Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 176/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR - 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 176

Ședința publică din 1 iulie 2008

PREȘEDINTE: Lucian Lăpădat

JUDECĂTOR 2: Carmina Orza

GREFIER:- -

S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1118/11.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâtul intimat MUNICIPIUL A PRIN PRIMAR, având ca obiect Legea nr. 10/2001.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile și susținerile care au avut loc în prezenta cauză au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26 iunie 2008, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și prin care a fost amânată pronunțarea cauzei la data de 1 iulie 2008.

CURTEA

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr- la data de 17 mai 2007, reclamanta a chemat în judecată pârâții Primarul municipiului A și Primăria Municipiului A solicitând anularea Dispoziției nr.8639 din 16.04.2007 emisă de Primarul Municipiului A, prin care se propunea acordarea de măsuri reparatorii constând în titluri de despăgubire la Fondul "Proprietatea" și obligarea pârâților să predea reclamantei cu titlu de restituire în echivalent, imobilele situate în A,- - 67,. 2 și 3 înscrise în CF 31916 A și 31917 A, cu nr. top 2621/II și 2621/III, aflate în proprietatea Statului Român - Municipiul A, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 100 RON/zi de întârziere; să se dispună Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară A efectuarea eventualelor mențiuni în cartea funciară după rămânerea irevocabilă a sentinței, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1118 din 11 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Arad - secția civilă în dosarul nr- a fost admisă în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta împotriva pârâtului Municipiul A prin Primar.

S-a anulat Dispoziția nr. 8639/16.04.2007 emisă de Primarul Municipiului A și a fost obligat pârâtul Municipiul A prin Primar la emiterea unei dispoziții de restituire în natură prin echivalent a imobilelor situate în A,- - 67,. 2 și. nr. 3 înscrise în CF nr. 31916 A, nr. top 2621/II aflate în proprietatea Statului Român - Municipiul A sub sancțiunea unor daune cominatorii de 100 RON/zi de întârziere de la rămânerea irevocabilă a sentinței.

S-au respins în rest pretențiile.

Pentru a hotărî astfel Tribunalul Arada reținut că potrivit notificării înregistrată la 09.07.2001, antecesorii reclamantei și au solicitat în baza Legii nr. 10/2001, acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în A,-, înscris în CF 244 A, nr. top. 3041, care a fost preluat de Statul Român în baza Decretului nr. 92/1951.

Prin Dispoziția nr. 1649 din 16.04.2007, Primarul Municipiului a dispus acordarea de măsurii reparatorii, constând în titluri de valoare la Fondul proprietatea în condițiile Legii nr. 247/2005.

În cauză s-a întocmit un raport de expertiză tehnică judiciară care a stabilit că valoarea tehnică a imobilului preluat de către Statul Român în prezent este de 238.900 lei, iar imobilele solicitate de reclamantă pentru a-i fi restituite în echivalent și care se află situate în A,- - 67 și sunt înscrise în CF 41916 A(apartamentul nr. 1) și în CF 31917(apartamentul nr. 3), au o valoare tehnică de 67.000 lei, respectiv 62.600 lei.

Prima instanță a considerat că Legea nr. 10/2001 consacră principiul restituirii în natură a imobilelor iar în situația în care această măsură nu este posibilă se acordă măsuri reparatorii în echivalent.

În acest sens, potrivit art. 26 din Legea nr. 10/2001, autoritatea investită cu soluționarea notificării este obligată să acorde persoanelor îndreptățite în compensare, alte bunuri sau servicii, unitatea deținătoare fiind obligată să efectueze toate diligențele pentru a asigura restituirea în natură a imobilelor în scopul reparării integrale a prejudiciilor.

S-a reținut că reclamanta a făcut dovada existenței în proprietatea privată a pârâtului a celor două apartamente, context în care prima instanță a considerat că sunt îndeplinite cerințele art. 1, 21, 24, 25 și 26 din Legea nr. 10/2001.

Împotriva aceste hotărâri în termen legal a declarat apel reclamanta criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței civile și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Arad.

În motivarea apelului a arătat că antecesorii săi și au fost moștenitori testamentari ai fostului proprietar tabular al imobilului preluat de către Stat, că imobilul care formează obiectul cererii de restituire a fost naționalizat în baza Decretului 92/1951, apoi construcția a fost demolată iar terenul a fost dezmembrat și transcris în CF 34559

Pe acest teren au fost construite blocuri de locuințe astfel încât, fiind imposibilă restituirea în natură a terenului, s-a solicitat acordarea prin echivalent fie a despăgubirilor în lei, fie a unor alte imobile în schimb.

A arătat că în cursul anilor 2005 - 2006, au fost întocmite două rapoarte de evaluare a imobilului care a aparținut antecesorului reclamantei, care a stabilit valoarea tehnică a acestuia la suma de 238.900 lei în 2005, respectiv 546.000 lei în 2006.

În ce privește imobile acordate de prima instanță în schimbul celor preluate, apelanta arată că a depus un raport de expertiză tehnică întocmit de expertul tehnic care a stabilit valoarea imobilelor situate în A,- - 67, respectiv apartamentele nr. 2 și 3, la suma de 129.000 RON și față de diferența de valoare dintre imobilul preluat de Stat și cele acordate în schimb apelanta solicită să-i fie acordate și alte bunuri sau servicii astfel încât diferența valorică să fie acoperită.

Pentru motivele arătate reclamanta solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal pentru ca pârâții să fie obligați să indice și alte bunuri sau servicii menite să acopere diferența necesară pentru restituirea în echivalent a imobilului aparținând reclamantei.

În drept, apelul a fost motivat cu dispozițiile cuprinse în art. 10 al.1,2,7 și 8 și art. 24 din Legea nr. 10/2001.

La data de 17.04.2008, Municipiul A prin Primar, a formulat o cerere de aderare la apelul reclamantei, în condițiile art. 293 al. 1 Cod procedură civilă, solicitând reformarea sentinței apelate în sensul respingerii acțiunii reclamantei.

În motivarea apelului s-a arătat că prima instanță nu a înlăturat argumentele invocate în apărare, respectiv faptul că dispoziția Primarului a fost emisă conform manifestării opțiunii reclamantei, aceea de a-i fi acordate despăgubiri constând în titluri de valoare la Fondul Proprietatea potrivit Titlului VII din Legea nr. 247/2005, înregistrând în acest sens la Primăria Municipiului A mai multe adrese.

S-a susținut că hotărârea pronunțată de prima instanță încalcă manifestarea de voință a reclamantei exprimată în cadrul procedurii administrative fără a se arăta în hotărâre motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței în acest sens și care au determinat-o să înlăture cererile părților, tribunalul pronunțând o hotărâre fără a respecta dispozițiile cuprinse în art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă.

În ce privește jurisprudența CEDO și dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenție, apelantul arată că scopul dispozițiilor cuprinse în convenție este acela de a garanta drepturi concrete și efective, instanța având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților.

Cu privire la apelul reclamantei pârâtul susține că aceasta urmărește să valorifice, în calea de atac a apelului, cereri noi, pe care nu le-a formulat în fața primei instanțe încălcându-se dispozițiile art. 294 al. 1 Cod procedură civilă.

Astfel deși reclamanta, în fața primei instanțe și-a formulat pretențiile în baza unor rapoarte de expertiză depuse personal la dosarul cauzei și care nu au fost realizate pe parcursul judecării în primă instanță, tot reclamanta contestă valoarea imobilelor stabilită cu expertizele depuse deși avea posibilitatea să solicite în fața primei instanțe efectuarea unor expertize prin care să se stabilească valoarea actualizată a imobilelor în litigiu.

Ca urmare, s-a solicitat admiterea apelului incident, desființarea sentinței civile nr. 1118 din 11.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- și în fond respingerea acțiunii reclamantei.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate în raport de motivele de apel invocate și dispozițiile cuprinse în art. 292 și următoarele Cod procedură civilă, Curtea stabilește că apelurile sunt întemeiate pentru următoarele considerente:

Astfel potrivit notificării înregistrată la 09.07.2001, antecesorii reclamantei și au solicitat, în baza Legii nr. 10/2001, acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în A,-, înscris în CF 244 A, nr. top. 3041 și care a fost preluat în baza Decretului nr. 92/1951.

Prin Dispoziția nr. 1649 din 16.04.2007, Primarul Municipiului Aad ispus acordarea de măsurii reparatorii, constând în titluri de valoare la Fondul Proprietatea în condițiile Legii nr. 247/2005, motivat de faptul că pe amplasamentul respectiv au fost construite blocuri de locuințe astfel încât terenul nu mai poate fi restituit în natură.

Potrivit art. 26 al. 1 din Legea nr. 10/2001, dacă restituirea în natură nu este posibilă, deținătorul imobilului este obligat să acorde persoanei îndreptățite, în compensare, alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, în situația în care măsura compensării nu este posibilă ori aceasta nu este acceptată de către persoana îndreptățită.

Din textul enunțat mai sus rezultă că scopul Legii nr. 10/2001 a fost acela de a institui măsuri reparatorii în interesul proprietarilor ale căror imobile au fost preluate în mod abuziv.

Repararea în echivalent poate îmbrăca fie forma compensării cu alte bunuri sau serviciioferiteîn echivalent de către entitatea investită cu soluționarea notificării fie despăgubiri acordate în condițiile legii speciale, adică a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, opțiunea cu privire la acordarea unei anumite măsuri aparținând persoanei îndreptățită.

În speță, persoanele îndreptățite - și - și-au manifestat opțiunea prin formulare notificării înregistrate sub nr. 341 din 9 iulie 2001, în sensul că au solicitat despăgubiri, reclamanta fiind moștenitoarea notificatorilor.

Apoi, compensarea cu alte bunuri sau servicii este o măsură care rămâne la latitudinea unității deținătoare, singura care poate aprecia dacă va face sau nu o ofertă în acest sens, ofertă care poate fi acceptată sau nu de cel îndreptățit, deoarece reprezintă o modalitate de stingere a unei obligații civile, context în care debitorul (unitatea deținătoare) are libertatea ofertei iar creditorul (persoana îndreptățită), facultatea acceptării.

Prima instanță în scopul de a da eficiență măsurii reparatorii a compensării cu alte bunuri sau servicii a acordat reclamantei la cererea acesteia, imobilele situate în A,- - 67 fără administrarea unor probe cu înscrisuri sau expertize tehnice judiciare, în baza unor expertize extrajudiciare depuse de reclamantă.

O altă deficiență a judecății în prima instanță este faptul că nu a fost respectat principiul contradictorialității procesului civil dat fiind faptul că doar la termenul din data de 28.06.2007 a fost înprocesat emitentul dispoziției a cărei anulare s-a solicitat, Primarul Municipiului A, fiind citat pentru prima dată în proces pentru termenul de 13 septembrie 2007, termen la care instanța a solicitat depunerea unei liste cu imobilele propuse a fi acordate în compensare.

La termenul următor, când dosarul a rămas în pronunțare, instanța nu a revenit asupra probei încuviințate anterior, nu a clarificat regimul juridic a imobilelor oferite reclamantei în compensare, nu a verificat dacă aceste imobile sunt înscrise în lista unității deținătoare, dacă pot fi scoase din patrimoniul proprietarului, trecând peste voința titularului dreptului de proprietate fără a-și motiva hotărârea.

De menționat că ori de câte ori bunul, a cărui disponibilizare se solicită este proprietatea statului, competența disponibilizării aparține Consiliului Local conform art. 36 și 91 din Legea nr. 215/2001.

cele arătate Curtea apreciază că prima instanță a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, cu nesocotirea principiului contradictorialității procesului în toate etapele și fazele sale, inclusiv în cea administrării probatoriului, acordând bunuri în compensare fără a verifica situația lor juridică, fără a lua în calcul voința notificatorului așa cum a fost manifestată la data formulării notificării și fără a verifica dacă imobilele acordate în compensare sunt incluse în lista celor disponibile, fără a stabili pe baza unor expertize judiciare valoarea și caracteristicile bunurilor oferite în compensare în raport cu valoarea bunului preluat de către stat.

Potrivit art. 297 Cod procedură civilă, în cazul în care prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, instanța de apel va desființa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.

Față de cele ce preced, Curtea în temeiul art. 297 Cod procedură civilă, urmează să admită atât apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1118/11.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- cât și cererea de aderare la apelul reclamantei formulată de pârâtul Municipiul A prin Primar.

Va desființa sentința civilă apelată și va trimite cauza la prima instanță pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1118/11.10.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-și admite cererea de aderare la apelul reclamantei formulată de pârâtul Municipiul A prin Primar.

Desființează sentința civilă apelată și trimite cauza la prima instanță pentru rejudecare.

DEFINITIVĂ.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 1 iulie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

- -

SE CU:

eclamanta apelantă

- A, str. -. -, nr. 4

Pârâtul intimat

MUNICIPIUL A PRIN PRIMAR - A, Bv., nr. 75

Red.. /09.07.2008

Tehnored /09.07.2008

Ex.4

Primă instanță:

Președinte:Lucian Lăpădat
Judecători:Lucian Lăpădat, Carmina Orza

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 176/2008. Curtea de Apel Timisoara