Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 398/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (751/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.398
Ședința publică de la 23.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 2: Bianca Elena Țăndărescu
GREFIER - - -
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta - reclamantă, împotriva sentinței civile nr.1842 din 19.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B PRIN PRIMARUL GENERAL, și intimata - intervenientă .
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 16.06.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 23.06.2009, hotărând următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, sub nr-, reclamanta a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, în contradictoriu cu pârâtele PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, prin PRIMAR GENERAL și, să se constate nulitatea absolută parțială a dispozițiilor Primarului General nr. 4701, 4702 și 4748 din 17.10.2005, repunerea părților în situația anterioară, prin revenirea imobilelor din- și 10, sector 1, la unitatea deținătoare, respectiv; obligarea pârâtei la emiterea unor noi dispoziții; în subsidiar, în situația în care nu se va reține emiterea noilor dispoziții și calitatea sa de persoană îndreptățită, să fie obligată pârâta la restituirea cotei de din dreptul de proprietate asupra acestor imobile, întrucât este posesor neproprietar.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, încă din anul 1998, solicitat Primăriei Sectorului 1 reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului din fosta- și nr. 10, actualmente Str. - -, preluat, în mod abuziv, de statul comunist de la fostul proprietar, al cărui moștenitor este reclamanta, și de la sora acestuia, pârâta. Pârâta a formulat cu rea-credință, în nume personal, notificări privind restituirea integrală a imobilelor, deși convenise cu aceasta ca toate demersurile în baza Legii nr. 10/2001 să fie făcute împreună.
Prin sentința civilă nr. 5142/17.04.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1, în dosar nr-, a fost admisă excepția de necompetență materială a judecătoriei și a fost declinată cauza, în favoarea Tribunalului București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, sub nr-.
La termenul din 24.09.2008, reclamanta și-a precizat cererea, în sensul că a renunțat la judecarea capătului al treilea din cerere, având ca obiect obligarea, în subsidiar, a pârâtei să îi restituie imobilele în litigiu și a indicat temeiul juridic al cererii ca fiind art. 948 pct.4 Cod procedură civilă, art.966, art.968 Cod civil, art.34 și art.36 alin.1 din Legea nr.10/2001, art. 23 alin.1 lit. b și art.1.5 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001.
La aceeași dată, s-a formulat cerere de intervenție în interes propriu de către, prin care a solicitat admiterea excepției autorității de lucru judecat, a excepției inadmisibilității, a excepției lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Municipiului B, admiterea în principiu a cererii de intervenție, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată și suspendarea prezentei cereri până la soluționarea dosarului nr- al Judecătoriei Sectorului 1.
La termenul din 05.11.2008, a fost atașat dosarul nr- al Tribunalul București - Secția a III-a Civilă.
La același termen, s-a precizat, de către numita, că cererea de intervenție este făcută în interesul pârâtei, iar, prin încheierea de ședință de la aceeași dată, a fost admisă în principiu cererea de intervenție accesorie.
La termenul din 17.12.2008, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a judecării prezentei cauze, în temeiul art. 244 pct. 2 Cod procedură civilă, pentru considerentele arătate în cuprinsul acestei încheieri.
La același termen, au fost puse în discuție excepțiile invocate de intervenienta accesorie, respectiv excepția inadmisibilității și autorității de lucru judecat, precum și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată din oficiu de instanță.
Prin sentința civilă nr. 1842 din 19.12.2008, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, pe capătul de cerere referitor la Dispoziția nr. 7401/17.10.2005, emisă de Primăria Municipiului B, a respins, în consecință, capătul de cerere din acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtele Primăria Municipiului B, prin Primarul General și și cu intervenienta, referitor la Dispoziția nr. 7401/17.10.2005, emisă de Primăria Municipiului B, ca fiind introdus de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, a admis excepția autorității de lucru judecat, pentru capetele de cerere referitoare la Dispozițiile nr. 4702/17.10.2005 și nr. 4748/17.10.2005, emise de Primăria Municipiului B și a respins capetele de cerere, referitoare la Dispozițiile nr. 4702/17.10.2005 și nr. 4748/17.10.2005, emise de Primăria Municipiului B, întrucât există autoritate de lucru judecat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la excepțiile invocate, tribunalul a reținut că, prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost restrânsă, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Primăria Municipiului B, prin Primar General și, să se constate nulitatea absolută parțială a dispozițiilor Primarului General nr. 4701, nr. 4702 și nr. 4748/17.10.2005, repunerea părților în situația anterioară, prin revenirea imobilelor din- și 10, sector 1, la unitatea deținătoare, respectiv; obligarea pârâtei Primăria Municipiului B la emiterea unor noi dispoziții.
Cât privește capetele al doilea și al treilea din cerere, acestea sunt formulate ca accesoriu al capătului principal, constatarea nulității absolute a celor trei dispoziții atacate.
Prin Dispoziția nr. 4701/17.10.2005, emisă de Primăria Municipiului B, prin Primar General, a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului de 125,03 mp, situat în B, fosta-, sector 1, formulată de notificatoarea, pe motiv că terenul este afectat de elemente de sistematizare, și au fost acordate măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin Dispoziția nr. 4702/17.10.2005, emisă de Primăria Municipiului B, prin Primar General, a fost restituit în natură terenul de 38,86 mp, situat în B, fosta-, sector 1, către notificatoarea, iar, prin Dispoziția nr. 4748/17.10.2005, emisă de Primăria Municipiului B, a fost restituit în natură terenul de 165,25 mp, situat în B, fosta- A, sector 1, către notificatoarea.
Cu privire la excepția lipsei autorității de lucru judecat, tribunalul a constatat că, prin cererea înregistrată sub nr-, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Primăria Municipiului B și, anularea dispozițiilor nr. 4702/17.10.2005 și nr. 4748/17.10.2005, cererea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr.10/2001.
Prin sentința civilă nr. 331/27.02.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosar nr-, rămasă irevocabilă, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și respinsă cererea, în consecință.
Autoritatea de lucru judecat reprezintă, conform art. 1201 Cod civil, situația în care există tripla identitate, de părți, cauză și obiect.
Identitatea de părți și de obiect este evidentă, singurul aspect care trebuie, însă, clarificat este identitatea de cauză.
Or, în aprecierea instanței de fond, chiar dacă cererea inițială a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, iar, în cererea de față, au fost invocate, pe lângă dispozițiile Legii nr. 10/2001, și dispozițiile art. 948 pct. 4, art. 966-968 și art. 480-481 Cod civil, acest aspect nu împiedică existența identității de cauză. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, motivarea în fapt a acțiunii este identică, respectiv, aspectele legate de faptul că s-a comis o fraudă la lege, prin aceea că pârâta a formulat cu rea-credință, în nume personal, notificări privind restituirea integrală a imobilelor, deși convenise cu reclamanta ca toate demersurile în baza Legii nr. 10/2001 să fie făcute împreună.
Prima instanță a avut în vedere și aspectul că invocarea temeiurilor de drept comun, alăturat normelor speciale, nu este de natură să schimbe cauza unei cereri de chemare în judecată, cât timp temeiurile de drept comun sunt, oricum, avute vedere de instanță, în ipoteza în care nu sunt contrazise expres de norma specială.
Astfel, existând tripla identitate de cauză, obiect și părți, în temeiul art. 166 Cod procedură civilă, tribunalul a admis excepția autorității de lucru judecat, pe capetele de cerere având ca obiect constatarea nulității Dispozițiilor nr. 4702/17.10.2005 și 4748/17.10.2005.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, tribunalul a constatat că, prin calitate procesuală activă, se înțelege identitatea dintre subiectul activ al raportului juridic dedus judecății și reclamant.
Or, reclamanta deduce judecății raportul juridic născut în urma formulării unei notificări în baza Legii nr. 10/2001, al cărei titular este altă persoană, aceasta fiind persoana care justifică interesul în introducerea prezentei acțiuni, prin aceea că a formulat notificare pentru restituirea aceluiași imobil.
Deși, în ceea ce privește acest capăt de cerere, nu există autoritate de lucru judecat, în sensul excepției procesuale, tribunalul reține că sentința civilă nr. 331/27.02.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosar nr-, rămasă irevocabilă, are putere de lucru judecat, sub aspectul considerentelor, pe capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității Dispoziției nr. 4701/17.10.2005.
Astfel, o instanță învestită ulterior nu poate reține alte aspecte decât cele din considerentele sentinței menționate, cât timp există o identitate de rațiune între cele două cauze.
Astfel, se poate reține că, din actele depuse la dosar, nu rezultă că reclamanta a formulat notificare, conform Legii nr. 10/2001, notificările nr. 1105/14.02.2002 și nr. 1132/14.02.2002 fiind formulate și semnate numai de pârâta. Pe de altă parte, pârâta Primăria Municipiului B nu putea, în lipsa unei notificări, să țină seama de certificatul de moștenitor nr. 296/21.02.1991, certificat care, de altfel, a fost depus abia la data de 5.04.2004. Faptul că, în notificările formulate, a fost menționat și autorul reclamantei, care era decedat din data de 30.07.1990, nu are relevanță în cauză, reclamanta având obligația de a formula personal notificarea, conform Legii nr. 10/2001.
În prezenta cauză, interesul, ca și condiție de admisibilitate a acțiunii civile, se confundă cu calitatea procesuală activă, care se definește tocmai prin existența interesului. Or, reclamantul nu are un interes legitim și personal în soluționarea prezentei cereri, cât timp nu a formulat notificare și nu are calitatea de persoană îndreptățită conform legii.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat apel, reclamanta, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței atacate, ca fiind nelegală și netemeinică, cu consecința trimiterii cauzei, spre rejudecare, la prima instanță.
O primă critică s-a raportat la faptul că, în mod greșit, instanța de fond a admis excepția autorității de lucru judecat, considerând că există o triplă identitate de părți, cauză și obiect, între cererea înregistrată sub nr- și prezenta cauză, or, între cele două pricini, nu există o legătură de cauză și obiect, întrucât instanța de fond nu a observat că obiectul cererii înregistrate sub nr- este o contestație întemeiată pe art. 26 din Legea nr. 10/2001, iar obiectul prezentei cauze este nulitatea absolută parțială a dispozițiilor nr. 4701, nr. 4702 și nr. 4748 din 17.10.2005, pentru fraudă la lege, întemeiată pe dispozițiile art. 948 pct. 4 cod civil și art. 966 - 968 Cod civil, neexistând, astfel, identitate de obiect și de cauză.
Astfel, cele trei dispoziții au o cauză ilicită și imorală, întrucât, prin emiterea lor, s-au încălcat prevederile art.3 alin.1 din Legea nr.10/2001 și art.4 alin.1 din Legea nr.10/2001, intimata fiind îndreptățită să solicite restituirea doar a cotei de din cele două imobile, cotă care se afla în proprietatea sa la data preluării abuzive, cealaltă cotă de aparținând fratelui acestuia, și moștenitoarei sale,.
O a doua critică s-a raportat la faptul că, în mod greșit, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, pe capătul de cerere referitor la dispoziția nr. 7401/17.10.2005, considerând că nu există identitate între subiectul activ al raportului dedus judecății și reclamant, instanța de fond reținând că, atât timp cât nu a formulat notificare, reclamanta nu are calitate de persoană îndreptățită conform legii și nu justifică un interes legitim și personal în soluționarea prezentei cereri.
Or, interesul pentru introducerea unei asemenea cereri este dat de faptul că reclamanta are calitatea de moștenitor al defunctului, a cărui moștenire a acceptat-o încă din anul 1990, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 296, astfel încât folosul practic material urmărit prin prezenta cerere este exercitarea dreptului său succesoral asupra cotei de din cele două imobile, iar faptul că nu a formulat notificare în termen, conform Legii nr. 10/2001, s-a datorat inducerii în eroare de către pârâta, care a profitat de starea sa proastă de sănătate și care, cu actele puse la dispoziție de către reclamantă, a depus, în nume personal, notificare de restituire a celor două imobile, eludând, pe această cale, dispozițiile legale imperative.
În același sens, apelanta a susținut că, prin admiterea excepției lipsei calității procesuale active, s-ar închide calea exercitării unei acțiuni formulate pe dreptul comun pentru imobilele care intră sub incidența Legii nr.10/2001, ceea ce ar echivala cu închiderea accesului la justiție pentru persoanele interesate.
Intimata - intervenientă a formulat întâmpinare, obligatorie conform art. 308 alin. 2 Cod procedură civilă, solicitând respingerea apelului, ca nefondat și menținerea soluției pronunțată de prima instanță, ca fiind temeinică și legală.
În motivarea întâmpinării, intimata a susținut că dispozițiile primarului nu pot fi atacate pe calea dreptului comun, astfel încât, simpla invocare a unor altor temeiuri de drept nu duce implicit și la încadrarea diferită a cererii de chemare în judecată și nici la schimbarea cauzei sau a obiectului cererii, care sunt, în esență, aceleași, și anume nulitatea dispozițiilor emise de primar.
Or, o soluție diferită pronunțată în această cauză ar conduce la invalidarea unei hotărâri judecătorești, care se bucură deja de autoritate de lucru judecat și la distorsionarea unui sistem juridic, prin infirmarea unei hotărâri judecătorești, ce nu a fost desființată pe căile firești.
În etapa procesuală a apelului, nu au fost administrate probe.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel formulate, care fixează limitele devoluțiunii în cauză, conform art. 295 alin. 1 Cod procedură civilă, si analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Analizând critica privind soluționarea excepției procesuale de fond, absolută, peremptorie a autorității de lucru judecat, Curtea reține următoarele:
În fapt, prin efectul general al cererii de chemare în judecată, formulată de reclamanta, astfel cum a fost restrânsă (fila 26, dosar -), ce a format obiectul dosarului nr-, reclamanta a învestit instanța cu o cerere având ca obiect nulitatea absolută parțială a dispozițiilor primarului general nr. 4701, nr. 4702 și nr. 4748 din 17.10.2005, pentru frauda la lege a pârâtelor Primăria Municipiului B, reprezentată prin Primarul General și, cu consecința revenirii imobilelor din- și 10A, sector 1 B, (fosta str. V), la unitatea deținătoare - Primăria Municipiului B și obligarea primăriei la emiterea unei noi dispoziții, acestea fiind limitele obiective ale judecării cauzei.
În același sens, prin cererea înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Primăria Municipiului B, reprezentată prin Primarul General și, anularea dispoziției nr. 4702/17.10.2005 și a dispoziției nr. 4748/17.10.2005, emise de Primăria Municipiului B, pe numele lui, cererea fiind respinsă, prin sentința civilă nr. 331/27.02.2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1290/05.06.2007, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie.
Pentru a aprecia asupra triplei identități, ce caracterizează puterea de lucru judecat, atașată deciziilor irevocabile(res iudicata pro veritatae habetur), instanța de fond a apreciat că, indiferent dacă cererea inițială a fost întemeiată, în drept, pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, iar prezenta cerere s-a întemeiat atât pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, cât și pe dispozițiile de drept comun al Codului Civil, acest aspect nu împiedică existența identității de cauză, cu atât mai mult cu cât, motivarea în fapt a cererii este identică și ea constă în faptul că s-a comis o fraudă la lege, prin aceea că pârâta a formulat cu rea-credință, în nume personal, notificări privind restituirea integrală a imobilelor în litigiu, deși convenise cu reclamanta ca demersurile impuse de Legea nr. 10/2001 să fie făcute împreună.
Astfel, prin raportare la conceptele de obiect al acțiunii civile - protecția unui drept subiectiv civil, în speță, dreptul de proprietate, și cauză juridică - fundamentul pretenției formulate, Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a excepției autorității de lucru judecat în speța dedusă judecății (caracterizată astfel de instanța de fond, apreciată, însă, de instanța de apel, ca fiind o excepție a puterii de lucru judecat, în baza distincției, conform căreia autoritatea de lucru judecat este atașată hotărârilor judecătorești definitive, iar puterea de lucru judecat este atașată hotărârilor judecătorești irevocabile) și a efectului pozitiv al lucrului judecat, întrucât această excepție procesuală, reglementată de art. 166 Cod procedură civilă și 1201 Cod civil, respectiv această prezumție absolută irefragabilă, reglementată de art. 1200 pct. 4 și art. 1202 alin. 2 Cod civil, este de natură să asigure validitatea de care se bucură hotărârile judecătorești irevocabile și stabilitatea circuitului civil, nefiindu-i permis unei părți să repună în discuție, prin schimbarea, în mod formal, a temeiului juridic - de care instanța de judecată nu este ținută, putând face ea însăși o calificare a cererii de chemare în judecată - o situație litigioasă, ce a fost sancționată, prin aplicarea și interpretarea dreptului, în mod irevocabil, de către o instanță anterioară.
În același sens, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune într-un al doilea proces, care are legătură cu chestiunea litigioasă dezlegată anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis; această reglementare a autorității de lucru judecat, în forma prezumției, fiind de natură să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești pronunțate de instanțe deosebite, în speța dedusă judecății, apelanta reclamantă neindicând o altă cauză juridică a cererii sale, ci formulând noi apărări, ce se constituie în argumente ale aceleiași cauze juridice.
Analizând critica privind soluționarea excepției procesuale de fond, absolută, peremptorie a lipsei calității procesuale active a reclamantei, pe capătul de cerere privind anularea dispoziției nr. 4701 din 17.10.2005, emisă de Primarul General al Municipiului B, Curtea reține următoarele:
Prin dispoziția nr. 4701 din 17.10.2005, emisă de Primăria Municipiului B, prin Primarul General, s-a respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 125,03 mp, situat în B, fosta-, sector 1, formulată de notificatoarea, pe motiv că terenul este afectat de elemente de sistematizare, dispunându-se acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, pentru acest imobil.
În conformitate cu art. 24 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, republicată, dispozițiile emise de unitatea deținătoare pot fi atacate de persoanele ce se pretind a fi îndreptățite, persoane îndreptățite care aveau obligația de a depune notificare, în termenul prevăzut de art. 21 din Legea nr. 10/2001.
Cum notificările nr. 1105/14.02.2002 și nr. 1132/14.02.2002, având ca obiect imobilele in litigiu, au fost formulate și semnate numai de către intimata - pârâtă, în nume propriu, Curtea apreciază că reclamanta nu are legitimarea procesuală activă de a ataca dispoziția nr. 4701 din 17.10.2005, emisă de Primăria Municipiului B, prin Primarul General, ca răspuns la notificările menționate, astfel încât, în mod legal, instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei si a respins, în consecință, capătul de cerere avand ca obiect constatarea nulitatii dispoziției nr. 4701 din 17.10.2005, emisă de Primăria Municipiului B, prin Primarul General.
Pentru considerentele expuse, apreciind că instanța de fond a soluționat, în mod legal și temeinic, cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă, excepțiile procesuale de fond ale autorității de lucru judecat și lipsei calității procesuale active, ce făceau de prisos cercetarea în fond a cauzei, Curtea, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta - reclamantă împotriva sentinței civile nr. 1842 din 19.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelanta - reclamantă, cu domiciliul ales în B,-,.73,.32, sector 3, la & Asociații, împotriva sentinței civile nr. 1842 din 19.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - pârâți PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, prin PRIMARUL GENERAL, cu sediul în B,-, sector 5 si, cu domiciliul în B, b- -, nr.10-22,.2,.51, sector 1 și cu intimata - intervenientă, cu domiciliul ales în B,-, sector 2 la & Asociații.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red.
Tehnodact.
Ex.7/21.07.2009
Secția a III-a Civ. -
Președinte:Mirela VișanJudecători:Mirela Vișan, Bianca Elena Țăndărescu