P,-, județul A și, domiciliată în P, str. -, nr.2, -.A,.7, județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat, pentru intimații-reclamanți, C și, în baza împuternicirii avocațiale de la dosar cu nr.110/2009, liberată de Baroul Argeș, lipsă fiind reprezentanții celorlalte părți.

Procedura, legal îndeplinită.

Apelul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care:

Avocat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le depune la dosar, respectiv cu Dispoziția Primarului nr.147, care are două motivări. Arată că nu are cereri de formulat sau excepții de invocat, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului asupra apelului.

Curtea, în raport de această precizare, constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.

Avocat solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea deciziei pronunțată de tribunal ca temeinică și legală, neexistând dubiu cu privire la calitatea de succesoare sau calitatea de persoană îndreptățită. Autoarea intimaților a formulat notificare și a înaintat-o Primăriei Mihăești, însă nu a primit răspuns de 8 ani, iar ulterior a formulat o altă notificare pe care a înaintat-o executorului judecătoresc. Depune întâmpinare, ce solicită a se avea în vedere ca și concluzii scrise.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului de față:

Constată că la data de 02.06.2008 a fost înregistrată acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților PREFECTURA JUDETULUI A, PREFECTUL JUDETULUI A, PRIMARIA COMUNEI și PRIMARUL COMUNEI, prin care a solicitat să fie obligați să emită dispoziții de despăgubiri privind acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul casă de locuit ce aparținut autorilor săi și .

În motivare se arată că în temeiul Legii nr. 10/2001 a formulat notificare pentru imobilul cu 7 camere și antreu în suprafață de 213 mp. și casa de locuit cu 5 camere în suprafață de 140 mp. precum și casa cu 5 camere de 180 mp și anexa în suprafață de 192 mp. - pivniță, imobile construcții preluate de stat în anul 1949 prin proces verbal.

Notificarea, ce nu a fost formulată prin executorul judecătoresc, a fost înregistrată sub nr. 2867/03.09.2001 la Primăria Mihăești și nu a fost soluționată până în prezent.

La data de 03.04.2008 reclamata a formulat o nouă notificare către Prefectura Județului A prin care a revenit în sensul celor solicitate inițial în 2001, cu respectarea cerințelor prev. de art 21 alin.3 din Legea 10/2001, iar prin adresa cu nr.18.996/2008 se reține tardivitatea notificării dar nu se soluționează prima notificare înregistrată sub nr. 2867/2001.

De altfel, practica Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat prin decretul nr.6185/23.06.2006 notificare care nu îndeplinea cerințele prev. de art. 21 alin.3 din Legea 10/2001, formulată în termen legal are efecte juridice din moment ce ulterior s-au respectiv și cerințele de ordon formal.

La data de 09.10.208 Primăria comunei Mihăești și Primarul comunei Mihăești au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă cu motivarea că prima cerere înregistrată în anul 2001 nu îmbracă forma unei notificări în sensul Legii 10/2001, nefiind depuse și înregistrate la executorul judecătoresc, iar notificarea nr. 44/2008 este tardiv formulată, sens în care se de depun și dispozițiile nr.147/03.07.2008 ( fila 39) emisă de Primăria comunei Mihăești.

La data de 03.11.2008 reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că a înțeles să formuleze în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei Mihăești și Primarul comunei Mihăești, contestația împotriva dispozițiilor nr. 147/2008 emisă de aceasta din urmă, invocând dispozițiile Legii nr. -, în sensul anulării acestei dispoziții și acordării de măsurii reparatorii pentru imobilele pentru care a formulat notificarea și emiterea unei noi dispozițiile pentru obligarea pârâtelor să stabilească cuantumul despăgubirilor.

În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și relații de la Primăria comunei Mihăești și Prefectura Județului

Prin răspunsurile înaintate instanței de Primăria comunei Mihăești (fila 748 s-a arătat că s-a emis dispoziția cu nr. 26/08.02.2008 emisă de către primarul comunei Mihăești, fiind atașate și actele care au stat la baza emiterii acestei dispoziții.

Prin sentința civilă nr.22/12 februarie 2009, Tribunalul Argeș - Secția civilă a admis acțiunea precizată formulată de petentă și a dispus anularea dispoziției nr.147/2008 și a menținut dispoziția nr.126/08.02.2008 emisE de Primarul Comunei Mihăești.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Prin dispoziția nr.147/05.07.2008 emisă de primarul comunei Mihăești (fila 39) s-a respins cererea înregistrată sub nr.2867/03.09.2001 și notificarea nr.44/03.04.2008 pronunțată de reclamanta, reținându-se că prima cerere nu îmbracă forma unei notificări potrivit Legii nr.10/2001 nefiind înregistrată și înaintată de executorul judecătoresc, iar notificarea cu nr. 44/03.04.2008 este tardivă, fiind depusă peste termenul legal.

S-a reținut incidența dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 10/2001.

Anterior însă emiterii acestei dispoziții, prin disp.art. 26/08.02.2008 emisă de același Primar al comunei Mihăești, în raport de documentația depusă de către reclamantă, inclusiv cererile și notificările formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, s-a recunoscut în mod expres calitatea de persoană îndreptățită a acesteia, de pe urma autorilor săi și s-a propus acordarea e măsuri reparatorii pentru imobilele situate în comuna Mihăești, respectiv construcțiile formate din 7 camere și anexe, 5 camere și un alt imobil compus din 5 camere și anexe, identice cu cele care fac obiectul prezentei contestații.

Prin urmare, dispoziția cu nr. 147/05.07.2008 emisă ulterior dispoziției cu nr. 26/08.02.2008 încalcă dreptul recunoscut reclamantei, potrivit Legii nr. 10/2001, în calitate de moștenitoare autorilor săi și cu privire la despăgubirile ce i se cuvin, pentru cele 3 imobile case de locuit și anexe, preluate în mod abuziv de către stat în 1949 prin procesul verbal (fila 14 dosar ).

Astfel, reclamanta deține un bun legitim, căruia i s-a adus atingere prin dispoziția contestată, motiv pentru care în temeiul art.1 din Protocolul nr. 1 adițional la CEDO se impune desființarea dispoziției nr. 147/05.07.2008, precum și a disp.art. 26 alin.3 din Legea nr.10/2001 și art. 10 din acest act normativ, sens în care nu se va admite contestația, cu consecința menținerii dispoziției cu nr. 26/08.02.2008 emisă de Primarul comunei Mihăești.

Cu privire la excepțiile invocate de pârâte prin întâmpinare, tribunalul va reține că aceasta sunt neîntemeiate, întrucât cele două etape în care s-a formulat notificare, prima care nu îmbracă forma expresă cerută de art. 21 alin.3 din Legea 10/2001 și cea de a doua în afara termenului legal, prin executor judecătoresc nu trebuiau disociate, ci trebuia să li se confere eficiență juridică specifică voinței manifestată într-un act juridic nul, iar aspectele de ordin formal - respectiv notificarea prin executor judecătoresc - respectate de contestatoare, dar cu depășirea termenului legal, trebuiau raportate la momentul inițial al manifestării de voință, căci acesta din urmă conferă conținut formei.

De altfel, aceste aspecte au fost avute în vedere la momentul emiterii dispoziției inițiale cu nr. 26/08.02.2008, când s-a recunoscut reclamantei calitatea de persoană îndreptățită a primi măsuri reparatorii pentru imobilele ce au aparținut autorilor săi, conform art. 1,4 și art. 10 din Legea nr. 10/2001.

Prin urmare, tribunalul a admits acțiunea precizată formulată de petentă și a dispus anularea dispoziției cu nr. 147/2008 și a menținut dispoziția cu nr.126/08.02.2008 emise de Primarul Comunei Mihăești.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Primăria Comunei Mihăești prin Primar, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului se susține că petenta, în temeiul Legii nr.10/2001 a solicitat acordarea de despăgubiri pentru un imobil situat în comuna Mihăești, iar prin dispoziția nr.26/8.02.2008 apelanta a acordat despăgubirile reglementate de legea amintită, modificată și completată prin Legea nr.247/2005.

Dispoziția amintită a fost înaintată Prefecturii Județului A, care a returnat-o, împreună cu dosarul aferent, punând în vedere apelantei că dispoziția nr.26 din 8.02.2008 a fost emisă cu încălcarea art.21 din Legea nr.10/2001, deoarece notificarea nu a fost înaintată prin executorul judecătoresc.

Drept urmare, petenta înaintat o nouă notificare cu nr.44/03.04.2008, prin executorul judecătoresc, o notificare tardivă, depusă cu mult peste termenul prevăzut de lege, motiv pentru care, apelanta a respins notificările făcute de, prin dispoziția nr.147/05.07.2008, contestată în cauza de față.

Se susține că instanța de fond, în mod greșit a admis contestația formulată, anulând ultima dispoziție, respectiv dispoziția nr.147/05.07.2008 și menținând prima dispoziție, respectiv dispoziția nr.26/2008, situație în care s-a pronunțat o hotărâre nelegală.

Se menționează că Legea nr.10/2001, modificată și completată de Legeanr.247/2005, a menținut prevederea imperativă referitoare la comunicarea notificărilor prin executorul judecătoresc, chiar dacă practica judecătorească s-a pronunțat în sensul că, o simplă cerere depusă în temeiul Legii nr.10/2001, fără concursul executorului judecătoresc, este valabilă pentru acordarea despăgubirilor prevăzute de lege.

O a noua critică se referă la faptul că instanța de fond a depășit obiectul cu care a fost învestită, deoarece nu s-a solicitat nici prin contestație și nici ulterior, menținerea dispoziției nr.26/2008, acordând mai mult decât s-a cerut.

Se precizează faptul că dispoziția nr.26/2008 nu mai este valabilă, fiind anulată prin dispoziția emisă ulterior, sub nr.147/2008, când a fost analizată notificarea depusă de reclamantă, judecătorii supunându-se doar legii, potrivit art.134 din Constituția României.

Pentru considerentele arătate se solicită admiterea apelului cu schimbarea sentinței de la fond, în sensul respingerii acțiunii formulate de către petentă.

În apel au fost depuse acte de stare civilă, iar prin întâmpinarea de la filele 40-42 dosar, intimații-contestatori solicită respingerea apelului ca nefondat, cu acordarea cheltuielilor de judecată.

Curtea, analizând apelul prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate, constată că acesta este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, în baza art.296 Cod pr.civilă și pentru următoarele considerente:

Prin dispoziția nr.147 din 5.07.2008 emisă de Primăria Comunei Mihăești - prin primar (39 dosar fond) a fost respinsă cererea lui, înregistrată sub nr.2867/3.09.2001, cu motivarea că aceasta nu îmbracă forma unei notificări, în temeiul Legii nr.10/2001, nefiind înregistrată și înaintată de executorul judecătoresc.

De asemenea, a fost respinsă și notificarea nr.44/03.04.2008 ca tardivă, ca fiind depusă peste termenul legal.

Prin precizarea la acțiune (48-49 dosar fond) contestatoarea arată că a formulat o contestație împotriva dispoziției nr.147/2008 solicitând anularea acesteia, cu acordarea de măsuri reparatorii, prin emiterea unei dispoziții în acest sens și efectuarea procedurii de stabilire a cuantumului despăgubirilor, potrivit Legii nr.10/2001.

Referitor la conținutul dispoziției nr.147/5.07.2008 și la soluția dată prin aceasta se constată că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a statuat că intimata, respectiv Primăria Mihăești, trebuia să confere eficiență juridică specifică voinței manifestată, iar aspectele de ordin formal, legate de expedierea notificării prin executorul judecătoresc, dar tardiv, trebuiau raportate la momentul inițial al manifestării de voință.

În acest sens sunt și dispozițiile deciziei nr.6185/23.06.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în care se arată că modul de interpretare și aplicare în speță a dispozițiilor art.22 alin.1,3 și 5 din Legea nr.10/2001 este contrar principiilor de drept civil cu care norma specială se completează și anume că manifestarea de voință trebuie interpretată în sensul de a produce efecte juridice, regăsită într-o formă specifică, în limitarea efectelor nulității actului juridic nul, prin conversiunea acestuia într-un act valabil.

Faptul că în speță noastră, contestatoarea și-a manifestat voința în termenul definit de lege, respectiv alin.1 și 5 din art.22, chiar dacă, la data de 3.09.2001 nu au fost respectate cerințele de formă - comunicarea notificării prin executorul judecătoresc - nu înseamnă că această manifestare de voință rămâne fără efecte juridice, de vreme ce notificarea din data de 3.04.2008, care face referire la prima notificare, a fost făcută cu respectarea cerințelor de ordin formal, prevăzute imperativ de art.22, alin.3 și 5 din Legea nr.10/2001.

Drept urmare, cele două etape de care a uzat contestatoarea nu trebuie disociate, ci trebuie să li se confere eficienta juridică specifică voinței manifestată într-un act juridic nul, iar aspectele de ordin formal - respectiv notificarea prin executorul judecătoresc - respectate de contestatoare, dar cu depășirea termenului legal, trebuie raportate la momentul manifestării de voință.

Pentru aceste considerente, în mod legal a fost admisă contestația, cu precizarea ulterioară, dispunându-se anularea dispoziției art.147/2008.

Deși se susține că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, se constată că, prin anularea dispoziției art.147/2008, drept consecință s-a impus menținerea dispoziției nr.26/08.02.2008, pentru a nu se da loc pentru interpretări.

Pe de altă parte, prin precizarea contestației (fila 48-49 dosar fond) s-a solicitat, pe lângă anularea dispoziției nr.147/2008 și acordarea de măsuri reparatorii, cu emiterea unei dispoziții în acest sens, încât, în atare situație nu se poate spune că s-a acordat mai mult decât s-a cerut, ci instanța de fond nu a motivat suficient menținerea primei dispoziții emise, respectiv nr.26/8.02.2008, prin raportare la cererea precizatoare, amintită anterior.

Astfel, din dispoziția nr.26/8.02.2008 (fila 75 dosar fond) rezultă că a fost recunoscută calitatea de persoană îndreptățită a contestatoarei, propunându-se acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilele solicitate.

Drept urmare, nu s-a mai impus emiterea unei noi dispoziții pentru acordarea de măsuri reparatorii, din moment ce, prin anularea dispoziției nr.147/2008 a rămas valabilă dispoziția nr.26, ci nu 126 din 8.02.2008, care a fost menținută, în mod corect.

În baza art.274 Cod pr.civilă, apelanții vor fi obligați la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli de judecată, către intimații-petenți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de pârâtele PRIMARIA COMUNEI și PRIMARUL COMUNEI, împotriva sentinței civile nr.22 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind pârâții. PREFECTURA JUDEȚULUI și PREFECTUL JUDEȚULUI și ii intimatei-reclamantă, respectiv, domiciliat în comuna Mihăești, sat Mihăești, județul A, domiciliată în P,-, județul A și, domiciliată în P, str. -, nr.2, -.A,.7, județul A, ca nefondat.

Obligă pe apelanți la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli de judecată către intimații-petenți.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Grefier,

Red./30.10.2009

EM/9 ex.

Jud.fond.

Președinte:Veronica Șerbănoiu Bădescu
Judecători:Veronica Șerbănoiu Bădescu, Florinița Ciorăscu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 122/2009. Curtea de Apel Pitesti