Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 246/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 246/
Ședința publică din 26 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 2: Vanghelița Tase
Grefier - -
S-a luat în examinare apelul civil formulat de apelanții reclamanți, și, prin mandatar, cu domiciliul în B,-,. 4, sector 2, în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI, cu sediul în comuna, județul T, împotriva sentinței civile nr. 552/C/12.04.2007 pronunțate de Tribunalul Tulcea - secția civilă - în dosarul civil nr-, având ca obiect contestație în temeiul Legii 10/2001.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 19 octombrie 2009 și au fost consemnate în încheierea din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Pentru concluzii scrise, completul de judecată a amânat pronunțarea asupra apelului la data de 26 octombrie 2009, când a dat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra apelului de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr-, reclamantul, în calitate de moștenitor al defunctei și mandatar al numitelor și, a contestat dispoziția nr.355/25.05.2006 emisă de Primarul Comunei, județul
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafață de 3000. precum și despăgubiri pentru imobilul demolat în anul 1962, situate în centrul comunei, precum și chirie pentru terenul ocupat în prezent de magazinul aparținând
De asemenea, reclamantul a solicitat despăgubiri în valoare de 1 miliard lei Primăriei comunei, precum și anularea titlului de proprietate emis pe numele lui pentru suprafața de 343. teren.
La termenul din 7 septembrie 2006, reclamantul a precizat că înțelege ca prin acțiunea formulată să conteste dispoziția nr.355/25.05.2006, în temeiul prevederilor Legii 10/2001.
În dovedire, au fost depuse în copie dispoziția nr.355/2006, precum și alte înscrisuri.
Pârâta, Primăria Comunei a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii reclamantului.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate pentru identificarea amplasamentului terenului revendicat, dacă suprafața de teren este ocupată de construcții și pentru evaluarea construcției demolate.
Soluționând pe fond cauza, Tribunalul Tulceaa pronunțat sentința civilă nr. 552 din 12.04.2007 prin care a respins contestația formulată de contestatorii, și, prin mandatar, în contradictoriu cu intimata Primăria Comunei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin dispoziția contestată, nr. 355 din 22.05.2006 emisă de Primarul Comunei, a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului compus din teren în suprafață de 3524. și construcție casă de locuit situat în comuna, cu motivarea că terenul este ocupat de construcții, drumuri comunale, județene, iar casa de locuit a fost demolată.
S-a constatat calitatea de persoane îndreptățite a reclamanților, și a autoarei reclamantului, pentru imobilul imposibil de restituit compus din teren în suprafață de 1831,56. și construcție demolată, situat în comuna, județul T; li s-a propus ofertă de despăgubiri în condițiile Legii nr. 247/2005, Titlul VII.
Contestația formulată a fost respinsă cu motivarea că, potrivit dispozițiilor art. 26 al.3 din Legea nr. 10/2001, poate fi contestată în instanță la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare dispoziția de respingere a cererii de restituire în natură, dacă prin notificare s-a solicitat acest lucru. Or, în speța de față s-a solicitat numai acordarea de despăgubiri pentru imobilul în litigiu.
În termen legal, împotriva sentinței civile nr. 552 din 12.04.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea au declarat apel reclamanții, ca fiind nelegală și netemeinică.
Motivează apelul arătând că au contestat dispoziția nr. 355 din 25.05.2006, emisă de Primarul Comunei, în baza căreia le-a fost respinsă cererea de restituire în natură a suprafeței de 3000. precum și despăgubiri pentru imobilul ocupat în prezent de magazinul aparținând
Expertiza tehnică efectuată în cauză a identificat suprafața de 1641. ce a aparținut autorului lor și numai suprafața de 383,8. este ocupată de construcții, diferența fiind liberă și poate fi restituită lor.
Instanța de fond soluționând contestația în mod greșit le-a respins-o deoarece nu există posibilitatea restituirii în natură a unei părți din terenul solicitat, deși cum s-a menționat mai sus, suprafața de 1257. este liberă.
Pentru cele menționate mai sus, au solicitat admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Analizând sentința apelată în baza motivelor de apel formulate, Curtea constată că apelul este fondat pentru următoarele:
În baza art. 22 din Legea nr. 10/2001, reclamanții au declanșat procedura administrativă, notificând Prefectura Județului T, conform notificării nr. 387 din 6.11.2001, în baza căreia au solicitat despăgubiri pentru imobilul compus din suprafața de 3524. și construcție casă de locuit, situat în comuna, județul
Ulterior această notificare, urmare a modificării Legii nr. 10/20101, a fost înaintată spre soluționare Primăriei Comunei.
În baza art. 25 din Legea 10/2001 Primarul Comunei a emis dispoziția nr. 355 din 25.05.2006, prin care a respins cererea de restituire în natură motivat de faptul că aceasta nu este posibilă, întrucât construcția a fost demolată, iar terenul este ocupat de construcții, drumuri comunale și județene.
s-a constatat calitatea de persoane îndreptățite a reclamantelor, și a autoarei reclamantului.
Pentru imobilul imposibil de restituit, situat în comuna (construcții și teren în suprafață de 1831,56.), s-a făcut ofertă de despăgubiri în condițiile Legii nr. 247/2005, Titlul VII.
În baza art. 26 (3) din Legea nr. 10/2001 dispoziția mai sus menționată a fost contestată la secția civilă a Tribunalului Tulcea.
Prin prezenta contestație, contestatorii au înțeles să conteste dispoziția de respingere a restituirii în natură și propunerea de acordare de despăgubiri.
Potrivit Legii 10/2001, art. 1, art. 7 al.(1) și art. 16 al.(1), imobilele preluate în mod abuziv de către stat, organizațiile cooperatiste sau orice alte persoane juridice în perioada 6.03.1945 - 22.12.1989 se restituie în natură, iar în cazurile când restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
În speța de față, atât unitatea deținătoare, cât și instanța au reținut că terenul a cărui restituire o solicită reclamanții nu este liber, fiind afectat de construcții, iar o parte aparține altor proprietari.
Ceea ce a greșit instanța de fond, îl constituie faptul că deși reclamanții prin notificarea formulată au solicitat despăgubiri pentru imobilul în litigiu instanța a respins-o fără a cenzura întinderea dreptului de proprietate pentru care s-au acordat despăgubiri.
Inițial reclamanții au solicitat restituirea suprafeței de 3000. care ulterior, prin notificarea formulată la 6.11.2001, au majorat-o la 3524. conform actelor de vânzare-cumpărare existente la dosarul de fond (act de vânzare-cumpărare din 24.05.1920, act de vânzare-cumpărare din 2.02.1927, act de vânzare-cumpărare din 30.09.1946).
Pe baza precizărilor formulate în apel d e către reclamanți - filele 51-52 - expertul a identificat cele 2 terenuri ( filele 59-60) de 1641,40. și respectiv 1000. conform schiței anexe la suplimentul de expertiză tehnică imobiliară efectuat în cauză ( fila 76 dosar apel); în total suprafața de 2741,40.
Pentru suprafața de teren ocupată de T, reclamanții au învederat instanței că renunță la judecată față de acest pârât, urmând a face obiectul unei alte acțiuni în instanță.
Așadar, față de dispoziția nr. 355/2006 în baza căreia s-au acordat despăgubiri pentru suprafața de 1831,56. instanța urmează a obliga pârâta să acorde despăgubiri și pentru diferența până la 2741,40. respectiv 910.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 296 Cod pr. civilă urmează a admite apelul, va schimba în tot sentința apelată în sensul că va admite în parte contestația și va obliga pârâta să propună acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și pentru diferența de 910. teren imposibil de restituit în natură.
Va lua act că reclamanții renunță la judecată față de
În baza art. 274 Cod pr. civilă va obliga pârâta către apelant la 1800 lei, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul civil formulat de apelanții reclamanți, și,prin mandatar, cu domiciliul în B,-,. 4, sector 2, în contradictoriu cu intimata pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI, cu sediul în comuna, județul T, împotriva sentinței civile nr. 552/C/12.04.2007 pronunțate de Tribunalul Tulcea - secția civilă - în dosarul civil nr-.
Schimbă în tot sentința apelată în sensul că admite în parte contestația și obligă pârâta Primăria Comunei să propună acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și pentru diferența de 910. teren, imposibil de restituit în natură.
Ia act că renunță la judecată față de
Obligă pârâta către apelant la 1800 lei, cheltuieli de judecată (fond și apel).
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud.fond
Red.dec.jud. /4.12.2009
Primit 10.12.2009
Dact.gref.
6 ex./ 10.12.2009
Președinte:Mihaela GaneaJudecători:Mihaela Ganea, Vanghelița Tase
