Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 557/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (238/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III-A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.557
Ședința publică de la 05.11.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Claudiu Marius Toma
JUDECĂTOR 2: Negoescu Gândac Mihai
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea cererii de completare a deciziei civile nr. 371/A/11.06.2009, pronunțată de către Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a și Pentru cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr- (238/2009), cerere formulată de petenta - reclamantă, în contradictoriu cu intimații MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL și cu PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B
Obiectul pricinii - Legea nr.10/2001 - completare dispozitiv
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns petenta - reclamantă și intimații MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea reține spre soluționare cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 371/A/11.06.2009, pronunțată de către Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a și Pentru cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr- (238/2009).
CURTEA
Prin decizia nr. 371 din 11 iunie 2009, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul - pârât Municipiul B prin Primarul General, împotriva sentinței civile nr. 1571 din 03 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă și cu intimata - pârâtă Primăria Municipiului
Pentru a pronunța această decizie Curtea a reținut că, prin acțiunea înregistrată la data de 06 octombrie 2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Municipiul B prin Primarul General și Primăria Municipiului B, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să-i oblige pe aceștia la soluționarea notificării înregistrată sub nr. 14150 din 09 august 2001, prin care s-au solicitat măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent pentru imobilul situat în B,-, - b8/5,. 21, sector 6, stabilirea unui termen în acest sens sub sancțiunea de daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanta a arătat că deși a respectat procedura Legii nr. 10/2001, atașând la notificare actele necesare soluționării, aceasta fiind înaintată spre competentă soluționare Primăriei Municipiului B, depunându-se noi acte solicitate în acest sens, pârâta în prezent nu a emis vreun răspuns și nu s-au mai solicitat alte acte reclamantei.
La termenul de judecată în fond a cauzei, din data de 03 noiembrie 2008, pârâtele au invocat excepția de inadmisibilitate a capătului de cerere privind obligarea la daune cominatorii pe zi de întârziere, așa cum rezultă din practicaua sentinței apelate.
Prin sentința civilă nr. 1571 din 03 noiembrie 2008, Tribunalul București - Secția a III a Civilă a respins excepția inadmisibilității; a admis acțiunea formulată de reclamanta; a obligat pârâta la soluționarea notificării nr. 14150/2001, sub sancțiunea de daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere de la data rămânerii irevocabile a sentinței civile și până la îndeplinirea efectivă a obligației și a obligat pârâții la 500 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere faptul că este neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii reclamantei privind obligarea la daune cominatorii, întrucât aceasta reprezintă un mijloc de a determina pe debitorul obligației de a face să o aducă la îndeplinire, chiar în condițiile existenței art. 5803Cod de procedură civilă, aspect de altfel tranșat și de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia dată în interesul legii pe acest aspect.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a constatat că din actele depuse la dosar reiese că reclamanta a urmat întocmai procedura specială reglementată de art. 21 din Legea nr. 10/2001 în forma sa inițială, notificarea acesteia nefiind până în prezent soluționată, deși pârâților le revenea obligația în acest sens, conform art. 25 din aceeași lege.
Cum în cauză nu s-a făcut dovada unui refuz justificat de a proceda la îndeplinirea acestei obligații, tribunalul a constatat că pârâții sunt în culpă.
Împotriva sentinței civile anterior menționată a declarat apel Municipiul B prin Primarul General, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că este inadmisibil capătul de cerere privind obligarea la daune cominatorii întrucât atunci când debitorul nu execută, execută cu întârziere sau execută necorespunzător obligația asumată, instanța nu va acorda daune cominatorii ci despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin aceasta creditorului.
A mai susținut apelantul că termenul de 60 de zile prevăzut de Legea nr. 10/2001, nu este un termen imperativ, iar nerespectarea acestuia presupune concomitent și respectarea obligațiilor prevăzute de lege în ceea ce privește depunerea unei documentații complete de către persoana îndreptățită, iar, pe de altă parte, în cazul în care, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, pârâtul refuză în continuare să-și îndeplinească obligația stabilită, reclamantul poate să uzeze de calea prevăzută de dispozițiile art. 5803Cod de procedură civilă, conform cărora debitorul poate fi constrâns să îndeplinească obligația pe care o are prin aplicarea unei amenzi civile.
Intimata - reclamantă nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosarul cauzei concluzii scrise prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, întrucât sentința instanței de fond nu este afectată de nelegalitate și netemeinicie.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei, verificând actele și lucrările dosarului primei instanțe, Curtea a constatat următoarele:
În ceea ce privește susținerea inadmisibilității cererii privind obligarea la daune cominatorii pe zi de întârziere după intrarea în vigoare a art. 5803Cod de procedură civilă, Curtea a apreciat-o ca nefondată, întrucât prin reglementarea dată în textul de lege anterior menționat, nu s-a înlăturat posibilitatea recurgerii la instituția daunelor cominatorii pentru silirea debitorului să îndeplinească obligația de a face sau de a nu face, ci, dimpotrivă, pe lângă menținerea acestui instrument de constrângere, s-a instituit și amenda civilă ca mijloc de determinare a debitorului să își îndeplinească obligația asumată.
De altfel, aceasta este și considerentul pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. XX din 12 decembrie 2005, pronunțată în examinarea recursului în interesul legii, obligatorie potrivit art. 329 alin. 3 Cod de procedură civilă, a stabilit că cererea privind obligarea la daune cominatorii este susceptibilă și în condițiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii civile conform art. 5803din Codul d e procedură civilă.
Nefondată s-a reținut și susținerea apelantului privind faptul că termenul de 60 de zile prevăzut de Legea nr. 10/2001, nu este un termen imperativ, ci unul de recomandare, care presupune concomitent și respectarea obligațiilor prevăzute de lege în ceea ce privește depunerea unei documentații complete de către persoana îndreptățită.
Aceasta deoarece, pe de o parte, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, în cauză nu s-a făcut dovada unui refuz justificat de a proceda la neîndeplinirea de către pârâtă a obligației de a soluționa notificarea, care îi revenea în baza art. 25 din Legea nr. 10/2001, iar, pe de altă parte, termenul de 60 de zile prevăzut de art. 25 - 26 din Legea nr. 10/2001 este unul imperativ (sau activ), deoarece înlăuntrul lui trebuie să fie îndeplinite anumite acte procedurale și cu caracter absolut, fiind obligatoriu pentru instanță și părți, și nu unul relativ a cărui nerespectare nu atrage consecințe asupra desfășurării procesului, ci numai, eventual, sancțiuni disciplinare ori amenzi în sarcina celor vinovați.
Pentru a aceste considerente, Curtea a constatat că nu este afectată legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, pe care, în baza dispozițiilor art. 296 Cod de procedură civilă, a menținut-o și a respins ca nefondat apelul - pârâtului.
S-a formulat de către o cerere de completare a acestei decizii.
În esență, a motivat că, instanța de apel a omis să se pronunțe și asupra cheltuielilor de judecată care au fost solicitate la 05 martie 2009 ți 28 mai 2009 (filele 13 - 14) în cuantum de 1.000 lei/ron, cerere formulată la 23 iulie 2009 (filele 30 ți 31 dosar curte).
Cererea este întemeiată.
Potrivit art. 2812Cod de procedură civilă în caz când instanța "a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu", aceasta se poate face ulterior în termenul în care se poate declara apel (decizia fiind comunicată pe14 iulie 2009 - fila 29 dosar curte) deci în termen.
Verificând actele de la dosar se reține că cererea este întemeiată, soluționând cauza, Curtea, deși s-au solicitat și existau dovezi nu a acordat cheltuielile de judecată 1.000 lei/ron conform chitanței de la fila 15 dosar curte.
Ca atare, conform art. 2811Cod de procedură civilă cererea se va admite așa cum a fost formulată, completând deciziei dispozitivul în sensul că se va obliga Municipiul B prin Primarul General, la 1.000 lei cheltuieli de judecată (conform art. 274 Cod de procedură civilă) către intimata conform chitanței de la fila 15 dosar curte, reprezentând onorariu avocat.
Cererea de reducere a cheltuielilor de publicitate de intimata Municipiul B (conform art. 273 alin. 3 Cod de procedură civilă) va di respinsă, deoarece intimata are culpă procesuală, constând mai ales în acea a nesoluționării la termen a notificării.
Văzând și art. 2813Cod de procedură civilă;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de completare a deciziei civile nr. 371 11 iunie 2009, pronunțată de către Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a III a și Pentru cauze cu Minori și de Familie, în dosarul nr- (în format vechi 238/2009), cerere formulată de petenta - reclamantă cu domiciliul ales la.av. în B,-, - 10,. 9,. 49, sector 6, în contradictoriu cu intimații Municipiul B prin Primarul General și Primăria Municipiului cu sediul în B,-, sector 5.
Completează dispozitivul deciziei civile nr. 371 din 11 iunie 2009 Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie în sensul că obligă pe Municipiul B prin Primarul General la 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimata.
Respinge cererea Municipiului B formulată conform art. 273 alin. 3 Cod de procedură civilă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05 noiembrie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
- - - -- - - - -
Red.
.
5ex./05.01.2010
-3.-;
Președinte:Claudiu Marius TomaJudecători:Claudiu Marius Toma, Negoescu Gândac Mihai
