Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 236/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 236/
Ședința publică de la 14 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
Grefier - -
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanții pârâți ORAȘUL PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL, ambii cu sediul în Sud,-, județ C împotriva sentinței civile nr. 577/16.04.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, -. C,. 43, județ C și intimații pârâții D, cu sediul în C,-, județ C, cu sediul în C, str. - nr. 131, județ C, și STATUL ROMÂN, reprezentat prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, cererea de chemare având ca obiect "contestație în temeiul Legii nr. 10/2001".
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns avocat apelanții pârâți Orașul, reprezentat prin Primar, și Consiliul Local, fără delegație de reprezentare, avocat pentru intimata reclamantă, potrivit împuternicirii avocațiale seria -, nr. 48334/12.10.2009, pe care o depune la dosar, și avocat pentru intimatul pârât D Grup C, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 100/14.10.2009, pe care o depune la dosar, lipsind intimații pârâții și Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Grefierul expune referatul cauzei în cadrul căruia învederează că apelul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 50 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, după care;
Avocat pentru intimata reclamantă solicită rectificarea citativului întrucât reclamanta a decedat în cursul judecății la fond, succesoarea în drepturi a acesteia fiind -, astfel că aceasta nu mai are calitate procesuală în cauză.
Deliberând,verificând actele și lucrările dosarului, Curtea dispune rectificarea citativului în sensul că intimat reclamant în prezenta cauză este doar -, aceasta fiind succesoarea în drepturi a reclamantei al cărui deces a survenit în timpul judecății cauzei la fond.
Având cuvântul, pe rând, apărătorul intimatei reclamante și apărătorul intimatului pârât DCs olicită comunicarea motivelor de apel urmând să-și formuleze apărările.
Apărătorul apelanților pârâți susține că nu are motive de apel.
Față de susținerile apărătorului apelanților, avocat pentru intimatul pârât DCs olicită a se face aplicarea dispozițiilor art. 287 pct. 2.pr.civ. cu cheltuieli de judecată.
Deliberând, Curtea constatând că nu sunt motive de amânare fără discuție dispune apelarea cauzei la ordine.
La a doua apelare a cauzei au răspuns avocat pentru intimata reclamantă, potrivit împuternicirii avocațiale seria -, nr. 48334/12.10.2009, pe care o depune la dosar, și avocat pentru intimatul pârât D Grup C, potrivit împuternicirii avocațiale nr. 100/14.10.2009, pe care o depune la dosar, lipsind apelanții pârâții și intimații pârâții, Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Având cuvântul pe rând, apărătorii părților prezente precizează că nu mai sunt alte cererii de formulat sau probe de administrat, astfel încât prezenta cauză se află în stare de judecată.
Instanța, având în vedere că nu sunt motive de amânare, fiind lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod proc. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra apelului.
Apărătorul intimatei reclamante - arată că la instanța de fond autoritățile au contestat calitatea de persoane îndreptățite a intimatei susținând că nu s-a dovedit că imobilul în litigiu a fost stăpânit de autorul acesteia. Sub acest aspect este de observat actul de la fila 155 din dosarul Judecătoriei Constanța, respectiv adresa nr. 2082/1993 prin care Primăria recunoaște că lotul 725 a figurat din punct de vedere fiscal până în anul 1955 pe numele. De asemenea, la dosar există înscrisuri care atestă transmisiunea moștenirii către cele două reclamante inițiale, respectiv titlul de proprietate al autorului, act care arată că terenul în litigiu a fost cumpărat de la Spitalelor Civile în anul 1928, în urma decesului moștenirea a revenit fiicei sale, succesiunea ei fiind transmisă testamentar reclamantelor inițiale din prezenta cauză, cum rezultă din certificatul de moștenitor.
În concluzie, apărătorul intimatei reclamante precizează că s-a făcut dovada calității de persoană îndreptățită intimatei reclamante, conform Legii nr. 10/2001, prin înscrisurile de la dosar, și în consecință solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea soluției instanței de fond.
Apărătorul intimatului pârât DCî nvederează că potrivit principiului disponibilități părților, reclamanta și-a modificat acțiunea și a înțeles să se judece cu unitatea deținătoare. Prima instanță în mod corect a considerat că D nu are calitate procesuală pasivă și a respins acțiunea reclamantei față de această pârâtă.
În concluzie, se solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra soluției în apel.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea adresată Judecătoriei Constanța la data de 16.08.2002, reclamantele și au investit instanța, în contradictoriu cu pârâții Orașul reprezentat prin Primar și Consiliul Local al Orașului, D și cu soluționarea acțiunii civile având ca obiect a se constata nulitatea absolută a titlului de proprietate deținut de către Orașul reprezentat prin Primar și Consiliul Local al Orașului pentru terenul în suprafață de 513 mp reprezentând lotul nr.725 care este situat în Nord; a se constata nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr.0208/30.05.1995 precum și nulitatea absolută a actului juridic de înstrăinare efectuat în cadrul procesului de privatizare pentru terenul enunțat anterior și care a fost inclus în capitalul social al pârâtei D
Reclamantele și au motivat că sunt titularele dreptului de proprietate asupra imobilului reprezentând terenul în suprafață de 513 mp reprezentând lotul nr.725 care este situat în Nord pe care l-au dobândit prin succesiunea autoarei lor, numita.
S-a arătat că imobilul a fost preluat abuziv în proprietatea statului și în prezent este deținut de către pârâte, întrucât Ministerul Agriculturii și Alimentației l-a atribuit pârâtei D și a emis certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr.0208/30.05.1995 pentru parte din teren, iar deține titlul de proprietate pentru o construcție edificată pe terenul litigios.
Cealaltă parte din teren este în posesia Consiliului Local al Orașului și Orașului reprezentat prin Primar, fără ca aceștia să justifice vreun titlu de proprietate.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 2 litera (h) coroborate cu dispozițiile art. 46-48 din Legea nr. 10/2001
În dovedirea acțiunii s-au depus înscrisuri și s-a solicitat administrarea probei cu expertiza tehnică imobiliară.
Legal citată pârâta D și-a exprimat, prin întâmpinare, poziția procesuală față de prezenta cale de atac, invocând excepția lipsei calității procesuale active, deoarece reclamantele și nu justifică un titlu de proprietate pentru imobilul litigios, excepția lipsei calității sale procesuale pasive deoarece privatizarea acesteia s-a efectuat prin metoda, iar cumpărătorul acțiunilor este Asociația D, iar nu D, excepția inadmisibilității constatării nulității absolute a actelor de privatizare deoarece acestea au avut ca obiect acțiuni, iar nu bunuri imobile, respectiv active, iar pe fond au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Pârâții Orașul reprezentat prin Primar și Consiliul Local al Orașului și-au exprimat prin întâmpinare poziția procesuală cu privire la cererea dedusă judecății invocând excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece terenul litigios nu se află în posesia lor, ci în proprietatea D și cu privire la construcția edificată pe teren, iar pe fond solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin note de ședință reclamantele și au solicitat respingerea ca nefondate a tuturor excepțiilor invocate de către pârâți.
Prin precizările depuse la termenul de judecată din data de 21.04.2004 pârâții Orașul reprezentat prin Primar și Consiliul Local al Orașului au invocat excepția prematurității acțiunii, deoarece notificarea formulată de către reclamantele și în temeiul Legii nr.10/2001 nu a fost încă soluționată.
La dosarul cauzei s-au depus schițe de plan, istoricul de rol fiscal al imobilului litigios și situația juridică a acestuia, date care emană de la reprezentanții unității administrativ teritoriale.
La termenul de judecată din data de 12.11.2002 s-a dispus introducerea în cauză a pârâtului Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Prin sentința civilă nr.11589/08.11.2004 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr. 14272/2002 s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, iar cauza a fost declinată spre competentă soluționare în favoarea Tribunalului Constanța.
Prin sentința civilă nr.1405/COM/10.05.2005 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr. 531/COM/2005, a fost admisă excepția prematurității acțiunii, iar acțiunea formulată de către reclamantele și în contradictoriu cu pârâții D și și pârâții Orașul reprezentat prin Primar și Consiliul Local al Orașului, a fost respinsă ca prematură.
Prin decizia civilă nr. nr.336/COM/12.12.2005 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul civil nr.771/COM/2005 a fost respins apelul formulat de către apelantele reclamante și în contradictoriu cu intimații pârâți D și și Orașul reprezentat prin Primar și Consiliul Local al Orașului.
Pentru a pronunța această decizie civilă, instanța de apel, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut că prin acțiunea promovată reclamantele și au nesocotit procedura administrativă prealabilă, consacrată prin Legea nr. 10/2001, întrucât notificarea formulată de către acestea în baza actului normativ enunțat anterior, nu era finalizată, notificarea nefiind soluționată printr-o decizie.
Totodată, instanța de apel a reținut calitatea procesuală pasivă a pârâtei din necesități de opozabilitate ale hotărârii care se va pronunța.
Prin decizia civilă nr. 3303/11.11.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr- a fost admis recursul promovat de către recurentele reclamante și, s-a reținut competența funcțională a Tribunalul Constanța -Secția civilă de a statua în fond asupra acțiunii deduse judecății și prin urmare s-au casat atât sentința civilă nr.1405/COM/10.05.2005 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr. 531/COM/2005 cât și decizia civilă nr. nr.336/COM/12.12.2005 pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA în dosarul civil nr.771/COM/2005, iar cauza a fost trimisă spre soluționare în fond către Tribunalul Constanța -Secția civilă.
Pe rolul Tribunalului Constanța -Secția civilă cauza a fost înregistrată sub nr-.
La dosarul cauzei a fost depus certificatul de moștenitor nr.318/30.12.2008 emis de către Biroul Notarului Public, din care rezultă că unica moștenitoare a defunctei reclamante, decedată la data de 20.12.2008, este, în calitatea sa de nepoată de soră predecedată.
Legal citat pârâtul Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice și-a exprimat, prin întâmpinare, poziția procesuală față de prezenta cale de atac, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive deoarece imobilul nu face parte din domeniul public de interes național, solicitând pe fond respingerea acțiunii.
Prin cererea adresată Tribunalului Constanța la data de 16.03.2009, reclamanta a precizat că înțelege să își modifice acțiunea, solicitând obligarea entităților investite cu soluționarea notificării la emiterea dispoziției de acordare a măsurilor reparatorii în condițiile reglementate de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, deoarece întregul lot care formează obiectul notificării este afectat de construcțiile edificate pe acesta și astfel nu poate fi restituit în natură.
Prin încheierea motivată din data de 16.03.2009, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, și D, considerând că în raport de modificarea obiectului acțiunii deduse judecății, aceștia sunt străini de raportul juridic litigios, care nu poate ființa decât între persoana care a formulat notificarea și unitatea deținătoare investită cu soluționarea notificării, respectiv pârâții Orașul reprezentat prin Primar și Consiliul Local al Orașului.
Soluționând pe fond cauza, Tribunalul Constanțaa pronunțat sentința civilă nr. 577 din 16 aprilie 2009, prin care a admis excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâții Orașul, prin Primar, Consiliul Local al Orașului,prin Primar, D, . și Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
A fost respinsă ca nefondată acțiunea civilă formulată de către reclamantă în contradictoriu cu pârâtele D și .
A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtul Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice - ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
A fost obligat pârâtul Primarul orașului, să înainteze dosarul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea acordării de despăgubiri, în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilului preluat abuziv, pentru imobilul teren în suprafață de 513 mp, situat în, lotul 725.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că pârâți Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice,. și D nu au calitate procesual pasivă în raport de modificarea acțiunii, acestea fiind străine de raportul juridic litigios care nu poate ființa decât între persoana care a formulat notificarea și unitatea deținătoare investită cu soluționarea notificării - fapt pentru care a fost respinsă acțiunea față de acești pârâți.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că, unitatea deținătoare nu a soluționat notificarea în termenul prevăzut de lege, împrejurare care constituie un refuz nejustificat și a pășit la soluționarea litigiului.
Reclamantele au făcut dovada că autoarea lor a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului -teren în suprafață de 513 mp de pe urma defunctului care la rândul său a dobândit dreptul de proprietate conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat nr. 29134/1930 de către fostul Tribunalul Județean
De asemenea au făcut dovada că au calitatea de moștenitori legali - și că sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001 pentru imobilul în litigiu care a fost preluat abuziv fără titlu de către stat.
Întrucât terenul în litigiu a fost înstrăinat și restituirea lui în natură nu este posibilă, instanța a dispus obligarea pârâtului Primarul Orașului să înainteze dosarul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea acordării de despăgubirii în condițiile legii speciale.
În termen legal, împotriva sentinței civile nr. 577 din 16 aprilie 2009 au declarat apel pârâții Orașul și Consiliul Local al orașului, ca fiind nelegală și netemeinică.
Apelul declarat de acești pârâți nu a fost motivat, fapt pentru care instanța va analiza sentința apelată în funcție de apărările făcute la fond, astfel cum prevăd dispozițiile art. 292 al.2 Cod pr. civilă.
Soluționând apelul Curtea reține curmătoarele:
În baza art. 22 din Legea nr. 10/2001 reclamantele și au declanșat procedura administrativă solicitând, în baza notificării înregistrate sub nr. 18 din 18 iunie 2001 la., Primarului Orașului restituirea în natură a imobilului teren în suprafață de 513 mp. Reprezentând lotul nr. 725 situat în Nord.
Conform dispozițiilor art. 25 din Legea 10/2001 Primarul Orașului trebuia să emită în termen de 6o de zile de la depunerea notificării sau a actelor doveditoare, decizie sau dispoziție motivată cu privire la notificarea formulată.
Întrucât unitatea deținătoare nu s-a conformat dispozițiilor legale mai sus menționate, cele două reclamante s-au adresat Tribunalului Constanța - secția civilă - cu o cerere în baza căreia au solicitat restituirea în natură a acestui teren.
Instanța de fond considerând lipsa răspunsului la notificare ca un refuz nejustificat a pășit la soluționarea cauzei.
Terenul în litigiu a fost dobândit în proprietate de către autoarea reclamantelor, defuncta prin moștenire de pe urma defunctului care la rândul său a dobândit dreptul de proprietate conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 29134/1930 de către fostul Tribunal Județean
Din înscrisurile existente la dosar, rezultă că acest imobil a fost preluat fără titlu în mod abuziv de către stat în anul 1950, el încadrându-se în dispozițiile prev. de art. 2 lit. "i" din Legea nr. 10/2001.
Fiind preluat în mod abuziv și făcându-se dovada proprietății, Legea 10/2001 prevede acordarea de măsuri reparatorii proprietarilor sau moștenitorilor acestora - art. 3 raportat la art. 4 din lege.
În speță, cei îndreptățiți la măsuri reparatorii, astfel cum a reținut și instanța de fond, sunt cele două reclamante dar, în timpul procesului decedând, a rămas ca moștenitoare a acesteia și a autorilor lor reclamanta.
Cu actele de stare civilă și cu certificatul de moștenitor nr. 92 din 28 decembrie 1998 reclamanta a făcut dovada că este moștenitoarea autoarei al cărei imobil a fost preluat în mod abuziv.
Făcându-se dovada proprietății asupra imobilului preluat în mod abuziv, se constată că reclamanta în calitate de moștenitor al autoarei sale este îndreptățită la măsuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001.
Din cuprinsul dispozițiilor art. 9 al.(1) din Legea 10/2001 republicată, rezultă principiul prevalenței restituirii în natură, în sensul că imobilele preluate abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.
Prin urmare, dacă prin notificare persoanele îndreptățite, în accepțiunea Legii 10/2001, solicită restituirea în natură a imobilului respectiv sau măsuri reparatorii prin echivalent, unitatea deținătoare sau entitatea investită cu soluționarea cererii este obligată să verifice cu prioritate posibilitatea restituirii în natură a bunului și numai în situația în care restituirea în natură nu este posibilă, să acorde măsuri reparatorii în echivalent.
În speță instanța de fond în mod corect a constatat că restituirea în natură nu este posibilă întrucât imobilul a fost înstrăinat în baza Legii nr. 112/1995 și nu există teren disponibil, pentru a fi acordat în compensare.
În această situație, în mod legal instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 19 din Lege dispunând obligarea Primarului Orașului să înainteze dosarul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea acordării de despăgubiri în condițiile legii speciale pentru imobilul preluat abuziv, în suprafață de 513 mp. lot 725, situat în, județul
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 296 Cod pr. civilă va respinge ca nefondat apelul declarat de apelanții pârâți Orașul prin primar și Consiliul Local.
Va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de pârâta "D" C întrucât nu a făcut dovada acestor cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanții pârâți ORAȘUL PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL, ambii cu sediul în Sud,-, județ C împotriva sentinței civile nr. 577/16.04.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C,-, -. C,. 43, județ C și intimații pârâții D, cu sediul în C,-, județ C, cu sediul în C, str. - nr. 131, județ C, și STATUL ROMÂN, reprezentat prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în B,-, sector 5, ca nefondat.
Respinge cererea intimatei D de obligare la cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Red.dec.jud./06.11.2009
Tehnored.gref./8 ex./11.11.2009
Emis 6 com./11.11.2009
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Vanghelița Tase
