Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 154/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 154/A/2009

Ședința publică de la 16 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Mărginean

JUDECĂTOR 2: Cristina Gheorghina Nicoară vicepreședinte

Grefier - -

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de reclamantul și de pârâta PRIMĂRIA ORAȘULUI CÂMPENI prin PRIMAR, împotriva sentinței civile nr. 1402/22.10.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, având ca obiect legea 10/2001.

Procedura legal îndeplinită.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierile de amânare a pronunțării din data de 2 octombrie 2009 și 9 octombrie 2009, încheieri ce fac parte din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului civil de față,

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, sub nr-, contestatorul a chemat în judecată intimații Primarul Orașului C și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice B, solicitând ca prin hotărâre judecătorească, să se dispună:

-anularea parțială a Dispoziției nr. 456/14.07.2006 emisă de Primarul Orașului C;

-obligarea intimatului la acordarea de măsuri reparatorii sub formă de echivalent bănesc pentru suprafața de teren ocupată de construcții din CF 1209 și restituirea în natură a terenului liber de construcții.

În motivarea contestației s-a susținut că imobilul în litigiu este înscris în CF 1209 fiind preluat abuziv de Statul Român, astfel că s-a formulat notificare în condițiile Legii 10/2001, însoțită de actele doveditoare necesare în vederea retrocedării.

Deși inițial contestatorul a solicitat acordarea de despăgubiri bănești, urmare a raportului de expertiză anexat a dosar, întocmit în baza Legii 10/2001, acesta a solicitat restituirea în natură a suprafeței libere care reprezintă spațiile verzi din fața blocurilor edificate pe terenul preluat abuziv.

La emiterea dispoziției contestate în mod greșit nu s-a avut în vedere expertiza tehnică topografică și extrasul funciar depus, din care rezulta că antecesoarea contestatorului a fost deposedată de întreg corpul de avere de sub A PLUS 1, nr. top. 283/a, suprafața de carte funciară necorespunzând cu suprafața reală a imobilului preluat.

După cum se poate observa din CF 1209, Statului Român i s-a atribuit cota de 12/32 părți care reprezentau de fapt cota moștenitorilor legali după decesul defunctei, conform certificatului de moștenitor 349/1973.

Ori, în condițiile art. 4 al. 4 din Legea nr. 10/2001, de cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută de Legea 10/2001, profită ceilalți moștenitori ai persoanelor îndreptățite care au depus în termen cerere de restituire, situație în care se impunea restituirea în favoarea contestatorului ca moștenitor al defunctei.

Intimatul Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare( 10 - 11 dosar fond) prin care a solicitat respingerea contestației, invocând pe cale de excepție, lipsa calității sale procesuale pasive în condițiile în care competența acordării despăgubirilor revine Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar în ce privește restituirea în natură, competența revine Primarului Orașului

Prin sentința civilă 1402/2008, Tribunalul Albaa admis contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimatul Primarul Orașului C și în consecință, a fost anulată Dispoziția nr. 456/14.07.2006 emisă de Primarul orașului C, care a fost obligat la emiterea unei dispoziții de restituire în natură pentru suprafața totală de 635 mp, identificată conform raportului de expertiză efectuat de expert - completarea a III - a planului de situație și a tabelului de parcelare anexă la acesta, ce face parte integrantă din sentință, astfel:

-suprafața de 45 mp cu nr. top. 295/10/3/2/2/3/1;

-suprafața de 118 mp cu nr. top. nou 295/10/3/2/2/3/2;

-suprafața de 57 mp cu nr. top. nou 295/10/3/2/2/3/3;

-suprafața de 415 mp cu nr. top. nou 295/10/3/2/2/3/4.

A fost obligat intimatul să emită o dispoziție de acordare a despăgubirilor în condițiile legii speciale în favoarea contestatorului, pentru suprafața de 1431 mp, conform art. 1 alin. 2,3 din Legea nr. 10/2001, cu aplicarea art. 11 alin. 7 din Legea 10/2001. Totodată, a fost admisă excepția invocată de intimatul Ministerul Finanțelor Publice și în consecință, respinsă contestația formulată de contestatorul împotriva acestui intimat, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut și motivat următoarele:

Pronunțându-se în prealabil asupra excepției invocate de intimatul Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul art. 137 cod procedură civilă, Tribunalul a apreciat excepția ca întemeiată, având în vedere că intimatul nu are calitate de emitent al dispoziției atacate și nici nu are atribuții conferite de lege în ce privește restituirea în natură ori acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale decât în cazurile speciale prevăzute de art. 28 și 31 din Legea 10/2001, care nu sunt incidente în cauza de față.

În acest context, excepția a fost admisă cu consecința respingerii contestației formulate împotriva intimatului Ministerul Finanțelor Publice, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Conform mențiunilor din CF 1209 (25 - 26 dosar fond) - în prezent sistată - imobilul de sub, nr. top. 283/a a constituit proprietatea lui lui (B5) și soția (B6).

Prin contractul de donație autentificat sub nr. 176/1971 defuncta a donat în favoarea Statului Român cota de părți din porțiunea de sub B6 din imobilul înscris în CF 1209, nr. ord, nr. top. 283/a, statul întabulându-și dreptul de proprietate în cartea funciară.

Contractul de donație a fost constatat nul prin sentința civilă nr. 1488/2003 a Judecătoriei Câmpeni, definitivă și irevocabilă, reținându-se că antecesoarea contestatorului nu a exprimat un consimțământ valabil la încheierea actului de donație, fiind supusă presiunilor din partea autorităților locale de la acea vreme, împrejurare față de care sunt incidente dispozițiile art. 2 lit. "c" din 10/2001 (fila 43-46 dosar fond) în ce privește cota de 12/32 a Statului Român întabulat sub B7.

Pe de altă parte este adevărat că în baza certificatului de moștenitor nr. 676/1953 și 771/1971 s-a întabulat dreptul de proprietate asupra porțiunii de sub B5 a defunctului în favoarea lui - 3/32 părți, - 3/32 părți, - 3/32 părți, (contestatorul) -3/32 părți și 4/32 părți, sub B8 - iar în baza certificatului de moștenitor nr. 349/1973 s-a întabulat dreptul de proprietate asupra porțiunii de sub B6 și B8 a defunctei în favoarea lui, și, sub B 13 -16.

În baza noii situații de carte funciară, prin sentința civilă nr. 103/1978 (filele 197 - 199 dosar fond) s-a dispus sistarea indiviziunii asupra imobilului înscris în CF 1209 nr. top. 283/a - deținut în coproprietate de Statul Român și moștenitorii soților și - alături de alte imobile deținute în coproprietate de părți, topograficul 283/a în suprafață de 2576 mp. revenind în cotă de 1/1 în lotul Statului Român.

Cu toate acestea, nu se poate reține că preluarea imobilului în litigiu în baza sus menționatei sentințe înlătură incidența art. 2 din 10/2001, câtă vreme, așa cum rezultă din adresa nr. 2767/1.11.1977 a Consiliului Popular al orașului C (201dosar fond), la momentul sistării indiviziunii, pe lângă cota de 12/32 părți obținută de Statul Român prin donație de la defuncta, din imobil mai fusese expropriată suprafața de 1110 mp, prin Decretul nr. 164/13.06.1977 în vederea edificării a două blocuri aflate deja în construcție.

Conform tabelului anexă la Decretul de expropriere nr. 164/1977, contestatorul a fost cel expropriat cu suprafața de 1110 mp, aspect rezultat și din procesul verbal încheiat la 1 iulie 1975 ( 193 dosar fond) și tabelul anexă la avizul de principiu nr.2432/1.07.1975 privind cetățenii expropriați în vederea construirii blocurilor de locuințe ( 194 dosar fond) unde la poziția nr. 1 figurează contestatorul cu o suprafață totală de 1424 mp din CF 1209, nr. top. 283/a și CF 1400 nr. top. 284/1.

Ori, în condițiile art. 24 din 10/2001, în absența unor probe contrare, existența și după caz, întinderea dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive, iar persoana individualizată în actul de preluare este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.

Așa fiind, față de actele de expropriere care l-au vizat pe contestator, hotărârea de sistare a indiviziunii reprezentând o formalitate de confirmare a dreptului statului asupra imobilului preluat abuziv în contextul legislației de la acel moment acestuia trebuie să-i fi recunoscut calitatea de persoană îndreptățită în nume propriu pentru suprafața de 1100 mp. - conform decretului de expropriere și în calitate de moștenitor al defunctei pentru cota de 12/32 donată Statului, respectiv pentru 966 mp (12/32 din 2576 mp cât s-a stabilit suprafața topograficului conform hotărârii din 1978), calitate în care îi sunt aplicabile dispozițiile art. 4 alin. 4 din 10/2001 fiind singurul moștenitor care a formulat cerere de restituire pentru această cotă preluată abuziv de la antecesoarea.

În ce privește modalitatea de restituire, după cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert (fila 90 - 91 dosar fond ) astfel cum a fost completat ( 130 - 134,. 148 - 152,.160 - 172 dosar fond), imobilul cu nr. top. 283/a a suferit mai multe parcelări cu transcriere în alte cărți funciare și unificate sub alte numere topografice.

Conform completării nr. IV a raportului de expertiză depusă pentru termenul de judecată din 16.04.2008, a planului de situație (171 dosar fond) și a tabelului de parcelare anexă la aceasta (172 dosar fond), suprafețele din fostul nr. topografic 283/a ce pot fi restituite în natură sunt parcelele cu nr. top. nou 295/10/3/2/2/3/1 în suprafață de 45 mp (a-b-r-v), nr. top. nou 295/10/3/2/2/3/2 în suprafață de 118 mp (s-c-d-e-t),nr. top. nou 295/10/3/2/2/3/3 în suprafață de 57 mp (i-m-n-o-p-j), nr. top nou 295/10/3/2/2/3/4 în suprafață de 415 mp (f-g-h-i-j-k-l).

Având în vedere principiul restitutio in integrum reglementat de art. 7 din 10/2001, contestatorul este îndreptățit la restituirea în natură a acestor suprafețe de teren preluate abuziv și neocupate de construcții, totalizând 635 mp pentru diferența până la suprafața totală de 2066 mp preluați abuziv (966 mp. prin donație și 1100 mp. expropriați de la contestator în baza Decretului 164/1977) reparația urmând a se face prin acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, conform art. 1 al. 1 și 2 din 10/2001.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel contestatorul și intimatul Primarul orașului

În motivarea apelului, contestatorul a solicitat schimbarea în parte a sentinței în sensul de a obliga intimatele să emită o dispoziție cu acordare a despăgubirilor pentru suprafața reală a imobilului arătând că suprafața reală totală a imobilului expropriat este de 3517 mp. Din această suprafață, 966 mp a fost preluată de către stat prin actul de donație anulat iar diferența de 2851 mp a fost expropriată.

Din suprafața totală s-a dispus restituirea în natură a suprafeței de 635 mp astfel că se impune acordarea de despăgubiri pentru 2882 mp.

În expunerea motivelor de apel intimatul a arătat în esență că unele suprafețe de teren nu sunt corect identificate și dezmembrate de către expert, respectiv suprafața de 57 mp, 415 mp.

Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea apelului declarat de către contestator întrucât corect instanța de fond a apreciat că suprafața la care este îndreptățit este de 2066 mp, ce rezultă din însumarea suprafețelor de 986 mp donată și 1100 mp expropriată.

Instanța de apel a încuviințat și administrat o completare la raportul de expertiză efectuat în fața instanței de fond, având în vedere și criticile aduse prin declarația de apel a intimatului.

Examinând hotărârea atacată și prin prisma criticilor formulate Curtea constată următoarele:

Este de necontestat că imobilul în litigiu a fost proprietatea antecesorilor contestatorului, și și expropriat în favoarea Statului Român( respectiv donat - contract constatat nul).

De asemenea ambele părți, prin motivele de apel nu au contestat situația juridică a imobilelor în litigiu, calitatea de persoană îndreptățită a contestatorului și incidența art. 2 din Legea 10/2001, respectiv dispozițiile art. 4 din Legea 10/2001.

Prin urmare, situația de fapt și drept reținută corect de către instanța de fond nu a fost contestată de către părți.

Contestatorul a criticat sentința numai sub aspectul suprafeței pentru care s-au stabilit despăgubiri în sensul de a se reține suprafața reală expropriată și nu cea înscrisă în cartea funciară iar intimatul a criticat modalitatea de dezmembrare efectuată de către expert pentru suprafața de 57 și 415 mp.

Aceste critici sunt fondate, astfel cum rezultă din completarea la raportul de expertiză efectuat de expert G în fața instanței de apel.

Astfel prin concluziile raportului de expertiză și anexele la acest raport ( 36 - 41), expertul a identificat corect și a dezmembrat suprafețele libere ce se pot restitui în natură din imobilul înscris în CF 2758/a C, nr. top. inițial 283/a adus din CF 1209, fost proprietatea antecesorilor contestatorului, respectiv suprafețele de 57 mp și 415 mp.

Prin urmare, față de concluziile acestei completări se impune admiterea ambelor apeluri și în temeiul art. 296 cod procedură civilă, sentința atacată va fi schimbată în parte, urmând ca suprafața de teren ce urmează să fie restituită în natură de 638 mp să fie cea identificată în anexele 1 - 4 la acest raport.

În consecință, suprafața de 57 mp va avea nr. top. nou 283/a/1/2/2/1/1/2 iar suprafața de 415 mp va avea nr. top. nou 283/a/1/2/2/1/1/1.

Se mai impune a se preciza că, contestatorul este îndreptățit la măsuri reparatorii prin echivalent, pentru suprafața de teren ce nu poate fi restituită în natură, cum corect a reținut instanța de fond, în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea 10/2001.

Însă, Curtea constată că suprafața reală ce a fost expropriată și care nu poate fi restituită de către Statul Român este de 2882 mp, aspecte ce rezultă din actele dosarului, din raportul de expertiză astfel cum a fost completat în fața instanței de apel. Aceasta cu atât mai mult cu cât cartea funciară nu garantează întinderea dreptului ci doar existența lui, iar pe de altă parte, suprafața dispusă a se restitui în natură este cea reală și nu cea înscrisă în CF.

Prin urmare, celelalte aspecte ale sentinței atacate vor fi menținute.

Pentru aceste motive:

În numele legii

DECIDE

Admite apelurile declarate de către contestatorul și intimatul Primarul Municipiului împotriva sentinței civile nr. 1402/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, pe care o schimbă în parte numai în ce privește identificarea suprafețelor de 57 mp, 415 mp și a suprafeței pentru care contestatorul este îndreptățit la despăgubiri în condițiile legii speciale și în consecință:

-suprafața de 57 mp va avea nr. top. nou 283/a/1/2/2/1/1/2 iar suprafața de 415 mp va avea număr top nou 283/a/1/2/2/1/1/1;

Intimatul va emite dispoziție de acordare a despăgubirilor în condițiile legii speciale pentru suprafața de 2882 mp.

Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 16.10.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Grefier,

- -

.

Tehn.

5 ex/18.11.2009

Jud. fond -

Președinte:Daniela Mărginean
Judecători:Daniela Mărginean, Cristina Gheorghina Nicoară

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 154/2009. Curtea de Apel Alba Iulia