Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 126/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA Nr. 126
Ședința publică de la 01 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Andronic
GREFIER: ---
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de Primarul municipiului împotriva sentinței civile nr. 99 din 21 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași,în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței de judecată că apelul este la al doilea termen de judecată, că prin serviciul de Registratură intimatul a depus întâmpinare, se solicită judecata în lipsă.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța consideră apelul în stare de judecată și văzând că prin cererea de apel s-a solicitat judecata și în lipsă, a rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 99 din 21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Iașis -a admis contestația formulată de reclamantul în contradictoriu cu Municipiul I, reprezentat de Primar, s-a anulat dispoziția nr. 17 din 6.02.2008 emisă de Primarul Municipiului I și a dispus acordarea în favoarea reclamantului, de măsuri reparatorii prin echivalent cu privire la imobilul construcție, descris în decizia nr. 366 din 6.12.1952, ce a fost situat în I, str. - nr. 96 (fost 83).
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin notificarea formulată la 8.03.2001, a solicitat Primăriei Municipiului I, acordarea de măsuri reparatorii cu privire la imobilul (clădire și teren aferent), situat în I,- (fila 8).
Prin dispoziția nr. 171/6.02.2008, Primarul Municipiului Iar espins cererea formulată de ( ) motivat de faptul că nu s-a făcut dovada calității de persoană îndreptățită și nici a preluării abuzive a imobilului notificat conform dispozițiilor art. 2, 3 alin. 1 lit. a, 4 și 23 din Legea nr. 10/2001.
Contestația de față formulată împotriva dispoziției sus-menționate este întemeiată.
Reclamantul este fiul defuncților - și, potrivit actelor de stare civilă existente la dosar (filele 14-22). Autorii reclamantului au avut în proprietate imobilul situat în I,- (în acest sens - matricola pentru clădiri și terenuri - filele 30-33) compus din construcții - parter și mansardă, edificată pe 87 mp. Imobilul sus-menționat a fost preluat de stat în baza Decretului nr. 111/1951, aspect ce rezultă din procesul-verbal de inventariere nr. 196/14.01.1952, încheierea din 27.10.1952 a Tribunalului Popular al Orașului I dată în dosarul nr. 5131/52 (filele 34-36), decizia nr. 466/6.XII.1954 (fila 84).
Temeiul legal al trecerii imobilului în proprietatea statului face dovada preluării abuzive, conform art. 2 alin. 1 lit. e din Legea nr. 10/2001.
Se reține în acest context, că reclamantul a probat atât faptul preluării abuzive a imobilului de către stat cât și calitatea de moștenitor al proprietarilor imobilului, în condițiile art. 3 lit. a și 4 alin. 2 din Legea nr. 10/2001, fiind astfel îndreptățit la măsurile reparatorii prevăzute de această lege.
Potrivit relațiilor comunicate de pârât (fila 121) în prezent, pe amplasamentul fostului imobil revendicat, este construit un bloc de locuințe P+ 10 etaje. Raportat la această împrejurare și la prevederile art. 10 alin. 1, 2, 10 și 19 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, instanța constată îndreptățirea reclamantului la măsuri reparatorii în echivalent, restituirea în natură nemaifiind posibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor legale menționate, instanța a admis contestația, a anulat dispoziția nr. 171/6.02.2008 emisă de Primarul Municipiului I și a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, în favoarea reclamantului pentru imobilul situat în I, str. -. -/ nr. 96, fost - nr. 96 (inițial 83) - compus din construcție - parter și mansardă (astfel cum e descris în decizia nr. 366/6.12.1952 a Secțiunii Financiare a Regiunii I), amplasată pe suprafața de 87 mp.
Instanța a respins cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată dat fiind faptul că nu a făcut nici o dovadă cu privire la cuantumul acestora.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel Primarul Municipiului I criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Susține apelanta că în speță nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului notificat. Astfel, chiar dacă legea instituie o prezumție de proprietate în cazul în care există dovezi privind preluarea imobilului de către stat, potrivit art. 24 al. 1 și 2 din Legea nr. 10/2001, republicată, apelanta arată ca pentru ca aceste dispoziții legale să fie incidente, era necesară depunerea înscrisurilor indicate la pct. 24.2 din Hotărârea Guvernului nr. 250/2007.
Intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare solicitând respingerea apelului.
Verificând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de apel formulate și la dispozițiile legale incidente în cauză Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 24(1) din Legea 10/2001 "în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive" iar alin. 2 al aceluiași act normativ prevede că "în aplicarea prevederilor alin.(1) și în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar."
Imobilul revendicat a constituit proprietatea părinților intimatului -reclamant, - și după cum reiese din Decizia nr. 366 din 6.12.1952 a Secțiunii Financiare a Regiunii I, a încheierii din 27.- a Tribunalului Popular al orașului I în dosar nr. 5131/1952, precizându-se că imobilul revendicat a fost preluat în baza Decretului nr. 111/1951 și a Matricolii nr. 2 eliberate de Sfatul Popular al Orașului I, pe anii 1942-1952.
În toate aceste înscrisuri este individualizat bunul preluat și sunt stipulați proprietarii imobilului în persoana autorilor intimatului, astfel încât ele constituie acte doveditoare care generează o prezumție relativă de proprietate (și care nu a fost răsturnată de apelantă) în favoarea reclamantului, în sensul prevederilor art. 24 al. 1 și 2 din Legea 10/2001.
Față de aceste considerente și având în vedere și dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă apelul intimatei va fi respins și sentința instanței de fond va fi păstrată ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de Primarul municipiului I împotriva sentinței civile nr. 99 din 21.01.2009 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o păstrează.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 1.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - -
Grefier
- --
Red.
Tehnored.
2 ex.
16.07.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Georgeta BuligaJudecători:Georgeta Buliga, Adriana Elena Andronic
