Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 313/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.313/
Ședința publică din 8 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Claudia Rohnean
JUDECĂTOR 2: Daniela Calai
GREFIER: - -
S- luat în examinare apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.237/12.06.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului C-S - Secția civilă, în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului Reșița și Prefectura Județului C-S, având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că nu s-a depus o dată cu cererea de repunere pe rol și actul translativ de proprietate și nu sunt îndeplinite art.155 alin.2 pr.civ. motiv pentru care respinge cererea de repunere pe rol a cauzei, constatând că efectul suspendării confirmă și, că în cauză este îndeplinit termenul de perimare asupra căruia rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată:
Prin sentința civilă nr.237/10.06.2008 pronunțată în dosar nr- Tribunalul C-S a respins acțiunea formulată de reclamanta.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere faptul că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului C-S sub nr. 294/22.12.2004, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Reșița, solicitând instanței anularea dispozițiilor nr. 4851/22.11.2004 și 4852/22.11.2004 emise de pârâtă în baza Legii 10/2001 și obligarea acesteia la emiterea unei noi dispoziții privind restituirea în natură sau prin echivalent bănesc a imobilului "Cariera de cuarțită " și a imobilului situat în Reșița.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că pârâta i-a respins notificările cu motivarea că nu a făcut dovada preluării abuzive de către stat a imobilelor solicitate.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii, arătând că reclamanta nu a fîcut dovada preluării abuzive de către stat a imobilelor solicitate, iar extrasele anexate notificării nu se referă la imobilele solicitate.
Prin sentința civilă nr. 3197/13.12.2006, Tribunalul C-S a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut că imobilele ce formează obiectul cererii nu pot fi identificate, neexistând elemente de identificare, rezultate din documentele prezentate de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta susținând că, în mod greșit, s-a stabilit de către prima instanță că nu ar avea acte pentru a-și proba cererea.
Curtea de Apel Timișoaraa admis apelul declarat de apelanta-reclamantă, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că prima instanță a făcut o evaluare sumară a pretențiilor reclamantei, fără a cerceta în ce măsură pretinsul drept de proprietate al antecesorilor acesteia a existat asupra imobilelor confiscate de fostul regim, care este destinația actuală a acestor imobile, în ce măsură pot fi restituite sau nu în natură, care este valoarea de circulație a acestora și dacă există posibilitatea unei restituiri parțiale sau acordarea de despăgubiri bănești. Instanța de apel a mai reținut că nu s-a procedat la o examinare în detaliu a titlurilor invocate de către reclamantă și în ce măsură aceste titluri își produc efectele asupra drepturilor pretinse de reclamantă.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalului C-S la data de 03.01.2008, sub nr-.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei copii după extrasele de CF ale imobilelor solicitate (filele 24-29) și proces-verbal pentru a dovedi că antecesorului reclamantei i s-a concesionat cariera de cuarțită.
Instanța, analizând înscrisurile administrate în cauză constată următoarele:
Legea 10/2001, art. 3, prevede că se acordă măsuri reparatorii persoanelor îndreptățite, proprietari ai imobilelor la data preluării în mod abuziv, precum și persoanelor fizice, asociați ai persoanelor juridice care dețineau imobilele și alte active în proprietate la data preluării lor în mod abuziv.
În considerarea celor arătate, cum părțile de participare la asociațiile miniere (anexele), ca și drepturile izvorâte din concesiunile miniere au avut un caracter exclusiv mobiliar neputând deveni imobile nici măcar prin incorporațiune (aici încadrându-se și construcțiile temporare, barăci sau alte construcții din lemn), nu se pot restitui în baza Legii 10/2001, deoarece nici anexele și nici dreptul de exploatare, temporară, a unui bun (concesiunea) nu formează obiect de reglementare al acestei legi.
Cu privire la primul imobil ce formează obiectul prezentei acțiuni, "cariera de cuarțită ", instanța, văzând decretul regal publicat în data de 20.08.1947 în Monitorul Oficial nr. 273 (fila 36 dosar), constată că la baza drepturilor invocate de reclamantă a stat un contract de concesiune, fiind incidente dispozițiile legale și considerentele prezentate anterior asupra acestora.
Cu privire la al doilea imobil ce formează obiectul acțiunii civile, casa nr. 2 situată în Reșița, str. -, instanța constată că reclamanta nu a propus probe din care să rezulte proba proprietății, probe solicitate în baza HG 498/2003 pct. 22.1: orice înscrisuri translative de proprietate, orice acte juridice sau susțineri care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă, orice acte juridice care atestă deținerea proprietății (extrase CF, istoric de rol fiscal, orice act emanând de la o autoritate în perioada respectivă ori care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparținea antecesorilor reclamantei), cu toate că instanța a pus în vedere la fiecare termen de judecată să propună probe în sensul dovedirii existenței în patrimoniul antecesorului sau al reclamantei a dreptului de proprietate asupra casei.
Impotriva acestei sentințe a declarat apel în termenul legal reclamanta solicitând desființarea ei cu trimitere spre rejudecare pe aceea că, prima instanță nu a respectat indicațiile Curții de Apel Timișoara din decizia civilă nr.472/1.11.2007 care a dispus efectuarea unei expertize pentru evaluarea imobilelor solicitate prin acțiune întrucât numai o astfel de probă poate identifica corect imobilul din Reșița- care, în timp, și- schimbat datele de identificare administrativă.
S-a criticat sentința Tribunalul C-S și pentru aceea că s-a respins reclamantei cererea de audiere a unor martori cu care s-a dorit dovedirea faptului că o parte din bunuri au fost distruse.
Apreciind că s-a făcut în cauză dovada preluării abuzive a imobilelor reclamantei, susține că în sensul jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a se putea realiza dreptul său de proprietate privată prima instanță era datoare să verifice situația concretă bunurilor revendicate, delimitarea acestora și posibilitatea de restituire în natură sau prin echivalent și că, nefăcând astfel, s- soluționat procesul fără a se intra în cercetarea fondului.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata pârâtă Primăria Municipiului Tas olicitat respingerea ca nefundat a apelului reclamantei.
Prin Încheierea de ședință din data de 16.10.2008 Curtea de Apel Timișoara, având în vedere faptul că soluția Tribunalul C-S a fost pronunțată pe baza constatării faptului că reclamanta nu a administrat - astfel cum prevede Legea nr.10/2001 - actele necesare din care să rezulte calitatea sa de persoană îndreptățită la aplicarea măsurilor reparatorii prevăzută de lege, i-a pus în vedere reprezentantei acesteia să depună la dosar aceste acte, sub sancțiunea suspendării judecării cauzei conform art.1551pr.civ. obligație în vederea îndeplinirii căreia judecata s-a amânat la data de 13.11.2009.
La acest termen de judecată constatând că reclamanta nu și-a îndeplinit obligația stabilită la termenul anterior - care ar fi permis apoi completarea probatoriului și finalizarea judecății - a dispus suspendarea cauzei potrivit art.1551pr.civ.
De menționat este faptul că această încheiere nu a fost recurată, deși apelanta luase la cunoștință despre suspendare la acest termen de judecată.
La data de 11.11.2009 printr-o cerere transmisă Curții de Apel Timișoara prin fax, reclamanta apelantă a solicitat repunerea pe rol a cauzei, sens în care s-a fixat termen de judecată pentru data de 8 decembrie 2009.
Examinând această cerere Curtea constată următoarele:
Reluarea cursului judecății suspendate în baza art.1551pr.civ. poate avea loc, conform art.1551alin.2 pr.civ., doar în ipoteza în care obligațiile stabilite în sarcina părții reclamante ar fi fost îndeplinite, ceea ce în cauză ar fi însemnat ca aceasta, dacă nu la data formulării cererii de repunere pe rol, cel puțin la termenul de judecată stabilit pentru judecarea acestei cereri, să fi depus la dosar actele la care a fost obligată prin Încheierea din 16.10.2008 ori ea nu a procedat în acest fel, ceea ce impus în mod justificat respingerea cererii de repunere pe rol.
Deși la data când s-a formulat cererea de repunere pe rol a cauzei termenul de perimare de un an prev. de art.248 alin.1 pr.xciv. nu era îndeplinit, la data de 8.12.2009 când s-a judecat această cerere și când prin respingerea ei termenul de perimare rezultă că nu a fost întrerupt, Curtea a constatat perimarea judecării apelului.
Se impune a fi precizat faptul că perimarea a fost discutată nu în mod de sine stătător (întrucât la data formulării cererii de repunere pe rol părțile nu puteau fi citate cu mențiunea discutării acestei excepții, termenul de un an nefiind împlinit) ci ca un incident procedural intervenit doar după fixarea termenului de judecată pentru judecarea acestei cereri, motiv pentru care Curtea apreciază că termenul de atac împotriva prezentei hotărâri este, potrivit art.17 pr.civ. cel prevăzut de dreptul comun, iar nu cel prevăzut de art.253 alin.2 pr.civ.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de reclamanta și va constata ca perimat apelul declarat de ea împotriva sentinței civile nr.237/12.06.2008 pronunțată de Tribunalul C-
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelanta reclamantă.
Constată perimat apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.237/12.06.2008 pronunțată de Tribunalul C-S - Secția Civilă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 decembrie 2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
- - - -
GREFIER
- -
Red.CD/14.12.2009
Dact.GK/5 ex./8.12.2010
Inst.fond.: jud.
Se comunică:
-recl.apel. - - - jud.CS
-pâr.int. -Primăria Municipiului Reșița 1 decembrie 2. nr.1A jud.CS
-Prefectura Județului C-S idem
Președinte:Claudia RohneanJudecători:Claudia Rohnean, Daniela Calai
