Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 69/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie
DECIZIA CIVILĂ NR.69/ApDosar nr.-
Ședința publică din data de:-18 Iunie 2008
PREȘEDINTE: Ligia Vâlcu- -- JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
-- -- președinte secție civilă
- - - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta, împotriva Sentinței civile nr.34/C din data de 8 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr.-, având ca obiect "Legea nr.10/2001".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în apel, în ședința publică din data de 12 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pentru a da posibilitatea părților interesate să depună la dosar eventuale concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 18 iunie 2008.
Față de actele, lucrările și probele de la dosar, instanța, în urma deliberării, a pronunțat hotărârea de mai jos:
CURTEA:
Deliberând asupra apelului civil de față, se constată că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului Municipiul B prin Primar să emită o dispoziție motivată, în condițiile reglementate de Legea nr.10/2001, prin care să soluționeze notificarea formulată în temeiul acestui act normativ.
Prin Sentința civilă nr.34/08.02.2008 a Tribunalului Brașov, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul B, reprezentat legal de Primar, având ca obiect obligație de a face.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta a înregistrat la data de 9 august 2001, prin intermediul executorului judecătoresc, pe rolul pârâtului Municipiul B, o notificare prin care a solicitat a-i fi restituită suprafața de 344 stj de teren, înscrisă în nr. 10835 B, sub nr. top. 7121. ( fila 6 din dosarul nr. 365/2006 al Tribunalului Brașov ).
Prin Hotărârea nr.7/27.09.2001 a Consiliului de Administrație al SC, a fost respinsă cererea reclamantei de restituire în natură sau prin echivalent a imobilului mai sus identificat, motivat de faptul că, acesta nu este deținut de această societate comercială. (fila 20).
Ca urmare a acestei hotărâri, societatea comercială menționată a emis adresa nr. 7062/8.11.2001, prin care a înaintat Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței notificarea pe care reclamanta a formulat-o în condițiile reglementate de Legea nr. 10/2001, motivat de faptul că, potrivit mențiunilor existente în evidențele de publicitate imobiliară, imobilul revendicat se află în administrarea acestui Minister. (fila 17)
Despre această decizie a fost înștiințat și pârâtul Municipiul B, care a adus și la cunoștința reclamantei faptul că, notificarea pe care aceasta a formulat-o în temeiul Legii nr. 10/2001, se află pe rolul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
Conform dispozițiilor cuprinse în Cap. 2 din nr. 250 2007, pentru aprobarea Normelor Metodologice de Aplicare a Legii nr. 10 2001, unitatea deținătoare a imobilului pentru care a fost formulată notificarea este fie entitatea cu personalitate juridică care exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată asupra acestui imobil fie entitatea care are înregistrat în patrimoniul său, indiferent cu ce titlu, acest bun.
Din aceste prevederi legale, reiese că, are calitatea de unitate deținătoare a imobilului cu privire la care a fost urmată procedura specială instituită de Legea nr. 10 2001, și prin urmare, obligația de a soluționa notificarea formulată în temeiul acestui act normativ, persoana juridică, care avea înregistrat, la data intrării în vigoare a Legii, în patrimoniu, indiferent cu ce titlu, acest imobil sau entitatea cu personalitate juridică care exercită, în numele statului, dreptul de proprietate publică sau privată asupra acestui imobil.
Din copia cărții funciare nr.10835 B, rezultă că imobilul înscris sub nr.top.7121, cu privire la care, reclamanta a urmat procedura prealabilă obligatorie instituită de Legea nr.10/2001, a fost preluat de Statul Român, cu titlu de expropriere, în baza Decretului nr.553/1955, și a fost dat în administrarea Ministerului Ferate.(filele 31-32 din dosarul nr.365/2006 al Tribunalului Brașov ).
Din cele mai sus expuse, tribunalul a reținut că, pârâtul Municipiul B nu are calitatea de unitate deținătoare a imobilului pentru care reclamanta a formulat cererea de retrocedare, întrucât nu deține cu niciun titlu imobilul revendicat, astfel că, în sarcina acestuia nu poate fi stabilită obligația de a soluționa notificarea pe care reclamanta a promovat-o în temeiul Legii nr. 10/2001.
Din materialul probator administrat în cauză, rezultă că, entitatea care exercită în numele statului dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu și care are, prin urmare, obligația de a soluționa notificarea formulată pentru acest imobil este Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta, atât în nume propriu cât și prin reprezentant.
În motivarea cererii de apel, se arată că Municipiul B prin Primar avea obligația să emită decizie sau dispoziție motivată în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării. În sensul legii, Municipiul B este entitatea investită cu soluționarea notificării cu privire la un bun care nu se afla în patrimoniul său.
Prima instanță a reținut în mod greșit că entitatea care exercită în numele statului dreptul de proprietate asupra imobilului și care are obligația de a soluționa notificarea este Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței.
În motivarea cererii de apel formulată în nume propriu de către reclamantă, se susține că s-a ajuns până la restrângerea dreptului dedus judecății, prin precizarea făcută de avocatul reclamantei, în condițiile în care această precizare nu i-a fost adusă la cunoștință.
Această constrângere de obiect nu poate exonera Primăria de continuarea procedurilor legale în vederea stabilirii locației exacte a imobilului teren.
Însăși instanța de judecată s-a desesizat de obiectul cauzei, transformând revendicarea în condițiile legii speciale, într-o acțiune în contencios administrativ.
Intimatul Municipiul B prin Primar a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, în sensul menținerii sentinței civile ca legală și temeinică.
Examinând sentința atacată, în raport cu criticile formulate și probele administrate, instanța constată că apelul este nefondat.
Din conținutul art.25, alin.1, rezultă că obligația de soluționare a notificării formulate în temeiul Legii nr.-, revine unității deținătoare a imobilului.
Partea introductivă a Capitolului 2 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.10/2001, aprobate prin nr.HG250/2007, prevede că unitatea deținătoare a imobilului pentru care a fost formulată notificarea este fie entitatea cu personalitate juridică, care exercită în numele Statului dreptul de proprietate publică sau privată, fie entitatea care a înregistrat în patrimoniul său, indiferent cu ce titlu, acest bun.
În raport cu această definiție legală, se constată că intimata nu are competența de soluționare a notificării, nefiind înregistrat în patrimoniul său imobilul în litigiu.
Extrasul de carte funciară nr.10835 B, evidențiază dreptul de administrare în favoarea Ministerului Ferate, în condițiile în care sistemul de publicitate imobiliară reglementat de Decretul - Lege nr.115/1938, guvernează și această materie în zonele cu regimul de CF.
Pe de altă parte, Hotărârea Consiliului de Administrație nr.7/27.09.2001, prin care s-a respins notificarea reclamantei, a fost transmisă de către SC""SA, spre competentă soluționare, Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, cu adresa nr.7062/08.11.2001.
Despre această decizie, a fost înștiințat și intimatul pârât Municipiul
În contextul legislativ menționat și a probatoriului administrat, calitatea de unitate deținătoare a imobilului cu privire la care a fost urmată procedura specială instituită de Legea nr.10/2001 și prin urmare obligată să soluționeze notificarea formulată în temeiul acestui act normativ, este Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, care are în patrimoniu imobilul respectiv, și care este în prezent învestit cu soluționarea acestei notificări.
Prin celelalte motive invocate în apelul declarat în nume propriu de către reclamantă, nu se aduc critici sentinței atacate, argumentele menționate exced cadrului procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată.
sau refuzul de a răspunde la notificare, deschide celui vătămat accesul la jurisdicția civilă a Tribunalului, în a cărui circumscripție se află unitatea deținătoare, potrivit regulilor procesuale înscrise în Legea nr.10/2001.
Instanța nu s-a desesizat de obiectul cauzei, transformându-l într-o acțiune în contencios administrativ, ci a soluționat pricina cu respectarea regulilor de competență materială.
Lipsa calității intimatei de unitate deținătoare și încălcarea legii în ceea ce privește competența de soluționare a notificării, sunt principalele chestiuni de drept care au determinat pronunțarea hotărârii. Calificarea refuzului de soluționare a notificării ca fiind nejustificat,este condiționată de constatarea că autoritatea administrativă solicitată este competentă să soluționeze cererea referitoare la un drept recunoscut de lege și că există și cadrul normativ pentru îndeplinirea obligației de către respectiva autoritate.
Întrucât intimatul Municipiul B nu deține cu niciun titlu imobilul în litigiu, nu poate fi reținută obligația acestuia de a soluționa notificarea pe care reclamanta a promovat-o în temeiul Legii nr.10/2001, ci aceea de se dezinvesti în favoarea unității deținătoare, conform art.27, alin.5 din Legea nr.10/2001 republicată.
Față de considerentele ce preced, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, apelul declarat va fi respins.
Pentru aceste Motive,
În Numele Legii,
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta reclamantă, împotriva Sentinței civile nr.34/8.02.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o păstrează.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 iunie 2008.
Președinte, JUDECĂTOR 3: Alina Poschină
Pt.jud.- -, - -
plecată în concediu de odihnă,
semnează d-nul Vicepreședinte al instanței,
Grefier,
- -
Red.:-/07.06.2008
Dact.:-/6 ex./08.06.2008
Jud.fond:-
Președinte:Ligia VâlcuJudecători:Ligia Vâlcu, Camelia Juravschi, Alina Poschină
