Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 266/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 266/
Ședința publică din 19 noiembrie 2008
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Costea Monica
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
Grefier - - -
Pe rol, soluționarea apelului civil formulat de apelantul reclamant, domiciliat în C,-, și prin mandatar, cu domiciliul în C,-, -.G,.93, împotriva sentinței civile nr. 819, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 23 iunie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, toți cu sediul în Municipiul C,-, având ca obiectcontestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă pentru apelantul reclamant, avocat -, în baza împuternicirii avocațiale seria - nr. - din 19.11.2008, pe care o depune la dosar, iar pentru intimații pârâți, răspunde avocat, în baza împuternicirii avocațiale seria - nr. 24179 din 11 septembrie 2008, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că, apelul este declarat și motivat în termen legal și este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Apărătorul apelantului reclamant solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv să se dispună emiterea unei adrese către Primăria Municipiului C pentru a se comunica la dosarul cauzei lista cu bunurile și serviciile ce pot fi atribuite în compensare conform art. 1 alin.5 din Legea nr. 10/2001.
Totodată, solicită instanței prorogarea discutării necesitării efectuării raportului de expertiză.
Apărătorul intimaților pârâți se opune față de solicitarea de încuviințare a probei cu înscrisuri, formulată de apelanții reclamanți, prin apărător, întrucât înscrisul solicitat nu este pertinent, nu este util și nici concludent pentru justa soluționare a cauzei.
Instanța, deliberând, având în vedere că prima instanță a reținut doar lipsa calității de persoană îndreptățită și nu a soluționat cauza pe fond, respinge proba cu înscrisuri solicitată de apelantul reclamant, prin apărător și, constatând terminată cercetarea judecătorească, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, acordă părților cuvântul pentru dezbateri pe fondul cauzei.
Apărătorul apelantului reclamant, având cuvântul, pune concluzii de admitere a apelului, așa cum a fost formulat și motivat, schimbarea în tot a hotărârii apelate, întrucât o consideră nelegală și netemeinică, pronunțată în contradicție cu textele de lege invocate prin motivele de apel, precum și cu probele administrate în cauză; și trimiterea dosarului la instanța de fond pentru soluționarea pe fond a cauzei. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Consideră că, în mod greșit instanța de fond a apreciat că reclamantul nu are calitatea de persoană îndreptățită la restituirea imobilului în natură.
Apărătorul intimaților pârâți, pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin cererea formulată la 4 decembrie 2006 reclamantul a chemat în judecată pârâții Primarul Municipiului C, Consiliul Local C și Municipiul C solicitând instanței să le atribuie în compensare pentru vechiul amplasament afectat în prezent de domeniul public a unei suprafețe de teren echivalentă cu proprietatea reclamanților în suprafață de 4000 mp și pe care se află în prezent Cimitirul Viile Noi și să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că, la 9 august 2001 notificat unitatea deținătoare Primăria Municipiului C prin notificarea nr. 2036/09.08.2001 înregistrată la BEJ, prin care solicita atribuirea în natură a unei suprafețe de teren echivalentă cu proprietatea reclamantului în suprafață de 1613 mp și pe care se află în prezent Cimitirul Viile Noi.
Prin sentința civilă nr. 4532/1996 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul civil nr. 14731/1995 s-a constatat că reclamantul, împreună cu frații săi, sunt proprietarii unei suprafețe de 2 ha și 5000 mp situată în Viile Noi, o parte din această suprafață, de 10 000 mp, fiind ocupată de Cimitirul Viile Noi, iar prin încheierea de ședință din 21.01.1997 acest teren a fost identificat, stabilindu-se vecinătățile sale.
Prin contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 136/1998 la BNP s-a sistat starea de indiviziune asupra acestui teren, iar reclamantului i-a fost atribuit lotul de 1613 mp, care formează obiectul prezentei notificări.
Întrucât reprezentantul unității deținătoare nu a soluționat notificarea în cadrul termenului prevăzut de art. 23 din Legea nr. 10/2001, reclamantul s-a adresat instanței de judecată cu o acțiune care avea drept obiect obligarea pârâtului PRIMARUL MUNICIPIULUI C să emită decizia de soluționare a acestei notificări, pronunțându-se în acest sens sentința civilă nr. 1150/13.07.2005 dată de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr.638/2005.
Arată reclamantul că refuzul evident al pârâtului PRIMARUL MUNICIPIULUI C de a soluționa notificarea nr. 2033/09.08.2001 înregistrată la BEJ, nu mai poate fi tolerat și constituie un temei de fapt al prezentei acțiuni, îndreptățindu-i să se adreseze instanței de judecată în vederea ocrotirii dreptului lor subiectiv pretins.
În drept, se invocă dispozițiile Legii 10/2001.
Pârâții au solicitat instanței respingerea acțiunii ca nefondată, deoarece terenul pretins nu a fost preluat în proprietatea statului în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, astfel încât dispozițiile Legii nr. 10/2001 nu se aplică.
Prin sentința civilă nr. 817 din 23 iunie 2008 Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată acțiunea reclamantului, obligându-l la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul a dobândit în anul 1996 dreptul de proprietate asupra imobilului care formează obiectul notificării, în temeiul unei sentințe judecătorești, astfel că reclamantul nu face parte din categoria persoanelor cărora le-a fost preluat imobilul în perioada reglementată de Legea nr. 10/2001.
S-a arătat că deși prin sentința civilă nr. 4532/1996 pronunțată de Judecătoria Constanțas -a constatat intervenită vânzarea cumpărarea unui teren în suprafață de 2 ha și 5000 mp, dreptul de proprietate s-a născut în patrimoniul reclamantului la data rămânerii irevocabile a acestei sentințe, formalitatea actului autentic pentru transmiterea valabilă a terenurilor fiind cerută încă din 1947, prin Legea nr. 203/1947.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul susținând, în esență, că prin convenția sub semnătură privată din anul 1951 cumpărat imobilul în litigiu. Prin hotărârea judecătorească pronunțată la cererea cumpărătorului, în temeiul art. 1073-1077 cod civil a fost suplinit consimțământul debitorului de a încheia contractul cu efecte translative de drepturi, această hotărâre având caracter de act doveditor al proprietății în sensul cerut de legea de reparație. Aceste acte dovedesc și calitatea reclamantului de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în temeiul acestei legi.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate în raport de criticile formulate de reclamant, instanța constată că apelul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Pentru terenul solicitat prin notificare, reclamantul a încheiat un act sub semnătură privată la 15 august 1949 (fila 166 dosar fond) prin care cumpăra de la moștenitorii defunctului G idi suprafața de 2 ha și 5000 mp, teren pe care vânzătorul îl dobândise prin contractul de vânzare cumpărare autentificat la Tribunalul Constanța sub nr. 1126 din 8 iulie 1899.
Terenul de 2 ha și 5000 mp, identificat ca fiind lotul nr. 1 din planul de parcelare întocmit de Dl. Cpt., a făcut parte din suprafața de 100 ha dobândită de de la Ministerul Domeniilor, fiind dobândit ca teren de cultură (fila nr. 173 dosar fond).
La momentul încheierii convenției materializată prin actul sub semnătură privată, 15 august 1949, aceasta era supusă prevederilor Legii nr. 203/1947, act normativ care, prin art. 36, stabilea ca o condiție de validitate a convenției încheierea acesteia prin act autentic și transcris. Îndeplinirea formei autentice și transcrierea ca o condiție de validitate a actului este dedusă din interpretarea art. 37 din lege care stabilea că "sunt nule de drept actele de înstrăinare făcute în alt mod sau fără autorizațiune și cu violarea dispozițiunilor art. 6, 12 și 29. Nulitatea este de ordine publica și poate fi invocată de orice parte interesată, de Ministerul Public și de Ministerul Agriculturii și Domeniilor".
Condiția de formă cerută actelor de înstrăinare a terenurilor arabile a fost menținută, așa cum corect a susținut instanța de fond, prin actele normative ulterioare. Potrivit art. 11 și 12 din Decretul nr. 151/10.06.1950, act prin care a fost abrogată Legea nr. 203/1947, înstrăinările prin acte între vii a bunurilor rurale constând în terenuri arabile, pășuni, fânețe, vii, livezi, iazuri și bălți, aflate în afara vetrelor de sat sau în afara comunelor urbane se puteau face numai în formă autentică, prin acte transcrise în registrul de transcripțiuni sau în cărțile funciare, orice înstrăinare făcută fără observarea acestor dispoziții legale fiind considerată "nulă de drept".
În aceste condiții, în lipsa îndeplinirii condiției de formă ca o condiție de validitate, convenția de înstrăinare încheiată între vânzătorii moștenitori ai defunctului G idi și reclamant nu poate produce prin ea însăși efectul translativ de proprietate prevăzut de art. 1295 Cod civil, neavând efect constitutiv al dreptului de proprietate.
Reținând însă principiul conversiunii actului juridic nul într-un act juridic valabil, dedus din art. 975 Cod civil, care prevede regula de interpretare logică potrivit căreia convenția se interpretează "în sensul în care poate avea un efect, iar nu în acela ce n-ar putea produce nici unul", adică "actus interpretandus est potius ut valeat, quam ut pereat", contractul de vânzare cumpărare încheiat în forma înscrisului sub semnătură privată, având valoare de antecontract valabil încheiat, a fost valorificat prin pronunțarea sentinței civile nr. 4532 din aprilie 1996 de către Judecătoria Constanța. Instanța, luând consimțământul moștenitoarei vânzătorilor,
d-na, a pronunțat o hotărâre de constatare a transferului dreptului de proprietate pentru terenul în litigiu, act care, în acest caz, are efect translativ de proprietate, deci efect constitutiv al dreptului real de proprietate.
Legea nr. 10/2001 stabilește prin art.3 că sunt îndreptățite la măsuri reparatorii persoanele care aveau calitatea de proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv a acestora, perioada preluării abuzive fiind 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
În speță, reclamantul a dobândit calitatea de proprietar în anul 1996, prin sentința civilă nr. 4532 Judecătoriei Constanța astfel că, la data preluării imobilului la stat și afectării lui Cimitirului Viile Noi ( dată necunoscută dar cu siguranță anterioară anului 1989), neavând calitatea de proprietar, nu putea avea calitatea de persoană îndreptățită în sensul Legii nr. 10/2001.
Prin urmare, constatând că în speță Legea nr. 10/2001 nu se aplică reclamantului, în mod corect prima instanță a respins cererea, apelul urmând a fi respins ca nefondat.
La cererea intimaților, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, apelantul vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 357 lei, constând în onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul civil formulat de apelantul reclamant, domiciliat în C,-, și prin mandatar, cu domiciliul în C,-, -.G,.93, împotriva sentinței civile nr. 819, pronunțată de Tribunalul Constanța la data de 23 iunie 2008, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți PRIMARUL MUNICIPIULUI C, CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, toți cu sediul în Municipiul C,-, având ca obiect contestație în temeiul Legii nr. 10/2001.
Obligă apelanții la 357 lei cheltuieli de judecată către intimați.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, Grefier,
- - - - - -
Red.hot.jud.fond
Red.dec./tehnored.jud.apel: /05.01.2009
Gref.AB/7 ex./12.01.2009
Emis 5 com.
azi, 12.01.2009
Președinte:Costea MonicaJudecători:Costea Monica, Daniela Petrovici