Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 15/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(1321/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 15
Ședința publică din 12.01.2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 2: Bianca Elena Țăndărescu
Grefier - - -
- XX -
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de apelantul reclamant împotriva sentinței civile nr. 418 din 24.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul pârât Municipiul B prin Primarul General.
Cauza are ca obiect acțiune formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal se prezintă avocatul, în calitate de reprezentant al apelantului reclamant, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2009, eliberată de Baroul București și lipsește reprezentantul intimatului pârât Municipiul B prin Primarul General.
Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că procedura este legal îndeplinită, după care:
Avocatul apelantului arată că nu are alte cereri sau probe de solicitat.
Având în vedere faptul că nu se solicită administrarea de probe, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Avocatul apelantului reclamant solicită admiterea cererii de apel astfel cum a fost formulată, avându-se în vedere întreg materialul probator administrat în cauză.
Arată că nu solicită obligarea intimatului pârât la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată sub nr-, la data de 03.03.2008, pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, reclamantul l-a chemat în judecată pe pârâtul MUNICIPIUL B, prin Primarul General, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligat pârâtul să emită dispoziție de acordare de despăgubiri în echivalent, sub forma de titluri de valoare, pentru imobilul format din teren în suprafață de 71. și construcția aflată pe acesta, situat în- (fost Raion 23 August), sector 2, imobil care a fost preluat de către stat, în mod abuziv și nelegal, în anul 1962, din proprietatea părinților săi, și.
Prin sentința civilă nr. 418/24.03.2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a formulat notificarea nr. 953, în temeiul Legii nr.10/2001, la data de 16.09.2005, prin care a solicitat masuri reparatorii prin echivalent bănesc pentru imobilul situat în B- (fost Raion 23 august), sector 2, ce a fost preluat de stat de la părinții săi.
Potrivit dispozițiilor art. 25 alin.1 din Legea nr. 10/2001, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării, sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, potrivit art. 23, unitatea deținătoare este obligată să se pronunțe, prin decizie, sau, după caz, prin dispoziție motivată, asupra cererii de restituire în natură.
Tribunalul a considerat însă, contrar apărărilor pârâtei formulate prin întâmpinare, că vătămarea pricinuită reclamantului în exercitarea drepturilor acestuia, fundamentate pe prevederile legii speciale de reparație, prin neemiterea, până la acest moment, a unei dispoziții sau decizii motivate, ca răspuns la notificarea formulată în anul 2005, poate fi examinată în cauza dedusă judecății, neexistând niciun impediment în acest sens, cum greșit s-a invocat de către pârâtă, fiind evident că reclamantul, în raport de conduita unității deținătoare, nu poate fi lipsit de posibilitatea de a-și apăra drepturile recunoscute de lege.
De altfel, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție _ Secțiile Unite, prin decizia nr. XX din 19.03.2007, decizie privind admiterea recursului în interesul legii și, deci, obligatorie, potrivit art. 329 alin.3 Cod de procedură civilă.
Prin urmare, tribunalul a reținut că, prin notificarea înregistrată sub nr.953/15.09.2005 la BEJ și, reclamantul a solicitat măsuri reparatorii prin echivalent bănesc.
Potrivit art.22 alin. 1 din Legea nr.10/2001, persoana îndreptățită va notifica, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului.
La alin. 5 al aceluiași articol, se arată că nerespectarea termenului de 6 luni, prevăzut pentru trimiterea notificării, atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Termenul de 6 luni a fost prelungit succesiv prin Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.109/2001 și prin Ordonanța de Urgentă a Guvernului nr.145/2001, prin apariția Legii nr. 247/2005 nefiind prelungit termenul prevăzut de art. 22 alin.1 din Legea 10/2001.
Întrucât notificarea a fost formulată de către reclamant cu încălcarea termenului prevăzut de art.22 alin.1 din Legea 10/2001, acesta a pierdut dreptul de a mai solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
În consecință, tribunalul a respins cererea formulată de către reclamant, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate și admiterea cererii astfel cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de apel, s-a susținut că instanța a dat o interpretare greșită materialului probator existent la dosar și dispozițiilor legale, întrucât actele normative adoptate de legiuitor după anul 1989, referitoare la restituirea proprietăților imobiliare, preluate în mod abuziv de statul comunist, au un profund caracter reparatoriu, astfel încât cererea sa nu poate fi considerată ca fiind formulată peste termen.
În ceea ce privește înscrisurile depuse la dosar, apelantul a învederat că a făcut dovada că imobilul situat în B,- a fost proprietatea autorilor săi, conform contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.23880/25.05.1946 și actului de vânzare - cumpărare încheiat la data de 24.03.1956, formulând, în baza acestor înscrisuri, notificarea nr.953, expediată, prin BEJ și, la Prefectura Municipiului B, ce formează dosarul nr.70714, conexat la dosarul nr.1185, format pentru notificarea lui, iar Municipiul B nu i-a comunicat niciodată împrejurarea că ar fi formulat notificarea peste termenul legal.
Intimatul Municipiul B, reprezentat prin Primarul General nu a formulat întâmpinare, obligatorie conform art.289 alin.2 Cod procedură civilă.
În etapa procesuală a apelului, nu au fost administrate probe.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel formulate, care formează limitele devoluțiunii în cauză, conform art.295 alin.1 Cod procedură civilă, și analizând actele și lucrările dosarului, în raport de dispozițiile legale relevante, Curtea apreciază că apelul este nefundat, pentru următoarele considerente:
În fapt, apelantul - reclamant a formulat, în temeiul Legii nr. 10/2001, notificarea, înregistrată sub nr. 953/15.09.2005, la BEJ și, prin care a solicitat acordarea de despăgubiri bănești pentru imobilul ce a fost situat în- (fost Raion 23 August), sector 2, dobândit de către părinții acestuia, prin actul de vânzare - cumpărare, autentificat sub nr.23880 din 25.05.1946, și actul de vânzare - cumpărare, încheiat la data de 24.03.1956; notificarea fiind transmisă către Prefectura Municipiului B - Comisia de Aplicare a Legii nr.10/2001 (fila 132 dosar fond).
În drept, în conformitate cu art. 22 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, republicată, persoana îndreptățită va notifica, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului, nerespectarea termenului de 6 luni, reglementat pentru trimiterea notificării, atrăgând pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent (alin.5).
Termenul de 6 luni a fost prelungit succesiv prin nr.OUG109/2001 și nr.OUG145/2001, astfel încât termenul limită pentru depunerea notificării a fost 14.08.2002.
Asupra naturii termenului reglementat pentru depunerea notificărilor în baza Legii nr. 10/2001, Curtea apreciază că acesta este un termen legal, imperativ, de decădere, ce nu este supus întreruperii sau suspendării.
Aplicând normele legale enunțate la situația de fapt reținută în speță, Curtea apreciază că notificarea formulată de apelantul a fost depusă cu nerespectarea termenului imperativ prevăzut de lege, astfel încât contestația sa nu poate fi examinată, din această perspectivă, pe fond.
Motivele invocate de către apelant, prin care susține natura reparatorie a Legii nr. 10/2001, ca și împrejurarea că autoritățile statului nu i-au comunicat că ar fi depus notificarea tardiv, nu pot determina o altă soluție în cauza dedusă judecății, respectarea termenelor impuse de lege fiind o obligație ce incumba acestuia și o limitare admisă a dreptului de acces la procedura administrativă și, ulterior, la cea judecătorească, câtă vreme aceste termene sunt rezonabile, sub aspectul duratei lor, iar apelantul nu s-a aflat într-o imposibilitate obiectivă, dovedită în cauză, ce l-ar fi plasat în situația nerespectării termenului de depunere a notificării reglementate de lege specială, ca o condiție de declanșare a procedurii administrative de restituire.
Pentru considerentele expuse, constatând că instanța de fond a pronunțat o soluție legală și temeinică, Curtea, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, apelul exercitat de apelantul - reclamant împotriva sentinței civile nr. 418/24.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul reclamant, domiciliat în B, Bd.1 - 2. nr.52,.14,.1,.75, sector 3, împotriva sentinței civile nr. 418/24.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul pârât MUNICIPIUL B, prin Primarul General, cu sediul în B,-, sector 5.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored./CS
4 ex/5.03.2010
----------------------------------------------
- Secția a III-a -
Președinte:Mirela VișanJudecători:Mirela Vișan, Bianca Elena Țăndărescu
