Pretentii civile. Speta. Decizia 721/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 721/
Ședința publică din 18 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Dorina Rizea
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin B, împotriva sentinței civile nr.799/17.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa recurenților pârâți MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B, a intimatei reclamante precum și a intimatului pârât Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV și intimatului chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că intimata reclamantă a depus întâmpinare având anexată practică judiciară.
Întrucât prin întâmpinarea depusă la dosar nu sunt invocate chestiuni de ordine publică, instanța consideră că nu se impune comunicarea.
Instanța invocă din oficiu excepția de tardivitate a recursului declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor având în vedere că sentința atacată a fost comunicată la data de 23.05.2008, iar rec declarat la data de 4.06.2008.
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, de motivele de recurs, precum și față și excepția invocată din oficiu de tardivitate a recursului declarat de pârâtul MEF, instanța rămâne în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursurilor de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 799/17.04.2008, Tribunalul Brașova admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe langa Inalta C de Casație si Justiție, cu sediul in B,-, sector 5, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor.
A obligat pârâții MINISTERUL PUBLIC -Parchetul de pe langa Inalta C de Casație si Justiție, Parchetul de pe langa Tribunalul Brașov și Parchetul de pe langa Curtea de Apel Brașov să calculeze și să plătească reclamantei diferențele de drepturi de natura salariala, echivalente cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de 1.01.2005, sume reactualizate conform indicelui de inflație și cu aplicarea dobânzii legale prevăzute de OG 9/2000, începând cu data când sumele trebuiau achitate și până la plata efectivă.
A obligat pe paratul Ministerul Economiei și Finanțelor să vireze fondurile de bani necesare achitării diferențelor de drepturi de natura salariala, reactualizate, menționate anterior.
A obligat pârâta Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
A respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Justiție și Casație.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Pârâtul a chemat în garanție Ministerul Finanțelor Publice în actuala denumire Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând instanței ca în cazul admiterii cererii reclamantei prin aceeași hotărâre să dispună ca acesta să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantei.
Potrivit nr.HG736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele judecătorești sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat.
De asemenea art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Așadar, rolul este acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și de proiectele de rectificare a acestor bugete.
În ceea ce privește fondul cauzei instanța a reținut următoarele: reclamanta a fost încadrată ca grefier informatician la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Potrivit deciziei 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție de recurs în interesul legii și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la sporul de 50%.
Referitor la cererea de chemare in garanție a Ministerului Economiei si Finanțelor, reținând că acesta nu este titular al vreunei obligații directe de plată către reclamanta, obligație care să își găsească fundamentul juridic pe răspunderea civilă contractuală ori delictuală, nici nu poate fi obligat la plata de eventuale despăgubiri pentru obligația de plată a drepturilor salariale ce a fost stabilită în sarcina pârâților instanța a respins- pentru considerentele deja expuse, însă instanța de fond a admis pretențiile reclamantei în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor obligându-l pe acesta să vireze fondurile necesare efectuării plăților acestor drepturi salariale.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurentul MINISTERUL PUBLIC, în termen motivat.
1. Se arată că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești acordând aceste drepturi în baza unui act normativ abrogat și a aplicat decizia de recurs în interesul legii fără ca aceasta să fie publicată în Monitorul Oficial.
2. Instanța a dispus nelegal plata drepturilor bănești solicitate actualizate cu rata inflației și în paralel și acordarea dobânzii legale, această obligație ar reprezenta stabilirea în sarcina pârâtei a unei obligații imposibile.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursul este nefondat și în consecință va fi respins în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
Criticile din recurs, care vizează fondul cauzei sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, ținând cont și de momentul în care s-a pronunțat această decizie de recurs în interesul legii, respectiv în cursul soluționării recursului, înainte de încheierea dezbaterilor soluția ÎCCJ fiind obligatorie, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamantei au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse. A pronunța soluții contrare acestei decizii pe motiv că încă nu s-a publicat în reprezintă o încălcare a forței obligatorii a dezlegărilor date problemei de drept supuse recursului în interesul legii în scopul aplicării unitare a legii.
Criticile recurentului cu privire la acordarea simultană atât a actualizărilor cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
Un alt motiv de recurs vizează greșita soluționare a cererii de chemare în garanție formulată de față de MEF. Se arată că MEF trebuia obligat să procedeze la elaborarea unui proiect de rectificare a bugetului pe anul 2007, în care să includă sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate.
În mod greșit instanța de fond a reținut că în litigiile de muncă cererea de chemare în garanție nu poate fi primită.
Critica este nefondată.
Instanța de fond nu a respins ca inadmisibilă cererea de chemare în garanție raportat la natura litigiului. Din contră a reținut că rolul MEF este acela de a elabora proiectul bugetului anual însă raportat strict la modul de formulare a cererii de chemare în garanție din conținutul căruia nu rezultă expres pretențiile MP în contradictoriu cu MEF, instanța de fond nu putea decât să aplice dispozițiile art.60-63 Cod procedură civilă în baza cărora MEF ar fi fost obligat să plătească reclamantei contravaloarea sporului de 50% pretins ceea ce ar fi fost în contradicție cu natura raportului juridic obligațional dedus judecății.
Între MEF și reclamantă - în calitate de grefier neexistând un raport juridic direct deoarece între aceste părți nu există raporturi juridice de muncă atipice.
Așa cum s-a arătat MEF răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza propunerilor ordonatorilor de credite și ar fi putut fi obligat doar la alocarea unor fonduri în scopul asigurării plății drepturilor pretinse, nu la plata efectivă a acestora către reclamantă, tocmai această cerere a fost soluționată la fond în acest sens, drept pentru care, critica din recurs nu poate fi primită.
Cu privir4e la critica recurentului care vizează acordarea și pe viitor a sporului de 50%, Curtea reține următoarele:
În accepțiunea deciziei de recurs în interesul legii nr. 21/10.03.2008 care constată că " magistrații [----] au dreptul la sporul de 50% calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001", ținând cont și de caracterul raportului obligațional dintre părți care echivalează cu un raport juridic de muncă atipic ce intră sub incidența art. 291 Cod procedură civilă și 110 alin. 2 Cod procedură civilă, urmează a reține că în baza dispozițiilor legale mai sus invocate pretențiile reclamanților reprezintă prestații periodice cu executare succesivă și se poate cere, înainte de termen, executarea la termen a unor prestații periodice, deci se va acorda acest spor și după data cererii de chemare în judecată
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă instanța va respinge recursul Ministerului Public.
Recursul Ministerului Economiei și Finanțelor este tardiv formulat, cu încălcarea termenului special de recurs de 10 zile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul formulat de MEF prin DGFP B împotriva sentinței civile nr.799/17.04.2008 a Tribunalul Brașov.
Respinge recursul formulat de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎCCJ împotriva aceleiași sentințe pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 18 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, Ptr. - - aflată în concediu legal semnează Vicepreședinte Instanță Grefier Ptr. - aflată în concediu legal semnează Prim Grefier | Judecător, - - |
Red: AP/2.08.2008
Dact: MD/3.08.2008 - 2 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Anca PîrvulescuJudecători:Anca Pîrvulescu, Cristina Ștefăniță, Dorina Rizea
