Anulare act. Decizia 301/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-

Dosar nr-

DECIZIA Nr. 301

Ședința publică din data de 1 aprilie 2009

PREȘEDINTE: Elena Costea Șubert

JUDECĂTOR 2: Constanța Pană C -

JUDECĂTOR 3: Marilena

Grefier - -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta - domiciliată în com.,- jud. P împotriva deciziei civile nr. 540 din 23 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în P,- jud.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns: recurenta reclamantă - personal și asistată de avocat din Baroul Prahova în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 6 dosar, intimata reclamantă reprezentată de avocat din Baroul Prahova în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 17 dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul a fost timbrat cu 15,00 lei taxă judiciară de timbru prin anularea chitanței nr. -/30.03.2009 la fila 18 dosar și timbru judiciar de 0,30 lei, că s-a depus la dosar de intimata reclamantă întâmpinare, comunicată recurentei pârâte.

Avocat pentru recurenta pârâtă solicită amânarea cauzei, motivat de împrejurarea că recurenta este internată în spital și nu s-a putut prezenta la acest termen de judecată și prezintă instanței un bilet de ieșire din spital al recurentei.

Avocat pentru intimata reclamantă se opune amânării cauzei.

Curtea consideră că nu există motive temeinice de amânare a cauzei, din certificatul medical prezentat rezultă că recurenta a fost externată acum două zile, are apărător ales, astfel că nu se justifică acordarea unui nou termen de judecată, respinge cererea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Avocat pentru recurenta pârâtă - susține oral motivele de recurs depuse în scris la dosar arătând în esență că instanța de fond a fost investită cu acțiune în nulitatea certificatelor de moștenitor pentru că reclamanta a fost exclusă de la succesiunea tatălui său. Instanța de fond a stabilit și cotele succesorale care nu s-au solicitat.

Apreciază că instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, că nu sunt motive pentru constatarea nulității celor două certificate de moștenitor.

Mai arată apărătorul recurentei că instanțele nu fac deosebire între acțiunea în constatarea nulității, care este imprescriptibilă și acțiunea în anulare promovată de reclamantă.

Solicită admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză în sensul respingerii acțiunii. Cu cheltuieli de judecată.

Avocat pentru intimata reclamantă solicită a se avea în vedere că motivele invocate de recurentă sunt aceleași motive care au fost invocate și la instanța de fond și cea de apel. Recurenta a ascuns existența și conținutul celor două certificate de moștenitor până la decesul soțului său, intimata luând cunoștință de acestea în ianuarie 2008, când a solicitat eliberarea de copii ale acestora de la Camera notarilor.

Arată apărătorul intimatei că în cauză au fost administrate probe care au dovedit că recurenta a fost exclusă de la moștenirea tatălui său, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză.

Solicită respingerea recursului ca nefondat. Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA:

Deliberând asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr- la data de 07.03.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea certificatului de moștenitor nr. 1233/986 din 19.12.1986 și a certificatului de moștenitor nr. 403/986 din 12.04.1988 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că la data de 19.12.1986, la notariatul de Stat Local Câmpina, în prezența ei și a fratelui său, s-a deschis și dezbătut succesiunea defunctei -, decedată la 29.09.1986, mama lor, eliberându-se certificatul de moștenitor nr. 1236/986 din 19.12.1986. la eliberarea acestuia s-a avut în vedere și declarația autentică nr. 4522/18.12.1986, prin care a înțeles să rămână străină de succesiunea defunctei sale mame.

Mai arată reclamanta că fără știrea sa, în aceiași zi, la cererea fratelui său, s-a deschis și dezbătut și succesiunea defunctului - tatăl lor, eliberându-se certificatul de moștenitor nr. 1233/986 din 19.12.1986. Prin acest certificat, a cărui anulare o solicită, fratelui său i se stabilește calitatea de unic moștenitor al defunctului, revenindu-i întreaga masa succesorală. Însă acest certificat a fost eliberat fără a avea la bază o declarație de renunțare la succesiune din partea sa.

Precizează reclamanta că ulterior pârâta a dezbătut succesiunea defunctului său frate, eliberându-se certificatul de moștenitor nr. 403/988 din 12.04.1988, prin acesta stabilindu-se calitatea de unic moștenitor al cumnatei sale și revenindu-i întreaga masă succesorală, cu precizarea că toate bunurile au fost dobândite prin moștenire de la defuncții părinți și, în calitate de unic moștenitor.

În drept reclamanta a invocat disp. art. 88 alin. 1 din Legea nr. 36/1995.

În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar în copie următoarele: act identitate reclamantă, certificat de căsătorie și de naștere reclamantă, certificatul de moștenitor nr. 1233/19.12.1986, certificatul de moștenitor nr. 403/11.04.1988, declarația autentificată sub numărul 4522 din data de 18.12.1986, certificatul de moștenitor nr. 1236/19.12.1986.

Pârâta a formulat întâmpinare (15) prin care a solicitat respingerea acțiunii, în principal ca tardiv formulată, precum și pentru lipsa calității de moștenitor acceptant și în subsidiar, ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că acțiunea este tardiv formulată pentru că termenul de 3 ani de la data emiterii actelor s-a împlinit, reclamanta știind de actul din 1986 întrucât în ziua de 18.12.1986 a fost prezentă la Notariat cu fratele său, cu care era în relații foarte bune. La data de 18.12.1986 reclamanta a dat declarație autentică de neacceptare a succesiunii mamei sale și știa că erau chemați la Notariat pentru succesiunea părinților în ziua următoare, 19.12.1986.

De asemenea, subliniază pârâta, că reclamanta a avut toate certificatele de moștenitor și le-a folosit la Primăria pentru a solicita terenurile în baza legii fondului funciar. Astfel reclamanta trebuie să facă dovada acceptării succesiunii în termenul de 6 luni prev. de art. 700 cod civil.

În drept pârâta a invocat disp. art. 115 și 274 cod proc. civilă.

La solicitarea instanței Camera Notarilor publici Pac omunicat la dosar copii ale certificatelor de moștenitor nr. 1236/19.12.1986, 1243/22.12.1986, 1233/19.12.1986 și nr. 403/12.04.1988, menționând că actele care au stat la baza emiterii acestora nu se mai află în arhiva lor, fiind date la topit.

S-au administrat probe la solicitarea părților cu înscrisuri, interogatorii și martori.

Prin sentința civilă nr. 2214/04.07.2008 Judecătoria Câmpinaa respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de pârâtă, precum și excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâtă.

De asemenea, a admis acțiunea, a anulat parțial certificatul de moștenitor nr. 1233/19.12.1986, în sensul că moștenitorii rămași de pe urma defunctului, decedat la data de 04.09.1986, cu ultimul domiciliu în com., jud. P sunt, în calitate de fiu, cu o cotă de din succesiune și reclamanta, în calitate de fiică, cu o cotă de din succesiune.

Prin aceeași sentință, a anulat parțial certificatul de moștenitor nr. 403/12.04.1988, în sensul că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului, decedat la data de 26.08.1987, cu ultimul domiciliu în com., jud. P, se compune dintr-un drept indiviz de 11/16 din bunurile menționate în certificat și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 730,30 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța a dat ceea ce nu s-a cerut în sensul că reclamanta a solicitat numai anularea certificatelor de moștenitor, iar instanța fără a i se cere a stabilit care sunt moștenitorii, cotele și componența masei succesorale. Sub acest aspect, a precizat apelanta că este prejudiciată deoarece a renovat complet imobilul casă de locuit și nu a avut posibilitatea în cadrul unei acțiuni de ieșire din indiviziune de a dovedi componența masei succesorale.

Al doilea motiv de apel vizează faptul că deși s-a admis în totalitate acțiunea, instanța în realitate a dispus doar anularea parțială a certificatelor de moștenitor.

motiv de nelegalitate vizează respingerea fără temei a excepției tardivității și cu privire la neacceptarea în termen de succesiunii, astfel că nu are calitatea de moștenitor a tatălui ei și nu putea promova acțiunea în anularea certificatului de moștenitor.

A precizat apelanta că reclamanta nu a acceptat succesiunea nici expres și nici tacit, iar instanța a interpretat greșit folosirea terenului ca fiind un act de acceptare tacită.

S-a mai susținut că în mod greșit instanța a reținut că se poate introduce acțiunea în anularea certificatului de moștenitor oricând de către moștenitorul care nu a fost la notariat, întrucât obiectul acțiunii îl reprezintă anularea și nu constatarea nulității.

Cu privire la pretinsa acceptare a succesiunii există și neconcordanțe, din moment ce în certificatul de moștenitor s-a dezbătut succesiunea defunctei, iar prin declarația notarială reclamanta a declarat că nu a acceptat succesiunea defunctei -, ceea ce înseamnă că nu este vorba despre aceeași persoană.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului și păstrarea sentinței ca legală și temeinică.

Tribunalul Prahova a respins apelul declarat de pârâta, împotriva sentinței civile nr. 2214/4.07.2008, pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, ca nefondat.

Pentru a pronunța această soluție tribunalul a constatat neîntemeiată prima critică constând în aceea că instanța de fond a dat mai mult decât s-a cerut sau altceva decât s-a cerut întrucât, fiind învestită cu acțiunea având ca obiect nulitatea certificatelor de moștenitor și în condițiile în care reclamanta susținut că a fost exclusă de la succesiune, era firesc, ca anulând parțial certificatele de moștenitor și constatând că și reclamanta este moștenitor acceptant, instanța să stabilească adevărații moștenitori, dar și cotele succesorale, cu consecințe și asupra masei succesorale. Dar în ceea ce privește masa succesorală, nu corespunde realității afirmația apelantei în sensul că nu a avut posibilitatea de a-și face apărările și că trebuia stabilită masa în cadrul unei acțiuni de ieșire din indiviziune deoarece instanța nu a modificat masa succesorală, ci doar a stabilit cotele ce revin moștenitorilor asupra masei deja menționate în certificatele de moștenitor.

Corect a fost admisă acțiunea în totalitate dar anulate parțial certificatele de moștenitor pentru că în raport de motivele acțiunii reclamanta nici nu a solicitat anularea totală ci parțială, fiind nemulțumită de excluderea sa de la succesiune.

Chiar dacă aparent apare o neconcordanță de nume, defuncta fiind menționată în unele acte cu prenumele -, iar în altele cu cel de, este cert că este vorba de una și aceeași persoană, iar nici una dintre părți nu a făcut discuții sub acest aspect, iar toate datele de identificare, inclusiv data decesului corespund.

Cu privire la acceptarea în termen a succesiunii de către reclamantă, tribunalul constată că sunt nefondate criticile, instanța de fond reținând întemeiat că prin folosirea unei suprafețe de teren, luarea diverselor produse de pe terenul bun succesoral, prin vizitele periodice la casa părintească, și nu în ultimul rând prin relațiile bune dintre reclamantă și familia fratelui său, ce împreună au stabilit modul de folosire al imobilelor ce au rămas de pe urma tatălui, s-a făcut dovada neîndoielnică a faptului că reclamanta a acceptat tacit moștenirea tatălui său.

Instanța de fond a ajuns la această concluzie pe baza răspunsurilor la interogatoriu, pe baza depozițiilor martorilor din care au rezultat fără putință de tăgadă că reclamanta s-a comportat ca moștenitoare a tatălui său, iar intimata, care este cumnata sa, nu i-a dat nici un motiv să se îndoiască de această calitate.

Prin urmare toate probele au condus la acceptarea tacită a succesiunii, astfel că în mod corect a fost respinsă de instanța de fond excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâtă.

Referitor la excepția tardivității formulării prezentei acțiunii, pârâta specificând că au trecut 3 ani de la data emiterii actelor a căror anulare se solicită, corect a constatat instanța de fond că neprezentarea succesorului la notariat pentru a confirma mențiunile din certificatul de moștenitor, dă posibilitatea acestuia de a cere oricând anularea acestuia.

Este adevărat că instanța de fond a menționat că pot fi anulate oricând dar tot în cursul termenului de prescripție de 3 ani, examinând pe larg momentul de la care reclamanta a avut cunoștință de certificatul de moștenitor contestat și deci momentul de la care a început să curgă termenul de 3 ani. Astfel, instanța a reținut că termenul de prescripție prev de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 curge din momentul în care titularul dreptului la acțiune a avut cunoștință de existența actului juridic pe care îl contestă.

Așa fiind instanța a respins excepția tardivității formulării acțiunii invocată de pârâtă, față de faptul că nu s-a făcut dovada că reclamanta a avut cunoștință de certificatul de moștenitor în care nu era menționată anterior perioadei de 3 ani de la derularea dosarului prin care pârâta a solicitat anularea Titlului de proprietate al reclamantei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta - criticând-o pentru motive de nelegalitate.

A arătat recurenta că instanța de apel i-a respins apelul ca nefondat cu motivarea că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, S-a mai apreciat că motivul de apel referitor la faptul că s-a pronunțat instanța de fond asupra unor lucruri care nu s-au cerut este neîntemeiat.

Mai arată recurenta că instanța de apel a motivat că reclamanta nu a solicitat anularea parțială a acestor certificate.

În drept au fost invocate disp. art. 304 pct. 9 și 8 Cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri în sensul respingerii acțiunii.

Consideră recurenta că hotărârea pronunțată de instanța de apel a fost dată cu aplicarea greșită a legii interpretând greșit actul dedus judecății, fără a face deosebire între acțiunea în constatarea nulității unui act, care este imprescriptibilă și acțiunea în anulare promovată de reclamantă.

Referitor la neacceptarea succesiunii tatălui său de către reclamantă în termenul de 6 luni, apreciază nelegală motivarea instanțelor în sensul că s-a făcut acceptarea tacită formulându-se cererea de reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile care au fost ale tatălui său. Fiind o acțiune în anulare așa cum s-a dispus prin hotărârea instanței de fond, termenul de 3 ani nu este respectat, pentru că reclamanta ar fi putut să solicite aceste certificate de moștenitor de la notariat.

Solicită recurenta a se analiza dacă din probele dosarului rezultă că reclamanta a făcut acte de acceptare a succesiunii tatălui său până la data de 4 martie 1987 când s-a împlinit termenul de 6 luni.

În temeiul art. 115 - 118 Cod pr. civ. intimata reclamantă a depus întâmpinare și note scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că în mod corect instanța de apel a respins toate criticile pentru nelegalitate și netemeinicie aduse sentinței pronunțată de instanța de fond, apreciind apelul ca nefondat și a menținut în tot sentința apelată.

Curtea, analizând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, față de actele și lucrările dosarului dar și de normele legale incidente în soluționarea cauzei constată că recursul este nefondat și pentru motivele ce se vor expune în continuare:

Cu privire la critica ce vizează faptul că greșit instanțele au reținut că reclamanta a acceptat în termen succesiunea tatălui său deoarece nu a fost acceptată în termenul de 6 luni se constată că este nefondată deoarece reclamanta a folosit o suprafață de teren din masa succesorală, a continuat să meargă la casa părintească ceea ce echivalează cu o acceptare tacită a succesiunii.

Mai mult decât atât, aceasta a format și cererea de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor deținute de tatăl său, ceea ce reprezintă o altă confirmare a faptului că reclamanta a acceptat succesiunea tatălui său, fiindu-i emis chiar nr. 34056/1995 ca moștenitoare a tatălui său, așa cum rezultă și din sentința civilă nr. 1180/2008.

Referitor la restul criticilor formulate, se constată că și acestea sunt nefondate, deoarece instanța de fond, a fost investită cu o acțiune ce avea ca obiect nulitatea certificatelor de moștenitor ori în condițiile în care reclamanta recurentă a susținut că a fost exclusă de la succesiune era firesc, ca analizând parțial certificatele de moștenitor și constatând că și reclamanta este moștenitor acceptant, instanța să stabilească adevărații moștenitori și cotele succesorale cu consecința asupra masei succesorale.

Termenul de 3 ani a început să curgă din momentul în care reclamanta recurentă a avut cunoștință de certificatul de moștenitor contestat, astfel încât termenul de prescripție prevăzut de art.3 din Decret nr.167/1958 curge din momentul în care titularul dreptului la acțiune a avut cunoștință de existența actului juridic pe care îl contestă, în speță certificatul de moștenitor.

Având în vedere considerentele ce preced, curtea constată că recursul este nefundat și pe cale de consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă îl va respinge.

Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta - domiciliată în com.,- jud. P împotriva deciziei civile nr. 540 din 23 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în contradictoriu cu reclamanta domiciliată în P,- jud.

Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1 aprilie 2009.

Președinte, Judecători,

- - C - -

Grefier,

-

Red. EC

tehnored.CN

2 ex./14.04.2009

f- Jud. Câmpina

-

- Trib.

.,

operator de date cu caracter personal

notificare nr. 3120

Președinte:Elena Costea Șubert
Judecători:Elena Costea Șubert, Constanța Pană, Marilena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Anulare act. Decizia 301/2009. Curtea de Apel Ploiesti