Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 235/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 235/

Ședința publică de la 14 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Petrovici

JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase

Grefier - -

Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanții pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județ C împotriva sentinței civile nr. 786/22.06.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în C,-, -. B,. 85, județ C, cererea de chemare în judecată având obiect "contestație în temeiul Legii nr. 10/2001".

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul reclamant, lipsind apelanții pârâții Primarul municipiului C și Municipiul C, reprezentat prin Primar.

Procedura este legal îndeplinită conform art. 87 și urm. Cod proc.civilă.

Grefierul expune referatul cauzei în cadrul căruia învederează că apelul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 50 alin. 1 din Legea nr. 10/2001.

Totodată, se arată că prin serviciul registratură, la data de 08.10.2009, intimatul reclamant a depus întâmpinare, înscris care a fost comunicat către apelanții pârâți la aceeași dată.

După referatul grefierului de ședință;

Întrebat fiind, intimatul reclamant învederează că nu are alte acte de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.

Instanța, având în vedere că nu sunt motive de amânare, fiind lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod proc. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul intimatului reclamant asupra motivelor de apel.

Având cuvântul, intimatul reclamant solicită a se constata că apelul pârâților este netemeinic și nelegal.

Susține că prin actele depuse la dosar a făcut dovada calității de persoană îndreptățită la despăgubiri. Dosarul notificării nr. 3434/14.11.2001 a fost completat cu actele doveditoare ale dreptului de proprietate și ale calității de moștenitor, în copii legalizate, astfel cum s-a solicitat de Primăria municipiului C și rezultă din adresele de la dosar. Chiar și în situația în care ar fi depus numai copii xerox, Primăria avea obligația conform Legii nr. 10/2001 să solicite petentului și prezentarea originalelor sau duplicatelor, în vederea verificării și certificării acestora de către salariații entității investite cu soluționarea notificării, ceea ce nu s-a întâmplat.

Conform disp. art. 25 și Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 entitatea investită cu soluționarea notificării trebuia să se pronunțe în termen de 60 de zile cu privire la notificare. Nerespectarea termenului prevăzut de Legea nr. 10/2001 pentru soluționarea notificării deschide petentului posibilitatea de a se adresa instanței de judecată pentru realizarea dreptului său. Declanșarea fazei judiciare permite persoanei îndreptățite posibilitatea depunerii de acte doveditoare până la momentul soluționării irevocabile a cererii sale de restituire. Lipsa răspunsului la notificare poate fi considerată ca fiind un refuz de soluționare, fapt care îndreptățește instanța de judecată să se substituie entității competente să soluționeze notificarea și să răspundă ea însăși notificării, stabilind cu plenitudine de competență măsurile reparatorii care se impun a fi acordate.

În consecință, pentru considerentele arătate și dezvoltate prin întâmpinare, intimatul reclamant solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea soluției pronunțată de instanța de fond ca temeinică și legală.

Instanța rămâne în pronunțare asupra soluției în apel.

CURTEA

Asupra apelului civil de față,

La 4 februarie 2009 reclamantul chemat in judecată pârâții Primarul Municipiului Constanta și Municipiul Constanta reprezentat prin Primar pentru a se dispune acordarea de măsurii reparatorii pentru imobilul situat în C,- compus din teren și construcție, imposibil de restituit în natură.

În motivarea cererii reclamantul a susținut că este moștenitorul legal al numitului care a deținut imobilul menționat. Bunul a fost naționalizat în temeiul prevederilor Decretului nr.92/1950 și ulterior demolat în vederea edificării unui bloc de locuințe.

Deși a demarat procedura instituită de Legea nr.10/2001 nu i-au fost acordate măsurile compensatorii la care este îndreptățit. Susține reclamantul ca de dreptul celorlalți moștenitori profită doar persoana care a înțeles să uzeze de procedura instituită de actul normativ menționat.

Pârâții nu au formulat întâmpinare.

Prin sentința civilă nr. 786 din 22 iunie 2009 Tribunalul Constanțaa

admis acțiunea formulată de reclamantul, a constatat calitatea reclamantului de persoană îndreptățită la acordarea de despăgubiri și a obligat pârâții să propună acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantului și să înainteze dosarul aferent notificării autorității competente, în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, pentru suprafața de 256. situată în C, str. - cel M, fost nr. 91 și str. - pe, actual nr. 77 și corp de casă cu prăvălie demolată, imobil ce nu poate fi restituit în natură.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamantul a făcut dovada calității sale de moștenitor de pe urma defunctului, proprietarul imobilului din C,- cu str. - și că, urmare a depunerii notificării de restituire a imobilului, reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită conform art. 3 alin. 1 lit. a și art. 4 din Legea nr. 10/2001.

Instanța a constatat că imobilul a fost preluat abuziv prin Decretul nr. 92/1950 și că în prezent nu mai poate fi restituit în natură, întrucât construcția a fost demolată, în locul acesteia edificându-se un bloc de locuințe, motiv pentru care, aplicând prevederile art. 10 din Legea nr. 10/2001, a dispus ca pârâții sa acorde reclamantului masuri reparatorii constând în despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și acordare a acestora.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții Municipiul C și Primarul Municipiului C susținând că în mod greșit instanța a dispus obligarea pârâților să propună despăgubiri pentru imobilul solicitat de reclamant deoarece termenul de 60 de zile prevăzut de art. 25 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 pentru soluționarea notificării de către unitatea deținătoare nu a putut fi respectat din culpa exclusivă a reclamantului care nu a depus la dosarul de notificare înscrisurile cerute de lege în formă legalizată, respectiv copia actului de proprietate și a certificatelor de moștenitor.

Apelul nu este întemeiat.

Reclamantul a solicitat acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul din C,- încă din 14 noiembrie 2001, când a depus la Prefectura C notificarea nr. 3434. După ce la o primă analiză i s-a comunicat prin scrisoarea nr. 561/L/27.04.2004 trimisă de această unitate că documentația de notificare este completă, ulterior trimiterii dosarului de notificare la Primăria C pentru soluționare, prin cererile din 30.06.2005 și din 07.02.2007 dl. a completat documentația cu copii legalizate ale înscrisurilor depuse, respectiv certificate de moștenitor, extras de carte funciară etc.

Lipsa răspunsului pârâtului Primarul Municipiului C la notificarea trimisă de reclamant după 5 ani de la investirea autorității locale de către Prefectura județului C echivalează cu un refuz de restituire care, așa cum a reținut corect instanța de fond, deschide reclamantului accesul la instanță pentru valorificarea pe fond a dreptului său. Un asemenea refuz nu poate rămâne necenzurat, pentru că nicio dispoziție legală nu limitează dreptul celui care se consideră nedreptățit de a se adresa instanței competente, ci, dimpotrivă, însăși Constituția prevede, la art. 21 alin. (2), că nicio lege nu poate îngrădi exercitarea dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției pentru apărarea intereselor sale legitime.

Instanța reține și că afirmația pârâților referitoare la neîndeplinirea de către reclamant a obligațiilor de a depune înscrisurile necesare soluționării notificării în forma prevăzută de lege nu este relevantă pentru soluționarea cauzei câtă vreme la dosarul instanței au fost depuse înscrisurile doveditoare purtând mențiunea conformității lor cu originalul iar pârâții nu au contestat conținutul acestor înscrisuri și nici soluția dată de instanță pe fond, pârâții achiesând practic la chestiunile dezlegate cu privire la calitatea reclamantului de persoană îndreptățită și la dreptul său de a obține măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, apelul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanții pârâții PRIMARUL MUNICIPIULUI C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, ambii cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județ C împotriva sentinței civile nr. 786/22.06.2009 pronunțate de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, cu domiciliul în C,-, -. B,. 85, județ C, ca nefondat.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2009.

Președinte, Judecător,

- - - -

Grefier,

- -

Jud.fond -

Red.dec.jud./27.11.2009

Tehnored.disp.gref./5ex./02.12.2009

Emis 3 com./02.12.2009

Președinte:Daniela Petrovici
Judecători:Daniela Petrovici, Vanghelița Tase

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 235/2009. Curtea de Apel Constanta