Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 159/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 159/2009-
Ședința publică din 08 decembrie 2009
PREȘEDINTE: R - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de pârâții MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE ÎN REPREZENTAREA STATULUI ROMÂN, cu sediul în B, sector 5,-, reprezentat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M cu sediul în S M, P-ța. -, nr.3-5, jud. S M, în contradictoriu cu intimatul reclamant din S M,-,.5, jud. S M și intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI S M cu sediul în S M, P-ța. 25 Octombrie, nr.1, jud. S M, împotriva sentinței civile nr.386/D din 15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că la data de azi 08.12.2009 prin registratura instanței, intimatul reclamant a depus la dosar cerere de judecare în lipsă, prin care solicită și amânarea pronunțării hotărârii pentru a avea posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise, deoarece că nu au fost comunicate motivele de apel, reușind să studieze dosarul doar în urmă cu câteva zile, și nu au avut posibilitatea să depună întâmpinare, cerere la care se află anexată în copie, împuternicirea avocațială nr. 230 din 07.12.2009 emisă de Baroul Satu Mare - Cabinete asociate de avocați " și asociații" privind pe doamna avocat, după care:
Instanța, având în vedere că dosarul se află la al doilea termen de judecată în apel, respinge cererea de amânare formulată în scris de reprezentanta intimatului reclamant.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 386/D din 15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr-, s-a dmis contestația formulată de reclamantul, cu domiciliul procedural în S M,-/5, împotriva pârâților PRIMARUL MUNICIPIULUI S M și STATUL ROMÂN prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE B, reprezentat de către DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S M și în consecință:
S-a constatat că reclamantul în calitate de moștenitor după antecesoarea (mamă), căsătorită, are calitate de persoană îndreptățită la beneficiul Legii nr.10/2001 pentru imobilul înscris în CF nr.10796 S M cu nr. top 4267/49, în natură casă și teren în suprafață de 518 mp. situat în S M,-, jud. S
S-a constatat că imobilul a trecut nelegal în proprietatea Statului Român, prin aplicarea Decretului nr.712/1966.
A fost anulată dispoziția nr.21251 din 22.XII.2008 emisă de pârât și drept urmare:
S-a constatat dreptul reclamantului de a obține măsuri reparatorii în echivalent de natură celor prevăzute în OUG nr.81/2007 de modificare a Titlului VII din Legea nr.247/2005, respectiv Legea nr.10/2001, pentru imobilul descris mai sus.
Pârâtul a fost obligat ca de îndată după rămânerea irevocabilă a hotărârii să înainteze documentația la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 1200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial conform contractului de asistență juridică nr.26/2009.
Au fost respinse excepțiile invocate în cauză de Statul Român prin reprezentant.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Imobilul în litigiu este situat în S M,-, înscris în CF. 10796 S M, sub nr. top 4267/49, căruia în natură îi corespunde casă și teren în suprafață de 518 mp. și a format proprietatea antecesoarei reclamantului, numita, încă din anul 1938 cu titlu juridic de cumpărare, conform înscrierilor de sub 3. Datele de stare civilă ale proprietarei tabulare rezultă din certificatul de căsătorii civile din anul 1935 emis de Oficiul de stare civilă Carei, jud. S, inclusiv în traducere (filele 11-12), certificatul de deces al soțului, numitul, decedat în 09.03.1975 (filele 13-14), cât și din certificatul de deces al proprietarei tabulare, decedată la 18.05.1993, depuse în copie, cât și în traducere legalizată.
În procedura administrativă notificantul a fost înștiințat să depună actele de stare civilă de către unitatea deținătoare pentru completarea dosarului intern nr.1169/2005 conform adresei din 23.06.2008, deși prin avocat actele au fost înaintate la Primăria municipiului S M la 30.04.2008, așa cum rezultă din înscrisul de la fila 21. Din motive ce țin de organizarea administrativă actele de stare civilă nu au fost depuse la dosarul intern, ceea ce a condus la respingerea notificării nr.548/2001.
Nici o dispoziție legală nu îngrădește însă dreptul ca după respingerea notificării persoana ce se consideră îndreptățită să administreze aceste probe în procedura judiciară, potrivit dreptului comun, cu respectarea dreptului de liber acces la justiție, așa cum este și cazul în speță.
Prin suplimentarea probatoriului, inclusiv prin depunerea cărții de identitate în copie tradusă a reclamantului, cât și a proprietarei tabulare, antecesoarea reclamantului, s-a stabilit calitatea reclamantului de persoană îndreptățită la beneficiul legilor de reparație prevăzute de Legea nr.10/2001 în calitate de moștenitor după mama sa, conform art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001.
Cât privește preluarea abuzivă a imobilului în baza Decretului 712/1966, aceasta este justificată în lipsa unor despăgubiri acordate proprietarei tabulare și a dovedirii că eventuala abandonare a bunului este rezultatul voinței proprietarului tabular și nu a unor împrejurări factuale care l-au constrâns să procedeze în consecință.
Întrucât reclamantul a solicitat a se constata și preluarea abuzivă a imobilului, nelegal trecut în proprietatea statului Român în baza Decretului 712/1966, s-a păstrat în cauză calitatea procesuală pasivă a în reprezentarea Statului Român, așa cum s-a stabilit într-o speță similară și prin decizia nr.3997/17.05.2007 în dosar nr- a Înaltei Curți de Casație și Justiție, considerându-se că "este justificată poziția în proces a celui care a deposedat de bun pe autorii reclamanților, întabulându-și apoi dreptul de proprietate în cartea funciară, pentru ca acesta să-și poată apăra titlul, iar rezultatul verificării jurisdicționale să-i fie opozabil", motiv pentru care instanța a respins excepția invocată prin întâmpinare de reprezentantul legal al statului român. Numai în situația în care un astfel de capăt de cerere nu ar fi format obiectul acțiunii ar fi putut fi primită excepția, ceea ce însă nu este cazul în speță, motiv pentru care tribunalul a apreciat că practica judiciară invocată de pârât și anexată întâmpinării cuprinde o cu totul altă ipoteză în care într-adevăr nu putea fi reținută calitatea procesuală pasivă a celui care a ordonat și respectiv a executat prin instituțiile abilitate deposedarea abuzivă a proprietarilor în perioada de referință cuprinsă între 06.03.1945-22.12.1989.
Față de cele ce preced, tribunalul, în baza art.26 din Legea nr.10/2001, art.4 coroborat cu art.2 lit. i din același act normativ, a admis contestația, reținând că reclamantul are calitate de persoană îndreptățită la beneficiul măsurilor reparatorii prevăzute de legea specială.
Evaluarea imobilului urmează a fi efectuată în procedura ce se va desfășura în fața Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor B prin evaluatorii acreditați de comisie conform art.16 din Titlul VII Legea nr.247/2005, astfel cum a fost modificată prin nr.OUG81/2007. După emiterea dispoziției și înaintarea dosarului la Comisia Centrală reclamantul are posibilitatea de a opta asupra măsurilor reparatorii, respectiv:titluri de despăgubire, titlurile de plată și titlurile de conversie, cu precizarea că în funcție de opțiune titlul de despăgubire individual poate fi transformat în despăgubiri în numerar cu respectarea procedurii prev. de art.18 ind.1 și urm. din OUG nr.81/2007. Evident că în situația în care într-un termen rezonabil nu se va ajunge la o încasare efectivă a măsurii reparatorii stabilite persoana vătămată în acord și cu jurisprudența europeană în materie va putea acționa în judecată Statul Român pentru antrenarea directă a răspunderii acestuia așa cum în mod constant se procedează și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar cum în prezenta cauză reclamantul a solicitat doar aplicarea mecanismului clasic a Legii nr.10/2001 orice altă intervenție a instanței peste limitele sesizării ar putea fi calificată drept excesivă, motive pentru care s-a rezumat să detalieze conținutul măsurilor reparatorii și să arate modul în care poate fi înlăturată vătămarea în situația în care măsurile stabilite ar rămâne doar la stadiul de formalism.
Reținând culpa procesuală a unității deținătoare prin reprezentant în procedura administrativă, cât și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, s-a recurs și la stabilirea cheltuielilor judiciare în sumă de 1200 lei reprezentând onorariu avocațial în baza contractului de asistență juridică nr.26/2009.
Împotriva acestei sentințe, în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru a declarat apel Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, prin S M, solicitând schimbarea în parte a acesteia, în sensul admiterii excepției lipsei calității de reprezentant al Ministrului Finanțelor Publice pentru Statul Român și a excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a învederat că, hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, în primul rând pentru că, unitatea administrativ - teritorială investită cu soluționarea notificării are competența conferită de lege, de a se pronunța asupra categoriei imobilelor care fac obiectul notificărilor, valabilității titlului statului, actelor care fac dovada proprietății, acordării măsurilor reparatorii prin echivalent care pot consta în compensarea cu alte bunuri sau servicii, urmând să emită după caz, decizia sau dispoziția motivată cu privire la soluționarea notificării.
Că, potrivit pct. 62 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială în relațiile cu alte autorități publice, persoane fizice sau juridice, precum și în justiție, astfel că, în speță acțiunea formulată de către persoana îndreptățită trebuie să se îndrepte împotriva primarului și nu împotriva Ministerului Finanțelor Publice în reprezentarea Statului Român.
Apelantul a mai arătat că, în ceea ce privește caracterul abuziv al preluării imobilului se impune a se face distincția între sintagmele, "preluare cu titlu", "preluare fără titlu" și "preluare în mod abuziv", întrucât prezintă relevanță în stabilirea situației juridice în care se încadrează imobilul în litigiu, precum și a entității investite a califica împrejurarea că preluarea s-a făcut "cu titlu valabil" sau "fără titlu valabil".
În ceea ce privește acordarea de măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001, apelantul a susținut că Ministerul Finanțelor Publice nu este abilitat nici să avizeze, nici să acorde, să propună și nici să emită în numele și pe seama Statului titluri de despăgubiri. Stabilirea și plata acestora este prerogativa Comisiei Centrale de pe lângă Cancelaria Primului Ministru și nicidecum obligația Ministerului Finanțelor pentru Statul Român.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 282 și următorii Cod procedură civilă.
Intimații, deși legal citați nu au formulat întâmpinare și nici nu s-au prezentat în instanță, intimatul reclamant solicitând prin cererea înregistrată la 8.12.2009, acordarea unui termen de pronunțare în vederea depunerii de concluzii scrise, cerere la care s-a anexat și copia împuternicirii avocațiale.
Verificând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu, conform art. 295 alin. (1) Cod procedură civilă, Curtea de APEL ORADEAa reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că imobilul înscris în CF. nr. 10.796 - S M, cu nr. top. 4267/49 reprezentând în natură casă și teren în suprafață de 518. a fost trecut nelegal în proprietatea Statului Român, în baza Decretului nr. 712/1966, a se constata calitatea sa de persoană îndreptățită la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent și a se dispune anularea dispoziției nr. 21251/22.12.2008 emisă de Primarul municipiului S
Raportat la primul capăt de cerere formulat de către reclamant, în mod corect a reținut prima instanță calitatea procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice în reprezentarea Statului Român.
Întrucât imobilul în legătură cu care s-au solicitat măsuri reparatorii în sistemul Legii nr. 10/2001 a fost preluat abuziv de către stat, Statul Român trebuie să participe prin reprezentant în litigiul în care se pune în discuție valabilitatea preluării, iar acest reprezentant este Ministerul Finanțelor Publice.
Așa cum reiese din copia cărții funciare nr. 10.796 - S M, imobilul din litigiu a format proprietatea tabulară a antecesoarei intimatului - reclamant, numita, dreptul său de proprietate fiind înscris în CF. în anul 1937 cu titlu de cumpărare (poziția 3).
La data de 25 martie 1967, imobilul a fost trecut în proprietatea Statului Român în baza Decretului nr. 712/1966, în baza adresei nr. 14680/24.03.1967 a fostului S Popular al orașului S
Această preluare a fost în mod corect calificată de către prima instanță ca fiind una abuzivă, dată în disprețul drepturilor omului și chiar a Constituției din acea perioadă, astfel că, trecerea imobilului în proprietatea Statului Român s-a făcut fără titlu valabil, deoarece posesia statului nu a fost "netulburată" în sensul art. 1847 Cod civil, ci " fondată și conservată" prin violență, astfel cum se prevede în art. 1851 din același cod.
Așa fiind, apreciind că în mod corect a reținut prima instanță calitatea procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice ca reprezentant al Statului Român, Curtea de APEL ORADEA, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul civil de față, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga apelantul la 1000 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimaților, reprezentând onorariu avocațial în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat apelul civil declarat de pârâții MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B, sector 5,- - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M cu sediul în S M, P-ța. -, nr.3-5, jud. S M - în reprezentarea STATULUI ROMÂN, în contradictoriu cu intimatul reclamant din S M,-,.5, jud. S M și intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI S M cu sediul în S M, P-ța. 25 Octombrie, nr.1, jud. S M, împotriva sentinței civile nr.386 din 15 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare pe care o menține în întregime.
Obligă partea apelantă să plătească părții intimate suma de 1000 lei cheltuieli de judecată în apel.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - -
Red.dec.- /16.12.2009
Jud.fond.
Dact./22.12.2009
Ex.2
4 com./07.01.2010
1. apelanții pârâți MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B, sector 5,- - prin
2. DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S M cu sediul în S M, P-ța. -, nr.3-5, jud. SM- în reprezentarea STATULUI ROMÂN,
3. intimatul reclamant din S M,-,.5, jud. S M
4. intimata pârâtă PRIMĂRIA MUNICIPIULUI S M cu sediul în S M, P-ța. 25 Octombrie, nr.1, jud. S M,
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Popoviciu Liliana
