Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 34/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- SECȚIA CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA NR. 34/ApDOSAR NR-
Ședința publică din 18 martie 2008
PREȘEDINTE: Mihail Lohănel- - - JUDECĂTOR 2: Dorina Rizea
- - - JUDECĂTOR 3: Cristina Năpar
- -- grefier
Pentru azi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de intimatul MUNICIPIUL B PRIN PRIMAR împotriva sentinței civile nr.474/S pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 29 octombrie 2007 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 11 martie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, în temeiul dispozițiilor art.260 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 18 martie 2008.
CURTEA
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 474/s/2007 a Tribunalului Brașova admis contestația formulată de către contestatoarea în contradictoriu cu intimatul Municipiul prin Primar și în consecință a dispus modificarea Dispoziției nr. 11667 din 20.06.2007 în sensul acordării de despăgubiri bănești pentru întregul teren înscris în 26248 B sub nr. top 8788/2/b/1/1/1/4, în favoarea contestatoarei. A respins aceeași contestație formulată de contestatorul G ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin dispoziția atacat intimatul a reținut în mod corect starea de fapt, respectiv preluarea de către stat a imobilului solicitat la restituire, prin echivalent în vederea construirii unor blocuri de locuințe de la foștii proprietari tabulari - contestatoarea și fostul soț al acesteia -.
Cei doi soți au divorțat în anul 1982, iar minorul de atunci, Gaf ost încredințat mamei - Contestatoarea (fila 30).
La data preluării de către stat, imobilul s-a înscris în CF 26249 Or. ca bun comun al celor doi soți (fila 22).
Contestatoarea a formulat notificare de restituire în natură sau echivalent sub nr. 3148/2001(fila 43), soluționată abia în 20.06.2007, prin Direcția nr. 11667 (fila 2).
Prin aceasta s-a propus de către intimat acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale - Titlul VII al Legii 247/2005, însă numai pentru din imobilul preluat, cu motivarea că doar pentru această cotă dovedește calitatea de persoană îndreptățită contestatoarea, întrucât în 1982 divorțat de soțul său.
realității că, odată cu desfacerea căsătoriei, contestatoarea nu mai beneficiază de dreptul de moștenire a fostului soț la moartea acestuia.
După desfacerea căsătoriei, foștii soți nu au procedat la împărțirea bunurilor comune, astfel că s-a menținut caracterul proprietății comune până la realizarea împărțelii, acțiunea fiind imprescriptibilă.
Acest caracter al proprietății determină și existența prezumției mandatului tacit reciproc între soți, conform art. 35 din Codul familiei, până la realizarea împărțelii, ceea ce justifică solicitarea la restituire a întregului imobil de către contestatoare și nu justifică soluția intimatului.
Fostul soț al contestatoarei a decedat în 2003, fără a fi solicitat anterior decesului restituirea imobilului, solicitare pe care nu a făcut-o nici moștenitorul legal al acestuia, fiul părților, contestatorul G.
A admite soluția intimatului ar echivala cu nesocotirea caracterului profund reparatoriu al legii, a principiului " restitutio in integrum " care o guvernează " și a dreptului de proprietate garantat prin art. 44 din Constituție.
Soluția restituirii integrale se impune și datorită faptului că moștenitorul legal al defunctului recunoscut printr-o declarație notarială contribuția exclusivă a contestatoarei la dobândirea imobilului ( fi. 47 ), act doveditor cu privire la imobilul notificat conform art.23.4. din Normele Metodologice de aplicare unitară a Legii 10/2001.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimatul Municipiul B prin Primar, considerând-o netemeinică și nelegală.
În esență în motivarea apelului se arată că prezumția de mandat tacit reciproc nu funcționează în cauză întrucât notificatoarea a divorțat de soțul său, în prezent decedat, iar acesta, ca și moștenitorul său, nu a formulat notificare. În aceste condiții, notificatoarei i se cuvine doar o cotă de - a parte, încetând comunitatea de bunuri ca urmare a divorțului.
În motivul doi se arată că soluția este motivată eronat pe considerentul că numitul Gar ecunoscut contribuția exclusivă a contestatoarei întrucât instanța nu a fost investită cu o cerere în constatarea părții ce-i revine din bunurile comune, iar dispozițiile art. 23.4 din Normele Metodologice nu sunt aplicabile.
Apelul nu este fondat.
Conform art. 30 din Codul Familiei, bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soților.
Textul reprezintă fundamentul juridic al proprietății devălmașe caracterizată prin lipsa determinării unor cote părți ale soților asupra universalității bunurilor comune.
Încetarea stării de căsătorie prin divorț, nu atrage, de drept și încetarea coproprietății devălmașe. continuă până la partajul voluntar ori judiciar solicitat de soți ori de creditori. Desigur că în urma divorțului, orice drept dobândit sau obligație contractată va aparține în exclusivitate fostului soț, iar prezumția de mandat tacit reciproc instituită de art. 35 alin. 2 teza I din Codul Familiei, nu mai operează. Sub acest aspect motivarea primei instanțe este deficitară, însă poate fi suplinită de instanța de apel.
Raportat la caracterul proprietății devălmașe, în mod nelegal intimatul a procedat la efectuarea unui partaj, prin stabilirea de cote, deci nu are calitatea necesară. Întrucât la partajarea bunurilor comune se au în vedere cotele de contribuție ale soților și nu cote părți, intimatul trebuia să emită dispoziție pentru întreg imobilul, urmând ca o eventuală desocotire să intereseze pe fostul soț ori moștenitorii acestuia și nu pe intimat.
Susținerea de la punctul 2 din apel nu reprezintă o critică adusă dispozitivului hotărârii, ci argumentelor instanței în luarea în considerare a înscrisului prin care moștenitorul fostului soț al contestatoarei recunoaște contribuția exclusivă a acesteia la dobândirea imobilului, act care se încadrează, de altfel în dispozițiile art. 23 punctul 4 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 10/2001 aprobate prin nr.HG 250/2007.
Față de considerentele expuse se reține că apelul nu este fondat, urmând ca sentința primei instanțe să fie păstrată ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de intimatul Municipiul B prin Primar împotriva sentinței civile nr. 474/s din 29.10.2007 a Tribunalului Brașov, pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 18.03.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
Grefier,
- -
Red. -/27.03.2008
Dact. /28.03.2008
Jud. fond:
Președinte:Mihail LohănelJudecători:Mihail Lohănel, Dorina Rizea, Cristina Năpar
