Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 73/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA Nr. 73
Ședința publică din data de 1 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Elena Costea Șubert
JUDECĂTOR 2: Marilena Panait
Grefier -- --
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamanta fostă domiciliată în P, str. - nr. 2.B, -.A,.17 jud. P împotriva sentinței civile nr. 1554 din 13 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelanta reclamantă personal și prin procurator în baza procurii judiciare aflată la fila 10 dosar, lipsind intimata pârâtă Primăria Municipiului
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Procurator pentru apelanta reclamantă nu mai are alte cereri și solicită cuvântul în fond.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Procurator pentru apelanta reclamantă solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.
CURTEA:
Prin cererea înregistră la Tribunalul Dâmbovița sub nr-, reclamanta a solicitat instanței ca în contradictoriu cu Primăria municipiului M să se dispună obligarea acesteia la plata de despăgubiri pentru terenul de 1950 mp situat în pct."" pe raza municipiului
A motivat reclamanta cererea prin aceea că respectiva suprafață de teren o are ca moștenire de la părinții săi și, fiind dobândită cu acte de vânzare cumpărare în 1940 și respectiv 1946, că aceste terenuri au fost preluate în baza Decretului nr.48/1948,fără a se încheia vreun act de preluare, iar în prezent pe teren se află construit
Au fost depuse la dosar înscrisuri, respectiv: cererea de atribuire a terenului formulată la 17 aprilie 2008 de către reclamantă, acte de stare civilă și actele de proprietate ale acestora.
La termenul din 1 septembrie 2008 pârâta Primăria municipiului Mad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii pe motiv că reclamanta nu a depus notificare în baza Legii nr.10/2001 și a formulat o simplă cerere la 17 aprilie 2008,când termenul de depunere a notificărilor era cu mult depășit.
La același termen de judecată reclamanta a mai depus la dosar înscrisuri.
La termenul din 29 septembrie 2008 intimata a depus o completare la întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității cererii conform dispozițiile art.17 alin.3 din Legea nr.10/2001.
Prin sentința civilă nr. 1554 din 13 octombrie 2008 Tribunalul Dâmbovițaa admis excepția inadmisibilității acțiunii invocată de intimata Primăria municipiului M prin reprezentanții săi legali și a respins acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Primăria municipiului
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a apreciat că excepția invocată de intimata pârâtă Primăria municipiului M este întemeiată, întrucât reclamanta nu a făcut dovada că a depus notificare în baza Legii nr.10/2001, nici cerere în baza Legii nr. 247/2005, cererea pe care a atașat-o la dosar fiind formulată la 17 aprilie 2008, mult peste termenul prevăzut de lege pentru depunerea notificărilor.
Mai mult decât atât, pentru a face obiectul unei acțiuni întemeiate pe dispozițiile Legii nr.10/2001, notificarea trebuia depusă prin intermediul executorului judecătoresc potrivit art.17 alin.3 din lege în termenul prevăzut de lege,lucru pe care reclamanta nu l-a îndeplinit, astfel că acțiunea sa este inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reclamanta prin motivele de apel critică sentința pronunțată aratând că terenurile în litigiu au fost luate în mod abuziv, prin intimidare, fiind în conducerea Terenurile în prezent sunt în administrarea, sub patronajul Primăriei
Mai arată că în prezent nu are un contract de închiriere cu Primăria M pentru aceste terenuri, așa cum s-a invocat de aceasta prin art. 17 din Legea 10/2001 și niciun punct al acesteia nu se poate încadra în art. 17 din Legea 10/2001. Apreciază că situația de fapt a terenului se încadrează în art. 2 lit. i și pct. 2 al acestui articol.
Precizează totodată că în anul 1991 a formulat cerere de revendicare a terenurilor luate de la Primăria M și incluse în stadionul M în suprafață de 3300 și pentru care deține acte, iar prin Titlul de proprietate nr. 144 al Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate a primit în anul 1992 un teren în suprafață de 1350, iar după anul 1992, pârâta Primăria M nu i-a mai restituit și suprafața de 1950 teren.
La dosar a fost depusă de intimata pârâtă Primăria Municipiului M, întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului formulat de apelanta reclamantă ca nefondat.
Menționează intimata prin întâmpinare că reclamanta nu a depus notificare în baza Legii 10/2001 și nici cerere în baza Legii nr. 247/2005, iar pentru a face obiectul unei acțiuni depuse în baza Legii 10/2001 notificarea trebuia depusă prin executorul judecătoresc, conform art. 17 alin. 3 din lege, într-un anumit termen, lucru pe care reclamanta nu l-a îndeplinit.
Curtea, analizând sentința atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele legale incidente în cauză, constată că apelul este nefondat și urmează a fi respins pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prima instanță a reținut în mod corect că,raportat la obiectul judecății,pentru admisibilitatea acesteia recurenta -reclamantă trebuie să notifice unitatea deținătoare a imobilului cărui restituire o solicită,potrivit dispozițiilor Legii nr.10/2001.Obligația notificării e reglementată de rt. 22 - (1), conform cărora persoana îndreptățită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii persoana juridică deținătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului,notificarea urmând fi comunicată prin executorul judecătoresc de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripție teritorială se află imobilul solicitat sau în a cărei circumscripție își are sediul persoana juridică deținătoare a imobilului.
Chiar dacă prima instanță a indicat în mod eronat aplicabilitatea art.17(3),ce se referă la o altă notificare, e evident că din probele administrate în cauză reiese că recurenta-reclamantă nu a urmat această procedură prealabilă, motiv pentru care sentința recurată apare ca temeinică și legală.
Din considerentele susmenționate, în baza art.296 proc.civ. Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței nr.1554/13.10.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta fostă domiciliată în P, str. - nr. 2.B, -.A,.17 jud. P împotriva sentinței civile nr. 1554 din 13 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 aprilie 2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- --
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
red.MP/.CG
4 ex./30.04.2009
f--Trib.
Președinte:Elena Costea ȘubertJudecători:Elena Costea Șubert, Marilena Panait
