Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 144/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 144
Ședința publică de la 26 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Văleanu
JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici
Grefier - -
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de împotriva sentinței civile nr. 2266/5.12.2007 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 19.09.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, când, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi, când:
CURTEA DE APEL:
Asupra apelului civil de față.
Prin sentința civilă nr. 2266 din 5.XII.2007 pronunțată de Tribunalul Iașis -a respins cererea formulată de reclamanta privind anularea parțială a dispoziției nr. 64 din 26.01.2007 emisă de Primarul municipiului
În pronunțarea soluției instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Prin dispoziția nr. 64/26.01.2007 a Primarului Mun. Iaf ost soluționată notificarea formulată de reclamanta prin care aceasta solicită despăgubiri bănești pentru imobilul situat în I,-.
Astfel, în mod legal, în baza dispozițiilor art. 2, 3 alin. 1 art. 4, art. 10, art. 25, 26 din Legea nr. 10/2001 și art. 16 alin. 2, titlul VII din Legea nr. 247/2005 s-a recunoscut reclamantei calitatea de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii pentru cota de din construcția demolată pentru care s-a făcut dovada proprietății cu actul de vindere cumpărare autentificat sub nr. 62/1948 și a calității de moștenitor cu certificatul nr. 1/2000, imobilul fiind preluat de stat în mod abuziv fiind confiscat în baza sentinței civile nr. 174/16.03.1959 a Tribunalului Militar Iași.
Tribunalul reține că reclamanta a criticat neîntemeiat articolul 4 din dispoziția nr. 64/2007 prin care a fost declinată competența de soluționare a notificării pentru imobilul teren în favoarea deținătoarei "M "
Astfel, pentru a dispune în acest sens s-a avut în vedere potrivit schiței anexă la referatul de specialitate întocmit de secretariatul tehnic al Comisiei de Aplicare a Legii 10/2001, terenul care a aparținut autorului notificatoarei este deținut în prezent de M Potrivit dispozițiilor art. 25 alin. 1 din legea nr. 10/2001 "În termen de 60 de zile de la data înregistrării notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 23 unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură". Potrivit art. 27 alin. 1 din același act normativ "Dispozițiile art. 25 sunt aplicabile și în situația în care persoana juridică deținătoare deține numai în parte bunurile solicitate. În această situație persoana juridică deținătoare va emite decizia motivată de soluționare numai pentru partea de imobil pe care o deține".
Deși reclamanta a susținut că în prezent terenul nu se află în administrarea "M " având în vedere adresele nr. 241/2007 și nr. 12111/2007 depune la filele 62, 63 dosar, tribunalul constată că aceste adrese nu pot constitui singure probe relevante pentru înlăturarea celor reținute cu privire la regimul juridic al terenului în referatul de specialitate întocmit de Secretariatul Tehnic al Comisiei de Aplicare a Legii 10/2001 (filele 42, 43 dosar).
În plus din raportul de expertiză tehnică topo-cadastrală extrajudiciară întocmit de expert (filele 55-58 dosar) depus de reclamantă se reține că fosta proprietate a reclamantei se află în prezent ocupată cu detalii de sistematizare respectiv construcția sediuluiadministrativ al,spațiu și alei de acces, considerente pentru care acțiunea a fost respinsă.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta criticând hotărârea atacată ca nelegală și netemeinică. În motivarea apelului reclamanta a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut că terenul litigios este în posesia M - I atâta timp cât și respectiva societatea comercială recunoaște că terenul notificat nu face parte din patrimoniul său. Susține că amplasamentul terenului notificat se află în fața clădirii administrative a SC SA I și aparține domeniului public al Primăriei I care a amenajat terenul respectiv, fiind folosit drept alee de acces și parcare autoturisme, drept pentru care solicită despăgubiri bănești și pentru terenul ce a fost expropriat.
În apel s-a administrat proba cu expertiză tehnică în specialitatea cadastru -topografie pentru a se determina amplasamentul terenului litigios și a se concluziona asupra împrejurării dacă terenul este afectat sau nu de detalii de sistematizare.
Analizând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de apel învederate și dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată apelul ca fiind întemeiat având în vedere următoarele considerente:
Conform Decretului nr. 328/7.05.1962 soții și au fost expropriați de suprafața de 230. teren situat în I,-, astfel încât în baza art. 2 și 4 din Legea 10/2001 reclamanta a făcut dovada de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru imobilul ce a fost preluat de stat în mod abuziv.
În mod greșit instanța de fond a concluzionat însă cu privire la regimul juridic al terenului notificat, fără a fi analizată atât adresa nr. 12111/2007 emisă de SA I, cât și raportul de expertiză aflat la dosarul cauzei.
Coroborând materialul probator administrat la instanța de fond, precum și raportul de expertiză topometrică efectuat în cauză în faza apelului se poate concluziona că terenul în suprafață de 230. ce a fost expropriat de la autorii reclamantei nu se află în folosința SC SA I și nici în patrimoniul M Terenul aparține Consiliului municipiului I, terenul fiind betonat și amenajat ca parcare auto și căi acces.
Față de situația juridică actuală relevată de materialul probator se constată că restituirea în natură a terenului notificat nu este posibilă întrucât nu este liber, fiind ocupat de utilități publice în sensul dispozițiilor art. 10.3 din normele metodologice aprobate prin nr.HG 250/2007.
Drept consecință, constatându-se că instanța de fond a efectuat o aplicare și interpretare greșită a dispozițiilor înscrise în art. 10 din Legea 10/2001, urmează ca în temeiul disp. art. 296 Cod procedură civilă apelul reclamantei să fie admis, sentința civilă nr. 2266/2007 pronunțată de Tribunalul Iași urmând a fi schimbată în tot.
În consecință se va admite cererea reclamantei formulată în contradictoriu cu Primarul Municipiului I, urmând a se dispune anularea în parte a dispozițiilor art. 2 și 4 din dispoziția nr. 64/26 ianuarie 2007 emisă de Primarul municipiului I numai în ce privește terenul în suprafață de 230.
În privința acestei suprafețe de teren ce a fost preluat de stat în mod abuziv, se va stabili în favoarea reclamantei măsuri reparatorii în echivalent în conformitate cu dispozițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Pentru considerentele expuse, în temeiul disp. art. 296 Cod procedură civilă se va admite apelul formulat de reclamanta, sentința instanței de fond urmând a fi schimbată în tot în sensul admiterii cererii în temeiul mențiunilor cuprinse în dispozitivul prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de împotriva sentinței civile nr. 2266/5.12.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o schimbă în tot.
Admite cererea formulată de reclamanta în contradictor cu Primarul Municipiului
Anulează art.2 și 4 din Dispoziția nr. 64/26 ianuarie 2007 emisă de Primarul Municipiului I numai în ceea ce privește terenul în suprafață de 230. teren.
Stabilește dreptul reclamantei la măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafața de 230.p teren în conformitate cu dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
13.10.2008
Tribunalul Iași:
- -
Președinte:Cristina VăleanuJudecători:Cristina Văleanu, Liliana Palihovici
