Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 128/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR.1956.-
DECIZIA CIVILĂ NR.128/A
Ședința publică din 19 mai 2008
PREȘEDINTE: Rujița Rambu
JUDECĂTOR 2: Maria Lăpădat
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, spre rejudecare, apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.4/11.01.2006, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.9106/2005, în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului T, Consiliul Local T și Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, prin T, având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru pârâții intimați Primarul Municipiului T și Consiliul Local T consilier juridic, iar pentru reclamanta apelantă se prezintă avocat, lipsă fiind pârâtul intimat Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, prin
Procedura completă.
Apelul a fost declarat în termenul legal și este scutit de plata taxei de timbru.
După deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrărilor dosarului, reprezentanta reclamantei apelante depune la dosar concluzii scrise pentru a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Reprezentanta pârâților intimați depune la dosar un set de înscrisuri pentru a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri formulate, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta reclamantei apelante solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, în sensul admiterii contestației așa cum a fost precizată și obligarea Primarului Municipiului T să emită o nouă dispoziție prin care să se dispună restituirea în natură a suprafeței de 230. teren din suprafața de 502. teren, iar pentru diferența până la 502. să se dispună acordarea de despăgubiri bănești, pentru motivele invocate în scris la dosar, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâților intimați declară că lasă la aprecierea instanței soluționarea apelului declarat în cauză.
CURTEA
Deliberând asupra apelului, constată:
Prin sentința civilă nr. 4/11.01.2006, pronunțată în dosarul nr.9106/2005, Tribunalul Timiș a respins acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților Consiliul Local T și Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, prin T, pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâților.
A respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului Primarul Municipiului
A respins ca nefondată și cererea reclamantei pentru cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin acțiune, reclamanta a solicitat obligarea pârâților la restituirea în natură suprafeței de teren de 177. situată în T,- (str.- - nr.7), precizată ulterior ca fiind înscrisă în CF 274 T, nr.top.558, și la acordarea de despăgubiri bănești pentru diferența de teren până la 502.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în mod neîntemeiat prin dispoziția nr.1886/25.07.2005 a Primarului Municipiului T i-a fost respinsă notificarea pentru restituirea în natură și nu corespunde adevărului faptul că terenul ar fi ocupat în întregime de un bloc de locuințe și de rețele subterane, întrucât expertul a constatat că suprafața de 177. din terenul revendicat nu este construită.
Prima instanță a apreciat că actul administrativ de autoritate contestat este emis de către pârâtul Primarul Municipiului T, iar nu de către Statul Român sau Consiliul Local al Municipiului T, față de care acțiunea a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive.
Cât privește acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului T, prima instanță a constatat că prin dispoziția 1886/25.07.2005 a fost respinsă notificarea reclamantei, în calitate de moștenitoare a proprietarului tabular expropriat.
Terenul revendicat este ocupat de construcții noi, nefiind posibilă restituirea în natură.
S- reținut incidența în speță a art.11 alin.4 și 8 din Legea nr.10/2001, s-a stabilit valoarea terenului la suma de 253.896,70 RON și s-a dispus să i se acorde reclamantei titluri de valoare nominală folosite în procesul de privatizare și/sau acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital.
Impotriva sentinței civile nr.4/11.01.2006 a Tribunalului Timiș a declarat apel în termenul legal reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
In motivarea apelului, precizând că este îndreptat numai împotriva soluției pronunțate în raport cu pârâtul Primarul Municipiului T, reclamanta a susținut că hotărârea nu este motivată nici în fapt, nici în drept.
A mai arătat că în mod neîntemeiat s-a constatat că întregul teren este ocupat de construcții noi, întrucât din raportul extrajudiciar de expertiză rezultă că o suprafață de 177. este liberă și poate fi restituită în natură.
Prin decizia civilă nr.520/27.11.2006, pronunțată în dosarul nr-,Curtea de Apel Timișoaraa respins apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.4/11.01.2006 a Tribunalului Timiș.
Instanța de apel a reținut, având în vedere și expertiza efectuată în cauză, că suprafața de 230. considerată de expert că poate fi restituită în natură, deși nu este ocupată de blocul de locuințe, este parțial ocupată de garaje.
A mai reținut că întreaga suprafață de 502. formează o Ci nterioară între 3 blocuri de locuințe, centrala termică și bateria de garaje, situație în care, în baza art.11 alin.3 din Legea nr.10/2001, reclamanta are dreptul doar la măsuri reparatorii prin echivalent.
Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei civile nr.520/27.11.2006 a Curții de Apel Timișoara, care a fost admis prin decizia civilă nr.6419/5.10.2007, pronunțată de Inalta C de Casație și Justiție în dosarul nr-, s-a casat decizia recurată și s-a trimis cauza pentru rejudecarea apelului la Curtea de Apel Timișoara.
Instanța supremă a reținut că prin acțiune reclamanta a solicitat restituirea în natură a 177. din cei 502. expropriați, iar după expertiza efectuată în apel și-a majorat pretențiile la suprafața de 230. cerere admisibilă în condițiile art.132 pr.civ. care trebuie interpretat în sensul că se aplică oricărei cereri, inclusiv în calea de atac a apelului, care presupune rejudecarea fondului.
A mai reținut că Primăria T și-a dat acordul pentru restituirea celor 230. cu anumite condiții, însă acest acord trebuie să se înscrie în coordonatele art.10 alin.3 din Legea nr.10/2001, prin raportare la art.11 alin.3 din lege, aspecte pe care instanța de apel nu le-a clarificat, limitându-se la "a obstrucționa restituirea în natură a terenului, făcând referire la alte aspecte, care nu au fost puse în discuția părților și care nu-și găsesc suport probator (că terenul reprezintă o Ci nterioară și că este ocupat de construcțiile unor garaje, fapt nediscutat de către expert)".
Instanța supremă a mai stabilit că trebuie clarificate aspectele privind data edificării celor două garaje situate pe terenul de 230. regimul juridic al acestora, respectiv existența sau inexistența autorizației, precum și dacă sunt ușor demontabile.
Cauza a fost din nou înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, în vederea rejudecării apelului, sub nr-.
Probatoriul a fost completat cu înscrisuri și cu un raport suplimentar de expertiză al expertului.
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate de reclamantă, cu disp.art.295 alin.1 pr.civ. precum și cu dispozițiile deciziei de casare a Inaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere întregul probatoriu administrat în cauză, Curtea constată că apelul reclamantei este întemeiat, urmând a fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Reclamanta este moștenitoarea testamentară a numitului (), căruia în anul 1964 i s-a expropriat imobilul înscris în CF nr.274 T, nr.top.558, grădină în- în suprafață de 502.
Ulterior, în anul 1977, parcela nr.top.558 s- dezlipit din CF nr.274 T, care s-a închis, și s-a transcris în CF nr.328 T, unde s-a unificat cu parcelele nr.top.557, 562 și 613-614/1 într-o singură parcelă, pe care s-au construit blocuri de locuințe.
Calitatea reclamantei de persoană îndreptățită la măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr.10/2001 a fost încă de la început recunoscută.
Problema controversată este cea a modalității în care urmează să fie despăgubită.
Inițial reclamanta, căreia prin dispoziție i s-au acordat despăgubiri sub formă de titluri de valoare sau acțiuni, a solicitat restituirea în natură a 177. din totalul de 502. și acordarea de despăgubiri bănești pentru restul.
După expertiza efectuată în cauză în apel d e expertul, reclamanta a precizat că solicită restituirea în natură a suprafeței de 230. identificată de expert ca fiind liberă de construcții.
Intr-adevăr, conform raportului de expertiză (filele 22-26 din dosarul nr- al Curții de Apel Timișoara ), din parcela nr.top.558 poate fi restituită reclamantei o suprafață de teren de 230. deoarece nu este ocupată de construcții și instalații, existând o singură rețea de termoficare, care însă poate fi deviată prin comun acord cu proprietarul terenului și cu SC "" SA.
Expertul a delimitat această parcelă pe planul de situație prin punctele 12, 3, 4, 5, 6, 7 și a făcut și o propunere de dezmembrare, parcela nou formată urmând să fie înscrisă într-o carte funciară nouă cu nr.top.557-558; 562; 613-614/1; 615/1/1/1/
Pe de altă parte, s-a făcut dovada, prin înscrisurile depuse la dosarul nr- al Curții de Apel Timișoara (filele 66-73), că s-a ajuns la un acord între reclamanta, Primăria T și Regia Autonomă și Canal "" T în ceea ce privește devierea pe cheltuiala reclamantei a conductelor de și canalizare, situate pe terenul de 230.
Sub această condiție, Primăria T și-a exprimat acordul față de raportul de expertiză întocmit de expertul și deci față de restituirea în natură reclamantei a suprafeței de 230. (fila 66).
Prin raportul suplimentar de expertiză (filele 44 și 47 din dosarul nr-), a fost clarificată și situația juridică a celor două garaje amplasate pe terenul propus a fi restituit reclamantei.
Expertul precizează că pe acest teren se găsește o magazie provizorie, nefolosită, având pereții din panouri de beton și acoperișul din tablă veche ondulată; nu are autorizație de construcție, terenul pe care este construită este proprietate de stat și poate fi demolată.
Se mai găsesc un garaj complet, care are numărul 1, și o parte din garajul nr.2; aceste garaje sunt vechi, construite cu pereți din cărămidă și acoperișul din placă beton și pot fi demolate, nefiind folosite; nu există autorizație de construire, iar terenul pe care sunt construite garajele este proprietate de stat, fiind înscris în CF nr.- Magazia și garajele 1 și 2 nu constituie amenajări de utilitate publică.
Terenul liber de construcții dintre blocuri, propus a fi restituit, nu reprezintă C interioară, a mai precizat în final expertul.
restituirii în natură a imobilelor reprezintă unul din principiile care guvernează aplicarea Legii nr.10/2001, principiu consacrat expres prin Normele metodologice de aplicare a legii, dar care rezultă implicit și din dispozițiile legii.
Situația reclamantei se încadrează în dispozițiile art.11 alin.3 raportate la dispozițiile art.10 alin.3 din Legea nr.10/2001, acesteia putându-i fi restituit în natură terenul de 230. delimitat de expert, întrucât construcțiile neautorizate și în prezent nefolosite sunt demontabile, iar pentru rețeaua de termoficare există acordul părților pentru deviere pe cheltuiala reclamantei.
Față de aceste considerente, în baza art.296 pr.civ. Curtea va admite apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.4/11.01.2006, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.9106/2005, în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului T, Consiliul Local T și Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, prin
In consecință, va schimba în parte hotărârea atacată, în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului Primarul Municipiului
Va anula dispoziția nr.1886/25.07.2005 și va obliga pârâtul Primarul Municipiului T să emită o nouă dispoziție, prin care să restituie reclamantei în natură terenul în suprafață de 230. din totalul de 502. înscris în CF nr.328 T, nr.top.558, conform expertizei efectuate în cauză, iar pentru restul de 272. să facă reclamantei oferta de despăgubiri.
Va menține hotărârea atacată în ceea ce privește respingerea acțiunii împotriva pârâților Consiliul Local T și Statul Român, pentru lipsa calității procesuale pasive a acestor pârâți.
In baza art.274 alin.1 pr.civ. va obliga pârâtul Primar la 2.000 lei, cheltuieli de judecată față de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta, domiciliată în T,-,.5, jud.T, împotriva sentinței civile nr.4/11.01.2006, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr.9106/2005, în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului și Consiliul Local T, cu sediul în T, B-dul - nr.1, jud.T, și Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, prin T, cu sediul în T,- A, jud.
Schimbă în parte hotărârea atacată, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului Primarul Municipiului
Anulează dispoziția nr.1886/25.07.2005 și obligă pârâtul Primarul Municipiului T să emită o nouă dispoziție, prin care să restituie reclamantei în natură terenul în suprafață de 230. din totalul de 502. înscris în CF nr.328 T, nr.top.558, conform expertizei efectuate în cauză, iar pentru restul de 272. să facă reclamantei oferta de despăgubiri.
Menține hotărârea atacată în ceea ce privește respingerea acțiunii împotriva pârâților Consiliul Local T și Statul Român.
Obligă pârâtul Primar la 2.000 lei, cheltuieli de judecată față de reclamantă.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 mai 2008.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red.: /6.06.2008
Dact. // 6 ex./ 10.06.2008
Inst.fond.: jud.
Președinte:Rujița RambuJudecători:Rujița Rambu, Maria Lăpădat
