Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 74/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizie nr. 74/

Ședința publică din 20 mai 2009

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

Grefier -

Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de pârâții Societatea Comercială SA, cu sediul în Târnăveni,-, județul M și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în B,- - 11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1970 din 18 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

În lipsa părților.

dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 6 mai 2009 - care face parte integrantă din prezenta decizie - pronunțarea fiind amânată pentru data de 13 mai 2009, iar apoi pentru astăzi, 20 mai 2009.

CURTEA,

Prin Sentința civilă nr. 1970 din 18 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș au fost respinse excepțiile inadmisibilității și tardivității precum și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei AVAS B iar pe fond a respins acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului Târnăveni dar, în același timp, a admis acțiunea reclamanților formulată împotriva pârâților și AVAS B iar, pe cale de consecință: a dispus obligarea pârâtei la restituirea în natură către reclamanți a imobilului identificat prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul tehnic - raport ce face parte integrantă din hotărâre, și a terenului aferent construcțiilor - identificat prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic, raport ce face parte integrantă din hotărâre - imobile înscrise în 936 II, nr. top 418/3/1 și 418/3/2; a obligat pârâta AVAS B la plata către reclamanți a despăgubirilor aferente construcțiilor demolate: șopron, cameră sub șopron, sală culturală, 4 cuptoare pentru ars cărămizi, 5 uscătorii cărămizi, casă pusă, casă de mașini, atelier mecanic, vestiar, 2 uscătorii țiglă, casă reglare gaz, grajd cu șopron în raport cu valorile indicate prin raportul de expertiză efectuat de expert tehnic - raport ce face parte integrantă din hotărâre și pentru imobilul teren ce nu se restituie în natură, conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert tehnic - raport ce face parte integrantă din hotărâre; cheltuielile de judecată fiind puse în sarcina pârâților și AVAS

În esență, instanța de fond a constatat că reclamanții sunt persoane îndreptățite la măsuri reparatorii pentru imobilul situat în localitatea Târnăveni, str. - -, înscris în 936, nr. top 418/3/1 și 418/3/2 și, în consecință, a dispus restituirea în natură a imobilului nedemolat iar pentru restul imobilului și pentru terenul aferent a obligat pârâta AVAS B la despăgubiri.

Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat apel pârâții și AVAS

Pârâta a solicitat schimbarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii.

În primul rând pârâta a susținut că acțiunea reclamanților a fost formulată după expirarea termenului prevăzut de art. 26 alin.3 din legea nr. 10/2001. În acest sens pârâta a subliniat că încă din data de 11.05.2001, prin Decizia nr. 1350 soluționat notificarea reclamanților, dispoziție care a fost comunicată și de la această dată, în termen de 30 de zile reclamanții puteau ataca dispoziția.

În al doilea rând pârâta a susținut că acțiunea este și inadmisibilă deoarece reclamanții nu pot revendica doar o cotă de 28% din imobilul aflat în litigiu iar instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, restituind în întregime imobilul.

Asupra fondului cauzei pârâta a apreciat că Tribunalul Mureș nu a aplicat dispozițiile art. 21 alin.2 din legea nr. 10/2001, restituind în natură imobilul deși valoarea acestuia depășește valoarea acțiunilor deținute de stat.

Un ultim argument adus de pârâtă se referă la faptul că imobilul a fost restituit și pârâtei deși aceasta nu a formulat o notificare în temeiul Legii nr. 10/2001.

La rândul său pârâta AVAS Bas olicitat schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității sale procesuale și respingerea acțiunii civile față de AVAS

În considerentele apelului, pârâta a arătat că hotărârea Tribunalului Mureșa fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 10/2001 care stabilește competența unității deținătoare în soluționarea notificării în cazul în care statul este acționar minoritar dar și cu nerespectarea dispozițiilor art. 32 alin.1 din aceeași lege care prevăd că în cazul imobilelor demolate notificarea persoanelor îndreptățite se soluționează de primarul unității administrativ-teritoriale.

Nu în ultimul rând pârâta a amintit că prin modificarea Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, atribuțiile AVAS B au fost restrânse considerabil. Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor fiind singura entitate care propune acordarea despăgubirilor precum și cuantumul acestora.

Reclamanții au formulat întâmpinare solicitând respingerea apelurilor pârâților ca nefondate.

În primul rând reclamanții au considerat că nu se poate susține tardivitatea acțiunii în condițiile în care pârâta a fost reinvestită cu soluționarea notificării trimisă de pârâta AVAS B iar obiectul acțiunii nu îl constituie contestație împotriva deciziei de respingere a notificării ci acțiunea prin care se urmărește restituirea în natură a imobilului, ca urmare a refuzului de a soluționa notificarea care a fost trimisă de AVAS

În al doilea rând reclamanții precizează că au solicitat restituirea în parte a imobilului pentru că o parte din acesta a fost demolată și terenul a fost ocupat de construcții noi.

În al treilea rând reclamanții susțin că nu există nici un impediment pentru ca imobilul casă de locuit și terenul aferent să fie restituite în natură, deoarece acesta este un imobil distinct de fabrica de cărămidă.

În fine, imobilul fiind preluat fără titlu, în conformitate cu Decizia 830/08.07.2008 a Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea art. 60 din Legea nr. 247/2005 competența de soluționare a notificării revine unității deținătoare chiar dacă aceasta este integral privatizată.

La rândul său Primarul municipiului Târnăveni a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului pârâtei AVAS B ca nefondat.

Verificând hotărârea atacată, Curtea constată că apelurile sunt fondate având în vedere următoarele considerente:

În fapt, reclamantul, în calitate de moștenitor al defunctului a notificat pârâta solicitând restituirea imobilului cunoscut sub denumirea naționalizat la 22.03.1950.

La data de 11.05.2001 pârâta Târnăveni, unitatea deținătoare, prin Decizia nr. 1350, respins notificarea reclamantului. Decizia emisă de pârâtă a fost comunicată ( filele 59 și 60 dosar de fond ) reclamantului iar acesta nu a atacat-

Concomitent ambii reclamanți au notificat prin APAPS B și Prefectura Județului M solicitând măsuri reparatorii pentru același imobil. Notificarea a fost ulterior înaintată unității deținătoare, pârâta

În paralel, cei doi reclamanți au promovat o acțiune în revendicarea imobilului, aflată în recurs, procedura fiind suspendată în temeiul art.244 pct.1 Cod procedură civilă până la soluționarea prezentei cauze.

Pornind de la această stare de fapt, Curtea constată că hotărârea Tribunalului Mureșa fost dată cu încălcarea legii.

În mod nelegal, instanța de fond a ajuns la concluzia că unitatea deținătoare ar fi fost reinvestită cu soluționarea notificării reclamanților. Capitolul III din Legea nr. 10/2001 republicată, reglementează procedura de soluționare a notificărilor. Potrivit art. 25 din Legea nr. 10/2001 republicată, pârâta era obligată ca în termen de 60 de zile să soluționeze notificarea printr-o dispoziție sau decizie. Prin soluționarea notificării unitatea deținătoare s-a desesizat, dispoziția de respingere putând fi atacată în 30 de zile la Tribunalul Mureș.

Cu toate că reclamantul avea deschisă posibilitatea prevăzută de art. 26 alin.3 din Legea nr. 10/2001 ca instanță de judecată să analizeze legalitatea deciziei pârâtei, a optat să nu o facă și să pornească o altă procedură: să introducă o acțiune în revendicare care actualmente se află pe rolul Curții de APEL TÂRGU MUREȘ. Acțiunea prin care se solicită instanței competente să se pronunțe asupra legalității deciziei de soluționare a notificării este o procedură specială de care reclamantul nu a uzitat.

Este adevărat că prin Decizia nr. XX/2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că procedura prevăzută de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 republicată, asigură persoanelor care a formulat o notificare pe care unitatea deținătoare nu a soluționat-o dreptul de a se adresa instanței și de ai fi soluționată pe fond cererea, dar în speță această decizie nu este incidentă pentru că unitatea deținătoare, pârâta,a soluționatnotificarea printr-o decizie care nu a fost atacată.

Prin urmare, Curtea constată că acțiunea reclamanților nu este fondată iar pentru că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 10/2001 republicată, apelurile formulate de cele două pârâte vor fi admise și, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă va schimba hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii.

Pentru că reclamanții sunt cei care au căzut în pretenții, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă vot fi obligați la plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite apelurile formulate de pârâții, cu sediul în Târnăveni,-, județul M și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în B,- - 11, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1970 din 18 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș.

Schimbă hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii civile formulată de reclamanții și.

Obligă reclamanții la plata sumei de 201,7 lei în favoarea pârâtei Târnăveni, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2009.

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător,

Grefier,

Red.

Tehnored.

7 exp./24.06.2009

Jud.fond.

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 74/2009. Curtea de Apel Tg Mures