Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 211/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 211/
Ședința publică din 21 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Răzvan Anghel
Grefier - -
S-a luat în examinare - după casarea cu trimitere spre rejudecare - apelul civil formulat de apelanta reclamantă, cu domiciliul procesual ales la procurist în B, Calea, nr. 326,.59,.A,.6,.31, sector 5, prin mandatar G, în contradictoriu cu intimata pârâtă " MAREA NEAGRĂ", cu sediul în Nord,-, județul C și intimații chemați în garanție STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în B, sector 5,-, reprezentat de C, cu sediul în C, strada I -, nr.18, și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1072/C din 01.06.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr- (nr. în format vechi R 1810/2004), având ca obiect Legea 10/2001.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 7 septembrie 2009 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Completul de judecată a amânat pronunțarea asupra apelului la 14 septembrie 2009 și 21 septembrie 2009, când a dat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin acțiunea înregistrată la 9.11.2001 reclamanta a chemat în judecată pe pârâta solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să anuleze decizia nr. 1031/3.10.2001 emisă de pârâtă și să dispună restituirea în natură a imobilului, cu terenul aferent în suprafață de 232,50. situat în Nord, preluat abuziv de stat, iar în caz contrar să i se acorde despăgubiri bănești.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Statului Român prin Ministerul Finanțelor și a Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului -
Rejudecând cauza după casarea cu trimitere dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civil nr. 2384/24.03.2004, Tribunalul Constanța a pronunțat sentința civilă nr. 1072/1.06.2007 prin care a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor în cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Marea Neagră, fostă și a respins acțiunea reclamantei ca nefondată, precum și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva B, fostă
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că din actele depuse la dosare rezultă că imobilul în litigiu a fost înstrăinat în anul 1938 de către șui, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2723/8.08.1938 la Tribunalul Constanța.
De asemenea, pe baza actelor de stare civilă depuse la dosar s-a stabilit că reclamanta este fiica lui și a lui, care au decedat pe teritoriul Franței, iar reclamanta a dobândit prin căsătorie și numele de familie al soțului,. Prin urmare, reclamanta s-a legitimat procesual activ în calitate de moștenitoare a foștilor proprietari ai imobilului.
În ceea ce privește măsura reparatorie la care este îndreptățită reclamanta, aceasta nu poate fi restituirea în natură, deoarece la data intrării în vigoare a Legii 10/2001 era deținut de pârâta, care avea statutul unei societăți comerciale integral privatizată. Reclamanta nu a contestat în instanță actele juridice de privatizare, astfel încât bunul apare evidențiat legal în patrimoniul pârâtei, situație în care se aplică disp.art. 27 din Legea nr. 10/2001, actual art. 29.
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de către pârâtă, tribunalul a reținut că Ministerul Economiei și Finanțelor ca reprezentant al Statului Român nu are calitate procesuală pasivă, acesta putând fi chemat într-o acțiune directă doar în cazul unui eventual prejudiciu creat în patrimoniul societății.
Față de soluția dată acțiunii principale, tribunalul a considerat că se impune și respingerea cererii de chemare în garanție îndreptată împotriva
În termen legal, împotriva sentinței civile nr. 1072 din 1.06.2007 a declarat apel reclamanta.
Motivează apelul arătând că imobilul în litigiu a fost preluat abuziv, astfel încât îi sunt aplicabile prev. art. 21 al.1 din Legea 10/20101, text care are în vedere și societățile comerciale privatizate.
Mai susține că includerea imobilului în patrimoniul Marea Neagră nu justifică aplicarea art. 29 din Legea 10/2001, în condițiile în care acest text de lege se referă la alte societăți comerciale privatizate decât cele prevăzute în art. 21 al. 1 și 2.
Prin sentința civilă nr. 405 din 19.12.2007 Curtea de APEL CONSTANȚAa respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței, având în vedere următoarele considerente:
Soluția de respingere a cererii de restituire a imobilului este legală deoarece, chiar dacă domeniul de reglementare al art. 21 și respectiv art. 29 din legea nr. 10/2001 este diferit, așa cum susține reclamanta, distincția trebuie raportată la momentul intrării în vigoare a legii de reparație; ori, la data intrării în vigoare a Legii 10/2001 pârâta era societate comercială privatizată integral.
Având în vedere că statul sau o autoritate a administrației publice ori o altă persoană juridică de drept public nu mai avea calitatea de acționar sau asociat majoritar sau minoritar la acea societate, întemeiat a reținut instanța de fond aplicabilitatea disp.art. 29 și nu ale art. 21 al.1 și 2 din Legea 10/2001.
Pe de altă parte, instanța de apel a considerat că nu poate reține condiția valabilității titlului statului pentru a admite cererea de restituire în natură a imobilului. Chiar dacă la apariția legii 10/2001 art. 27 condiționa păstrarea imobilului în patrimoniul unității deținătoare privatizate de preluarea lui cu titlu valabil, după modificarea intervenită prin Legea nr. 247/2005, această condiție nu mai este impusă, prin art. 29 fiind eliminată sintagma " preluate cu titlu valabil" din art. 27 anterior.
Chiar dacă privește o normă de drept material, modificarea legislativă este de imediată aplicare - cum s-a stabilit prin decizia civilă nr. 102/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - deoarece legea nouă se aplică situațiilor obiective care iau naștere sub imperiul ei; dreptul subiectiv reclamat are fundamentul direct și imediat în preluarea abuzivă a imobilului pentru care s-au solicita măsuri reparatorii prin echivalent, adică într-un raport juridic trecut, iar efectele viitoare ale acestui raport sunt imperativ stabilite de legea nouă, nr. 247/2005.
Fiind stabilit irevocabil prin decizia nr. 2384/24.03.2004 a Înaltei Curți de Casație și justiție că reclamanta are dreptul de a beneficia de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 pentru imobilul în litigiu, aceasta se poate adresa entității care a efectuat privatizarea, care va emite o decizie potrivit pct. 29.2 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii 10/2001 prin care va propune acordarea de despăgubiri conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta invocând în drept disp.art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă
În dezvoltarea motivului de recurs invocat recurenta susține că în mod greșit s-a ținut seama la soluționarea cauzei de disp.art. 29 din Legea 10/2001, astfel cum a fost modificată prin legea 247/2005.
Chiar dacă prin decizia civilă nr. 102/2006 a Înaltei Curți de Casație și justiție s-a statuat că legea nouă este de imediată aplicare, aceasta are loc numai atunci când situația obiectivă ia naștere sub imperiul legii noi, ceea ce nu este cazul în speță. Legea nouă nu poate retroactiva, așa încât, în mod nelegal curtea de apel a refuzat să aplice disp.art. 27 al.1 din Legea nr. 10/2001, în forma în vigoare la data notificării. Potrivit textului menționat, pârâta era obligată să dispună restituirea în natură a imobilului care a fost preluat de stat fără titlu valabil, așa cum s-a lămurit prin decizia nr. 2384/24.03.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Soluționând pe fond cauza Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat decizia civilă nr. 4078 din 27.03.2009, prin care a admis recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei nr. 405/C din 19.12.2007 a Curții de APEL CONSTANȚA.
A fost casată decizia și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași curte de apel.
Pentru a decide astfel, Înalta Curte de Casație și justiție a reținut că hotărârea Curții de APEL CONSTANȚA este nelegală pentru că în analizarea cererii de restituire în natură a imobilului s-au avut în vedere disp.art. 29 din Legea 10/2001 modificată prin Legea 247/2005 și nu cele ale art. 27 din Legea 10/2001, care erau în vigoare la data formulării cererii.
Prin urmare, în speță, Curtea de APEL CONSTANȚA trebuie să verifice aplicabilitatea art. 27 din Legea nr. 20/2001 în forma inițială, respectiv să se stabilească dacă imobilul a fost de stat cu titlu sau fără titlu valabil și respectiv, dacă la data formulării notificării imobilul era deja evidențiat în patrimoniul unei societăți comerciale integral privatizate cu respectarea legii.
a stabilit doar că la data intrării în vigoare a legii imobilul era evidențiat în patrimoniul pârâtei și aceasta era societate comercială integral privatizată.
Curtea a considerat irelevantă critica referitoare la preluarea fără titlu a imobilului, care este esențială din perspectiva art. 27 al.1 din legea 10/2001, dat fiind că textul de lege excepta de la restituirea în natură de către societățile integral privatizate numai imobilele preluate de stat cu titlu valabil.
Problema nevalabilității titlului statului nu a fost clarificată prin decizia de casare a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2384/2004, astfel cum a susținut recurenta.
Rejudecând cauza și având în vedere disp.art. 315 Cod pr. civilă, potrivit cărora " hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecători", Curtea reține următoarele:
Art. 21-23 din Legea nr. 10/2001 reglementează procedura administrativă de restituire în natură a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu valabil și indiferent de destinația lor. În cadrul acestei proceduri, persoanei îndreptățite îi incumbă obligația de a face dovada dreptului său de proprietate sau, dacă este cazul, a calității sale de moștenitor.
Deoarece art. 22 nu conține prevederi speciale în privința dovedirii dreptului de proprietate al persoanei îndreptățite asupra imobilelor solicitate și eventual a calității sale de moștenitor al fostului proprietar, așa cum s-a dispus în legea nr. 18/1991 a fondului funciar, se reține că sunt aplicabile regulile de drept comun, respectiv cele întâlnite în materia acțiunii în revendicare imobiliară.
Dovada calității de moștenitor se face, de regulă, cu certificatul de moștenitor sau de legatar, ori hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă, iar în lipsa acestora, prin orice probe scrise din care rezultă acceptarea moștenirii.
În cazul succesibililor neacceptanți ai moștenirii până la intrarea în vigoare a legii, vocația succesorală legală sau testamentară se va dovedi, după caz, cu actele de stare civilă sau cu testamentul întocmit de defunct, ei fiind socotiți că au acceptat moștenirea prin cererea de restituire a imobilelor solicitate.
În speță, reclamanta, cu înscrisurile depuse la dosar a făcut dovada că este succesoare legală a autorilor săi și.
Autorii săi au dobândit imobilul situat în, compus din construcție nr. 8 și teren în suprafață de 232,50. în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1928 din 25.05.1937. Acest imobil, în baza Decr. Nr. 92/1950, a fost preluat în proprietatea statului.
La data intrării în vigoare a Legii 10/200, care reglementează regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6.03.1945 - 22.12.2989, apelanta reclamantă a formulat notificare solicitând restituirea în natură a imobilului în litigiu, făcând dovada așa cum s-a menționat mai sus a calității sale de succesor legal și a dreptului de proprietate asupra acestui imobil.
În baza art. 23 ( actual 25) din Legea 10/2001 unitatea deținătoare a răspuns la notificarea formulată de către apelanta reclamantă emițând decizia nr. 1031 din 3.10.2001. În baza acestei decizii a fost respinsă notificarea formulată cu motivarea că societatea notificată este integral privatizată, notificatoarea urmând a primi măsurile reparatorii prin echivalent de la. ( fostul ) potrivit art. 27 din legea nr. 10/2001.
Art. 27 din Legea 10/2001 în forma inițială la data intrării în vigoare a acestei legi prevedea că " pentru imobilele preluate cu titlu valabil evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prev. la art. 20 al.(1) și (2), persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzător valorii de piață a imobilelor preluate".
După modificarea Legii 10/2001, conform Legii nr. 247/2005, art. 27 devenit art. 29 care a fost modificat prin aceea că s-a eliminat referirea la preluarea cu titlu a imobilelor ceea ce a condus la concluzia că s-a exclus restituirea în natură a imobilelor aflate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate indiferent că au fost preluate cu sau fără titlu valabil.
Aplicarea acestui text de lege la situația în speță o privează însă pe reclamantă de legitimă - care reprezintă un bun în sensul art. 1 din protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului - pe care a dobândit-o în baza legii de reparație și pe care și-a fundamentat notificarea, în sensul că, dacă va dovedi că imobilul a fost preluat de stat fără titlu, va putea obține restituirea în natură a acestuia, bineînțeles dacă nu există vreun alt motiv pentru care o atare măsură reparatorie nu este posibilă.
De altfel, prin decizia nr. 830 din 3.07.2008 Constituțională a României a declarat neconstituțională abrogarea sintagmei " imobilele preluate cu titlu valabil" din cuprinsul art. 29 al Legii -, reținând, printre altele, că legea nouă modifică în mod esențial regimul juridic creat prin depunerea notificărilor în termenul legal cu încălcarea principiuluitempus regit actumși a disp. art. 15 al.2 din Constituție privind neretroactivitatea.
În concluzie, în speță, astfel cum a reținut și instanța de apel, sunt aplicabile disp.art, 27 din Legea 10/2001 nemodificat, care erau în vigoare la data formulării notificării, avându-se în vedere că legea civilă nu retroactivează, iar legea nouă fiind de imediată aplicare se aplică situațiilor obiective care iau naștere sub imperiul ei.
În această perioadă, imobilul se află în patrimoniul (actual Marea Neagră) care era privatizată și îl deținea baza actului juridic de privatizare, act care nu a fost contestat de către reclamanta apelantă și implicit modalitatea de preluare a acestui bun în patrimoniul (în prezent Marea Neagră ), astfel că bunul este evidențiat legal în patrimoniul acestei societăți, împrejurare față de care cea în cauză avea deschisă calea prev. de art. 27 din Legea 10/2001, astfel cum a reținut și instanța de fond.
Pe de altă parte, art. 27 din aceeași lege nemodificat, prevede că în asemenea caz instituției implicate în privatizare îi revine obligația prin decizie sau dispoziție motivată de a stabili măsurile reparatorii corespunzătoare cuvenite prin negociere, fapt ce o determină și pe apelantă după obținerea datelor referitoare la structura acționariatului societății să se adreseze autorității publice implicate în privatizare, pentru măsuri reparatorii.
Pentru considerentele expuse, curtea în baza art. 296 Cod pr. civilă va respinge ca nefondat apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul civil formulat de apelanta reclamantă, cu domiciliul procesual ales la procurist în B, Calea, nr. 326,.59,.A,.6,.31, sector 5, prin mandatar G, în contradictoriu cu intimata pârâtă " MAREA NEAGRĂ", cu sediul în Nord,-, județul C și intimații chemați în garanție STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B, cu sediul în B, sector 5,-, reprezentat de C, cu sediul în C, strada I -, nr.18, și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, cu sediul în B,--11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1072/C din 01.06.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța - secția civilă - în dosarul nr- (nr. în format vechi R 1810/2004), ca nefondat.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 septembrie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond
Red.dec.jud.
21.10.2009
Dact.gref.
7 ex./ 26.10.2009
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Răzvan Anghel
