Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 53/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 53

Ședința publică din 17 martie 2009

PREȘEDINTE: Erica Nistor Președinte Secție Civilă

JUDECĂTOR 2: Maria Lăpădat

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 3773/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantele, și și pârâții Primarul municipiului L și Consiliul Local L, având ca obiect Legea nr. 10/2001.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei după care instanța, califică calea de atac împotriva sentinței civile nr. 3773/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca fiind apel, nu recurs, și, verificând actele și lucrările dosarului, constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242. pr. civ. și nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

R E A,

Deliberând asupra apelului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 08.02.2005, reclamantele și prin mandatar, au solicitat ca în contradictoriu cu pârâții Statul Român reprezentat prin Consiliul Local al Municipiului L, Primarul Municipiului L și T, să se dispună anularea Dispoziției nr.27/21.01.2005 emisă de pârâtul Primarul Municipiului L prin care li s-a respins cererea de restituire în natură a imobilului teren în suprafață de 2000 mp intravilan situat în L,-/F și restituirea bunului menționat, în natură.

Prin sentința civilă nr. 855/PI/11.05.2005 pronunțată de Tribunalul Timișa fost respinsă cererea reclamanților ca neîntemeiată raportat la categoria măsurilor reparatorii ce li se cuvin în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2001.

S-a reținut că, la momentul preluării bunului de către stat, acționari ai societății anonime. Fabrica de și sunt membrii două familii distincte, așa încât nu poate fi reținută în cauză excepția de la măsura restituirii prin echivalent, prevăzută de art.18 lit.a din Legea 10/2001, aceea a restituiri în natură a imobilului.

S-a arătat că noțiunea de familie, în lipsa unei accepțiuni edictate de norma reparatorie a Legii nr.10/2001 se impune a fi înțeleasă și privită prin raportare la definiția dată de legiuitor într-un alt cadru legal reparator, cel al Legii nr.18/1991 și care prevede că, prin "familie" se înțeleg soții și copiii necăsătoriți care se gospodăresc împreună cu părinții lor, iar rudenia a fost reținută în accepțiunea dată de prevederile art.45 Codul familiei.

Ca urmare, s-a conchis ca fiind legală dispoziția atacată ce a fost emisă cu respectarea prevederilor art.18 lit.a din Legea nr.10/2001, care stipulează că asociații persoanei juridice naționalizate în al cărei patrimoniu intră imobilul solicitat, beneficiază doar de măsuri reparatorii în echivalent, dispoziție legală ce se coroborează cu prevederile art.32 din aceeași lege, care reglementează categoria măsurilor reparatorii cuvenite persoanelor ce aveau calitatea de asociat al persoanei juridice naționalizate prin Legea nr.119/1948.

Apelul declarat de reclamante a fost respins ca nefondat prin decizia civilă nr.1809/19.10.2005 a Curții de APEL TIMIȘOARA, instanță care a reținut că noțiunea de familie avută în vedere de legea de reparație nu se confundă cu aceea de rudenie, criticile reclamantei din această perspectivă nefiind întemeiate.

În speță, din structura acționariatului societății anonime. Fabrica de și, au făcut parte membrii a două familii distincte, respectiv și, iar doi dintre membrii acestei familii nu erau între ei nici rude, nici afini, așa încât în mod corect s-a recunoscut reclamantelor dreptul de a beneficia de măsuri reparatorii prin echivalent în forma prevăzută de dispoziția atacată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele, criticând-o pentru nelegalitate, sens în care au susținut că în mod greșit instanța de fond cât și instanța de apel au considerat că în cauză sunt incidente prevederile art.18 lit.a din Legea nr.10/2001 și că astfel au dreptul doar la măsuri reparatorii prin echivalent.

Au mai susținut că instanțele au interpretat în mod greșit noțiunea de familie în sens restrâns, sens conferit de Codul familiei și care, în principal, reglementează instituția căsătoriei.

În acest fel s-au încălcat dispozițiile art.659 și art.669-676 Cod civil, care valorifică relațiile de rudenie prin includerea în categoria moștenitorilor legali a rudelor de sânge până la gradul IV inclusiv.

Au mai învederat că interpretarea contrară dată de instanțele de judecată, contravine principiului restituirii în natură consacrat de prevederile art.1, 7 și 9 alin.1 din Legea nr.10/2001 ca și prevederilor art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin decizia civilă nr.7500/07.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție-Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală în dosar nr-, a fost admis recursul declarat de reclamanții, și împotriva deciziei civile nr.1809/19.10.2005 a Curții de APEL TIMIȘOARA -Secția Civilă.

A fost casată decizia atacată precum și sentința nr.855 PI din 11.05.2005 a Tribunalului Timiș - Secția Civilă și a fost trimisă cauza acestei din urmă instanțe, spre soluționare.

Pentru a pronunța această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, potrivit art.18 lit.a din Legea nr.10/2001 republicată, măsurile reparatorii se stabilesc numai prin echivalent dacă persoana îndreptățită era asociat la persoana juridică proprietară a imobilelor și a activelor la data preluării acestora în mod abuziv, cu excepția cazului în care persoana îndreptățită era unic asociat sau persoanele îndreptățite asociate erau membri ai aceleiași familii.

În aplicarea și interpretarea unitară a acestor prevederi legale, prin pct.18.1 din nr.HG250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr.10/2001, s-a prevăzut că "ipoteza enunțată la lit.a a art. 18 din lege vizează interdicția restituirii în natură a imobilelor pentru cazul deținătorilor de participații de capital social la societățile comerciale (soluție justificată dat fiind faptul că asociații sau acționarii nua veau decât un drept de creanță asupra societății și, ca atare, stabilirea corespondenței cu bunurile acesteia este imposibil de determinat)",

Prevederile legale enunțate instituie o derogare de la regula restituirii prin echivalent, în ipoteza în care persoana îndreptățită era unic asociat la persoana juridică deținătoare a imobilului sau persoanele îndreptățite asociate la persoana juridică erau membrii aceleiași familii. Prin noțiunea de "familie" în sensul prevederilor legale invocate, potrivit aceleiași dispoziții legale date în interpretarea și aplicarea art.18 lit.a din lege, se va înțelege acea entitate compusă din rudele în linie directă fără limită în grad și rudele colaterale până la gradul al patrulea inclusiv, la care se adaugă soțul sau soția.

Această interpretare dată prin norma interpretativă a dispozițiilor legale reținute ca temei al soluționării cererii reclamantelor este în acord cu prevederile art.659 și art.669-677 Cod civil, care evocă cercul moștenitorilor legali și care include în categoria moștenitorilor legali, a rudelor de sânge până la gradul al IV-lea inclusiv, categorie în care se încadrează și reclamantele.

Limitarea noțiunii de familie doar la sfera descendenților și a persoanelor legate între ele prin relații de căsătorie, contravine atât spiritului reparatoriu al legii speciale, cât și prevederilor art.676 Cod civil.

Ca urmare, s-a constatat că în speță nu este incidentă ipoteza art.18 lit.a din Legea nr.10/2001, greșit aplicată și reținută de instanțe, precum și în scopul soluționării cauzei în acord cu prevederile art.1, 7 și 9 alin.1 din Legea nr.10/2001, care impune suplimentarea probatoriului pentru identificarea și individualizarea bunului, a situației sale juridice actuale, în temeiul art.312 alin.5 Cod procedură civilă, în vederea cercetării fondului pretențiilor deduse în justiție, pricina fiind trimisă spre rejudecare primei instanțe.

Rejudecând cauza în fond, după casare, Tribunalul Timișa pronunțat sentința civilă nr. 3773/21.11.2008 prin care a admis contestația petiționarelor prin mandatar, prin mandatar și prin mandatar în contradictoriu cu Primarul Municipiului L, Consiliul Local L și

A anulat dispoziția nr.27/21.01.2005, emisă de Primarul Municipiului L și a obligat emitentul actului anulat să statueze asupra notificării, înregistrată la Primăria Municipiului L, sub nr.22995/2001, ce face obiectul dosarului administrativ nr.472/2001, în coordonatele art.10, prin corelație cu art.1, 7, 9 și 14 din Legea nr.10/2001, respectiv, să emită o nouă dispoziție, în condițiile art.25 corelat cu art.26 din Legea nr.10/2001.

Împotriva sentinței civile nr. 3773/21.11.2008 a Tribunalului Timișa declarat recurs, calificat ca fiind apel, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice

În motivarea apelului, pârâta a învederat că dispoziția contestată a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale, iar instanța de fond în mod greșit a apreciat că se impune anularea acesteia.

În susținerea criticii a arătat că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 18 lit.a din Legea nr. 10/2001, ce stipulează că asociații persoanei juridice naționalizate în al cărei patrimoniu intră imobilul, beneficiază doar de măsuri reparatorii în echivalent coroborate cu art. 32 din același text de lege, în alin. 1 dispunând ca persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanei juridice naționalizate prin Legea nr. 119/1948 au dreptul la măsuri reparatorii constând în acțiuni acordate cu precădere la societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naționalizate sau cu prioritate de la o altă societate comercială tranzacționată pe piața de capital, urmând a fi respectat la acordarea acțiunilor numărul de acțiuni deținut de ascendenții reclamantelor.

Tot în acest sens s-a mai arătat că art. 18 lit. a din Legea nr. 10/2001 stipulează că măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent când persoana îndreptățită era asociat la persoana juridică, proprietară a imobilelor și a activelor la data preluării acestora în mod abuziv, cu excepția cazului în care persoana îndreptățită era asociat unic sau persoanele îndreptățite asociate erau membrii ai aceleași familii, în acest din urmă caz existând posibilitatea restituirii în natură.

Or, în speță acționari ai societății anonime I &, Fabrica de și sunt membrii a două familii distincte, respectiv și și nu au aceleași familii așa cum prevede art. 18 lit. a din Legea nr. 10/2001.

Astfel, raportând art. 18 lit. a din Legea nr. 10/2001 la art. 8 și 4 din Legea nr. 18/1991și văzând art. 45 din Codul Familiei, s-a constatat că instanța de fond a apreciat greșit că poate fi reținută în speță, excepția de la măsura restituirii prin echivalent, prevăzută de art. 18 lit. a din Legea nr. 10/2001, aceea a restituirii în natură, pentru imobilele ce au făcut parte din patrimoniul persoanei juridice naționalizate.

Curtea, examinând sentința civilă apelată prin prisma criticii formulate, raportat la dispozițiile art. 292 - 296. pr. civ. văzând și dispozițiile legale aplicabile speței, a constatat că apelul este nefondat.

Astfel, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia civilă nr. 7500/7.11.2007 pronunțată în dosar nr- a stabilit că prin noțiunea de familie (în sensul prevederilor legale invocate, potrivit aceleiași dispoziții legale, date în interpretarea și aplicarea art. 18 lit. a din lege), se înțelege acea entitate compusă din rudele în linie directă fără limită în grad și rudele colaterale până la gradul al patrulea inclusiv, la care se adaugă soțul sau soția.

Această interpretare dată prin norma interpretativă a dispozițiilor legale reținute ca temei al soluționării cererii reclamantelor, este în acord cu prevederile art. 659 si art. 669 -677 Cod civil, care evocă cercul moștenitorilor legali și care include în categoria moștenitori legali, a rudelor de sânge până la gradul al IV-lea inclusiv, categorie în care se încadrează și reclamantele.

Limitarea noțiunii de familie doar la sfera descendenților și a persoanelor legate între ele prin relații de căsătorie, contravine atât spiritului reparatoriu al legii speciale, cât și prevederilor art. 676 cod civil sus evocate.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că petentele sunt membrele aceleiași familii, astfel pot beneficia de excepția prevăzută la art. 18 alin. 1 lit. a teza a II-a din Legea nr. 10/2001 "măsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent dacă persoana îndreptățită era asociat la persoana juridică proprietară a imobilelor și a activelor la data preluării acestora în mod abuziv, cu excepția cazului în care persoana îndreptățită era unic asociat sau persoanele îndreptățite erau membrii ai aceleiași familii".

Potrivit dispozițiilor art. 315 alin. 1. pr. civ. în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

Raportat la cele expuse mai - sus, Curtea apreciază a fi nefondată critica pârâtei apelante.

Mai mult, comisia de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 constituită în cadrul Primăriei Municipiului L, a admis notificarea formulată de petentele intimate prin care solicitau restituirea în natură a imobilului format din teren intravilan situat în L,- în suprafață de 2000 mp, evidențiat în cartea funciară nr. 3624 și prin dispoziția Primarului cu nr. 459 din 16.02.2009 s-a restituit în natură imobilul revendicat, respectându-se prevederile Legii nr. 10/2001.

Față de cele de mai - sus, Curtea urmează ca în baza art. 296. pr. civ. să respingă apelul de față, ca fiind neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de pârâta apelantă Direcția Generală a Finanțelor Publice T împotriva sentinței civile nr. 3773/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și și pârâții intimați Primarul municipiului L și Consiliul Local

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 17 martie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

Red. 20.03.2009

Tehnored. 8 ex./20.03.2009

Prima instanță:

PREZENTA SE:

reclamante intimate -, prin mandatar,

str. - nr.10, județul

- -"-

- -"-

pârâta apelantă - Direcția Generală a Finanțelor Publice T,

B-dul - nr. 15/A, județul

pârâți intimați - Primarul municipiului L,-, județul T

- Consiliul Local -"-

Președinte:Erica Nistor
Judecători:Erica Nistor, Maria Lăpădat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 53/2009. Curtea de Apel Timisoara