Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 197/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 197/
Ședința publică din 18 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Trandafir Purcărița
JUDECĂTOR 2: Lucian Lăpădat
GREFIER: - -
S-au luat în examinare apelurile declarate de către reclamantul și pârâtul Primarul Municipiului Reșița, împotriva sentinței civile nr. 219 din 26 mai 2008, pronunțată de Tribunalul CSR eșița în dosar nr-, având ca obiect Legea 10 /2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamantul apelant avocat, pentru pârâții apelanți consilier juridic.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentanta pârâtului apelant depune întâmpinare și delegație la dosar.
Nemaifiind formulate alte cereri și probe de administrat instanța procedează la soluționarea apelului și acordă cuvântul părților.
Reprezentantul reclamantului apelant solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și motivat, în rejudecare solicită modificarea sentinței civile în sensul obligării pârâților la emiterea unei dispoziții prin care să se dispună restituirea în natură a terenului intravilan în suprafață de 474 mp, evidențiat în CF 275 Reșița Montană nr. cadastral 342/b, să se propună despăgubiri prin aceiași dispoziție, despăgubiri prin echivalent pentru imobilul construcție demolată ce s-a aflat pe terenul evidențiat mai sus, propunere pe care să fie înaintată Comisiei centrale abilitate să evalueze cuantumul despăgubirilor și să emită titlul de despăgubire, cu cheltuieli de judecată. Solicită respingerea apelului formulat de către pârâtul intimat apelant Primăria Reșița prin primar, Primarul Municipiului Reșița și Municipiul Reșița reprezentat prin Primar.
Reprezentanta pârâților intimați apelanți solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea sentinței civile pronunțată de către Tribunalul C în sensul respingerii acțiunii reclamantului având in vedere faptul că nu a fost respectată procedura administrativă, dosarul administrativ nu a fost soluționat de către comisia de aplicare prevederilor Legii 10/2001, respingerea apelului ca netemeinic și nefondat formulat de către reclamantul apelant,
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului C-S,înregistrată sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâta Primaria Mun. Reșița prin Primar solicitând obligarea pârâtei să emită o dispoziție care să cuprindă oferta de restituire prin echivalent corespunzătoare valorii construcției demolate (casa cu nr. 108), astfel cum ar fi calculată prin expertiza ce solicită a se efectua în cauză, construcție ce s-a aflat pe terenul evidențiat în CF nr.275 Reșița Montană, preluat de stat abuziv,în baza Decretului nr. 92/1950.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că imobilul evidențiat în CF nr. 275 Reșița Montană a constituit proprietatea tabulară a antecesorilor săi (bunic patern) și (unchi), fiind preluat abuziv de statul român în anul 1959,în temeiul Decretului nr. 92/1950, deși aceștia erau exceptați de la naționalizare conform art. II din decret, fiind contabil, iar fratele său, soldat dispărut pe front. a fost săvârșită arbitrar cu nesocotirea condițiilor de aplicare a Decretului nr. 92/1950.Decretul nr. 92/1950 contravenea chiar și Constituției din 1948, datorită faptului că a fost publicat parțial și a încălcat principiul conform căruia orice expropriere trebuia făcută pentru un scop de utilitate și cu plata unei despăgubiri rezonabile. În sensul art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție, dreptul de proprietate asupra imobilului, reprezintă un bun, iar prin acordarea măsurilor reparatorii pentru construcția demolată ar fi pus într-o situație echivalentă cu cea în care s-ar afla dacă nu s-ar fi încălcat art. 1 din Primul Protocol Adițional la Convenție. În drept a invocat art. 10 din Legea nr. 10/2001 și Normele metodologice de aplicare a legii, aprobate prin HG nr. 498 din 8 aprilie 2003.
Pârâta Primăria Mun. Reșița a formulat întâmpinare (fila 18 dosar) solicitând respingerea cererii formulată de reclamant,invocând,pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive a Primăriei Mun. Reșița,în considerarea art. 77 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, republicată, potrivit căruia primăria comunei, orașului sau municipiului constituie doar o structură funcțională cu activitate permanentă alcătuită din primarul,viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului. Deci, primăria este o structură funcțională fără personalitate juridică și prin urmare, nu are calitate procesuală pasivă.
Reclamantul a formulat precizare a acțiune a solicitat introducerea în cauză în calitate de pârâți a Primarului Mun. Reșița și a Mun. Reșița prin Primar și a completat acțiunea solicitând ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâții să emită o dispoziție prin care, alături de oferta de restituire prin echivalent corespunzătoare construcției demolate, să se dispună și restituirea în natură a imobilului teren intravilan în suprafață de 474 mp, evidențiat în CF 275 Reșița Montană, număr cadastral 342/ Dacă restituirea în natură a terenului nu este posibilă, solicită și pentru teren,în conformitate cu art. 10 și 26 alin.1 din Legea nr.10/2001, republicată, acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri, respectiv planșă cu reprezentarea grafică a clădirii demolate, notificare, certificatele de moștenitor nr. 272/17.08.2000 și nr. 273/17.08.2000, certificat de deces privind pe defunctul, certificat de deces privind pe defunctul, extras CF în extenso, extras Legea 247/2005, decizia civilă nr. 2788/2007 pronunțată de ICCJ, decizia civilă nr.1801/2007 pronunțată de ICCJ, raport de evaluarea extrajudiciar, Legea nr.10/200,Legea 215/2001, extrase CF, autorizație de construire, certificat de urbanism, acte de stare civilă, notificare, memoriu tehnic, certificat de moștenitor.
Prin sentința civilă nr. 219 din 26 mai 2008, pronunțată în dosar nr- Tribunalul - Saa dmis cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Reșița și Municipiul Reșița prin Primar.
A fost obligat pârâtul Primarul Municipiului Reșița să emită o dispoziție de soluționare a notificării nr.231/9.08.2001 formulată de reclamant cu privire la restituirea în natură a imobilului teren intravilan înscris în CF 275 Reșița Montană, număr cadastral 342/b și la oferta de restituire prin echivalent corespunzătoare construcției demolate și a respins capătul de cerere cu privire la cheltuielile de judecată.
Din analiza probelor administrate în cauză instanța a reținut următoarele:
Reclamantul a declanșat procedura de acordare a măsurilor reparatorii, prin notificarea nr. 23/09.08.2001, adresată Primăriei Reșița prin intermediul executorului judecătoresc.
Pârâtul nu s-a conformat dispozițiilor art. 25 din lege și nu a emis dispoziția motivată asupra cererii de restituire în natură a imobilului teren intravilan în suprafață de 474 mp înscris în CF 275 Reșița Montană,nr. cadastral 342/
Pârâtul nu s-a conformat nici dispozițiilor art. 26 din Legea 10/2001 în sensul de a face o ofertă de despăgubire prin echivalent în termenul imperativ de 60 zile,reclamantului pentru construcția demolată și, eventual, și pentru teren în situația în care restituirea în natură a acestuia nu mai este posibilă.
În temeiul art. 21 din Constituție, art. 2 alin.1 Legea 92/1992, cererea reclamantului este întemeiată deoarece pârâtul Primarul Mun. Reșița nu și-a îndeplinit obligațiile legale, printru-un refuz nejustificat de a soluționa notificarea formulată de reclamant, astfel că se impune admiterea cererii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Reșița și Municipiul Reșița prin Primar.
Împotriva sentinței civile au declarat apel atât reclamantul cât și pârâtul Primarul Municipiului Reșița.
Reclamantul a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul nestabilirii de către aceasta a măsurii de restituire în natură sau a cuantumului despăgubirilor.
Reclamantul apelant concluzionând că deși prima instanță a admis cererea sa nu ar fi procedat la soluționarea pe fond a acesteia.
Pârâtul apelant Primarul Municipiului Reșița a criticat hotărârea primei instanțe sub aspectul admiterii cererii reclamantului, în condițiile în care, susține pârâtul apelant, culpa în completarea dosarului administrativ a aparținut reclamantului.
S-a mai susținut în apelul pârâtului că instanța de judecată și-ar fi depășit competențele atunci când a obligat entitatea administrativă să emită o dispoziție de soluționare a notificării, deși procedura administrativă nu a fost finalizată.
Examinând ambele apeluri prin prisma celor arătate și in condițiile prev. de art. 287 și urm. Cod.pr.civilă raportat la disp.art.21-26 din Legea nr. 10/2001 și nr.HG 250/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, se reține că acestea sunt neîntemeiate.
Tribunalul C - S prin Hotărârea atacată cu apel a admis în totalitate cererea reclamantului, în limitele cadrului cu care reclamantul a investit instanța, astfel că, critica reclamantului în sensul că instanța nu a dispus în mod direct asupra cererii de restituire în natură sau de acordare a despăgubirilor ar reprezenta o modificare a petitului principal al cererii reclamantului, ceea ce contravine principiului care guvernează acțiunea civilă.
Pe de altă parte, aflându-ne în ipoteza în care valorificarea pretinsului drept real de proprietate este reglementată de normele cu caracter special, derogatorii de la dreptul comun, care presupun o procedură jurisdicțional administrativă obligatorie, procedură la care chiar reclamantul face trimitere prin cererea de chemare în judecată, prima instanță în mod corect s-a conformat acestor norme cu caracter special și, în urma admiterii cererii reclamantului a obligat pârâtul primarul Mun.Reșița la emiterea dispoziției de soluționare a notificării cu nr. 231 din 9.08.2001.
Referitor la apelul pârâtului Primarul Municipiului Reșița Curtea va reține că aspectele reiterate de acest apelant nu sunt de natură a schimba hotărârea primei instanțe, dimpotrivă susținerile acestui apelant denotă culpa sa în legătură cu soluționarea în termenele legale a notificării formulată de reclamantului.
Entitatea administrativă investită de Legea nr.10/2001 în a emite dispoziția de soluționare a notificării are, inclusiv, obligația de rol activ în a lămuri părțile cu privire la întocmirea dosarului administrativ, depunerea actelor doveditoare, identificarea imobilului, etc. și nu de a transfera propria pasivitate în sarcina reclamantului, și de a imputa acestuia o culpă legată de neemiterea dispoziției de soluționare a notificării.
Obligația reținută de către prima instanță în sarcina pârâtului apelant în sensul emiterii dispoziției de soluționare a notificării a fost stabilită în condițiile legii și reprezintă atributul deplin al instanței, această obligație fiind instituită tocmai pentru a determina entitatea administrativă la soluționarea notificării reclamantului, dispoziție care ulterior, potrivit Legii 10/2001 poate fi supusă controlului instanțelor.
Față de cele arătate instanța de apel apreciază că hotărârea Tribunalului CSe ste legală și în consecință va proceda la respingerea apelurilor declarate de către reclamant și de către pârâtul primarul municipiului Reșița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile declarate de către reclamantul și Primarul Municipiului Reșița, împotriva sentinței civile nr. 219 din 26 mai 2008, pronunțată de Tribunalul S Reșița în dosar nr-.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 18 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red. LL/ 3.10.2008
Thred. NF/ 3.10.2008
Ex.2
Tribunalul C S - Presedinte .
Președinte:Trandafir PurcărițaJudecători:Trandafir Purcărița, Lucian Lăpădat