Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 74/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 74/
Ședința publică din 06 Aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Georgiana Nanu JUDECĂTOR 2: Paula Andrada Coțovanu
Judecător: --- -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, apelul civil declarat de intimatul MUNICIPIUL RÂMNICU V-PRIN PRIMAR, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva sentinței civile nr.1144 din 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind contestatroarea UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI, cu sediul în Râmnicu V,-, - județul
Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
Curtea constată că dezbaterile asupra apelului s-au desfășurat în ședința publică din data de 30 martie 2009 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din aceeași dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Pronunțarea a fost amânată astăzi 06 aprilie 2009, când în urma dezbaterilor s-a pronunțat următoarea soluție.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Constată că, rin p. cererea formulată la data de 14.03.2008, Uniunea Județeană a Cooperației Meșteșugărești Vas olicitat instanței anularea Dispoziției nr.860 din 11.02.2008 emisă de Primarul Municipiului Rm.V și restituirea în echivalent valoric a imobilului teren în suprafața de 720 mp. construcții și utilaje preluat de către fostul S Popular Rm. V, ca urmare a transformării Cooperativei Rm.V în Întreprinderea Industriei Locale de Stat.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, prin notificarea nr.159/2001 adresată Primăriei Rm.V, prin Biroul executorului judecătoresc, V, în calitate de succesor în drepturi a Cooperativei Rm.V, a solicitat restituirea prin echivalent valoric a imobilului preluat abuziv de către stat prin transformarea Cooperativei Meșteșugărești Rm.V în întreprindere a industriei locale de stat, ca urmare a aplicării dispozițiilor imperative ale nr.1594/1959 și a Instrucțiunilor nr.73524/1959 pentru punerea în aplicare a acesteia.
Primarul Municipiului Rm.V, prin Dispoziția nr.860 din 11.02.2008 a respins notificarea, fundamentându-și soluția pe aceea că:1. contestatoarea, conform Legii nr.10/2001, nu are calitatea de persoană îndreptățită; 2. nu a făcut dovada proprietății cu acte; 3. nu a făcut dovada trecerii în proprietatea statului a imobilelor, cu extras din decretul de expropriere.
Petiționara a precizat că argumentele pe care și-a întemeiat pârâtul soluția de respingere a cererii de restituire prin echivalent sunt nelegale și netemeinice pentru considerentele următoare:
1. referitor la primul motiv invocat de pârât prin dispoziția emisă, contestatoarea precizează că societatea îndeplinește pe deplin condiția continuității activității impusă de dispozițiile art.3 lit.c din Legea nr.10/2001 și este îndreptățită la restituire.
Potrivit nr.1594/1959 cât și prin Instrucțiunile anr.73524/1959 de punere în aplicare a acesteia, Meșteșugărească Rm.V a fost transformată în întreprindere de industrie locală de stat, iar odată cu această transformare a fost transferat și patrimoniul care, conform Statutului model al Cooperativei de producție meșteșugărească adoptat în anul 1985 (în vigoare la data transformării) nu numai că nu putea fi înstrăinat fără plată, dar aparținea, în caz de dizolvare a cooperativei, uniunii la care era afiliată, respectiv, A (Uniunea Regională a Cooperativelor Meșteșugărești A), reprezentanta legală la nivel regional. Prin urmare, uniunea la care era afiliată avea un drept exclusiv de proprietate asupra coactivului cooperativei meșteșugărești, activ care cuprindea ca mijloc fix, imobilul ce a format obiectul cererii de restituirea.
Având în vedere, că prin transformarea cooperativei în întreprindere a industriei locale de stat, acesteia i-a încetat scopul pentru care s-a înființat, ceea ce echivalează cu dizolvarea, patrimoniul cooperativei nu putea urma calea abuzivă de preluare instituită de actul normativ menționat, ci se impunea calea legală prevăzută de art.39 alin.4 din statutul cadru, respectiv, predarea acestuia la uniunea la care era afiliată - A, în prezent, V: "după achitarea datoriilor cooperativei și după restituirea părților sociale cuvenite membrilor cooperatori, activul rezultat în favoarea cooperativei dizolvate se predă uniunii la care a fost afiliată ".
Odată cu reorganizarea administrativ-teritorială pe județe și intrarea în vigoare a Legii nr. 14/1968 privind organizarea cooperației meșteșugărești, din Aaf ost înființată V ce este reprezentanta legală a cooperativelor meșteșugărești din județul
Începând cu data de 23 decembrie 1991, V s-a transformat în V (Asociația Teritorială a Cooperației Meșteșugărești), iar potrivit statutului propriu al V, art.6(1) "asociația teritorială este succesoarea de drept a Uniunii Cooperativelor Meșteșugărești din județul V".
În conformitate cu dispozițiile Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, V s-a reorganizat în societate cooperativă, precum și în uniune județeană - V, așa cum rezultă din Hotărârea adunării generale de reorganizare a Vd in 12 aprilie 2005.
În fine, contestatoarea a precizat că, prin reorganizările succesive prezentate, a făcut dovada că este persoana îndreptățită de a formula cerere de restituire, în sensul definit de disp.art.3 lit. din Legea nr.10/2001.
2. Privitor la dovada dreptului de proprietate, contestatoarea arată că potrivit prevederilor expuse ale nr.1594/1959 și a instrucțiunilor de aplicare ale acesteia, odată cu transformarea cooperativelor meșteșugărești în întreprinderi ale industriei locale de stat s-au predat, fără plată, către stat, activitățile și patrimoniile respectivelor cooperative.
Astfel, în anexa nr.1 a este menționată și care era prevăzută a fi transformată în întreprinderea industriei locale de stat. Tot în această anexă, Sfatul Popular Rm.V figura ca organ care preia activitățile și patrimoniul.
De asemenea, conform prevederilor cuprinse în capitolul e din Instrucțiunile nr.73524/1959, odată cu predarea activităților și patrimoniului, cooperativele au fost obligate să predea către sfaturile populare și arhivele care cuprindeau documentele din care să rezulte dreptul lor de proprietate și datele de identificare a imobilului solicitat spre restituire.
Potrivit bilanțului de transformare al Cooperativei și a listelor de inventar, rezultă, pe de o parte, că imobilul - teren și construcții - solicitat spre restituire a existat și s-a aflat în proprietatea Cooperativei, iar, pe de altă parte, prin intermediul actelor normative menționate a avut loc transferul de proprietate, ca urmare a transformării cooperativei în întreprindere a industriei locale.
Conform statutului model al cooperativei de producție meșteșugărească din anul 1955 (în vigoare la data transformării), patrimoniul cooperativei nu putea fi înstrăinat fără plată.
3. În ceea ce privește motivarea pârâtului potrivit căreia nu s-a făcut dovada trecerii în proprietatea statului a imobilelor cu extras de decret de expropriere, contestatoarea susține că această interpretare este greșită și dată cu încălcarea prevederilor art.2 lit.e din Legea nr.10/2001.
Astfel, potrivit acestui text de lege, prin imobile preluate abuziv se înțelege: imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate la data preluării în Monitorul Oficial sau Buletinul Oficial.
Or, actul normativ de preluare, respectiv nr.1594/1959 poartă mențiunea "secret" și nu a fost niciodată publicat în Monitorul Oficial sau Buletinul Oficial.
În confirmarea susținerilor, contestatoarea a depus în xerocopie următoarele acte: dispoziția nr. 860/11.02.2008 emisă de primarul Municipiul Rm.V, notificarea nr. 159/2001, situația analitică a contului 001 mijloace fixe privind secția de cărămidă, lista de inventar întocmită la data de 31 octombrie 1959, nr.1594 din 4 noiembrie 1959, Instrucțiunile nr.73524/24 octombrie 1959 privind transformarea unor cooperative meșteșugărești și a unor secții în Întreprinderi de stat ale sfaturilor populare, statutul model al cooperativei de producție meșteșugărească din 1955, hotărârea nr.1 din 23 decembrie 1991 privind constituirea asociației teritoriale a organizațiilor cooperativei meșteșugărești V, extras din statutul propriu al
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea contestației cu motivarea că petiționara nu are calitatea de persoană îndreptățită, iar cererea nu face obiectul Legii nr.10/2001.
De asemenea, a mai susținut că nu a făcut dovada dreptului de proprietate și nici că bunurile pretinse au fost preluate de stat în mod abuziv.
Prin sentința civilă nr.1144 din 19 decembrie 2008, Tribunalul Vâlcea, Secția civilă a admis contestația introdusă de Uniunea Județeană a Cooperației Meșteșugărești V și a anulat dispoziția și obligă Primarul Municipiului Rm.V să emită dispoziție de restituire prin echivalent - despăgubiri bănești estimate la suma de 36.828 euro sau în monedă națională 133.027 lei - pentru imobilul preluat de stat în mod abuziv de la contestatoare, terenul în suprafață de 720 mp. situat în Rm.V, Drumul - de.
A fost obligat pârâtul la plata sumei de 1.000 lei cu titlu cheltuieli de judecată față de contestatoare.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a apreciat ca întemeiată contestația, contestatoarea făcând dovada că este persoană juridică îndreptățită în sensul definit de art.3(1) lit.c din Legea nr.10/2001, că a avut în patrimoniu un teren în suprafață de 720 mp. pe care s-a aflat o secție de fabricat teracotă care a fost preluată fără plată conform nr.1594/1959 și a Instrucțiunilor nr.73524/1959 de aplicare a acesteia.
Modul de preluare, fără plată și contrar Statutului Cooperativei de producție meșteșugărești din anul 1955, echivalează cu o preluare abuzivă și formează obiectul Legii nr.10/2001, act normativ cu caracter reparatoriu.
Expertul desemnat în cauză a verificat atât la Primăria Mun.Rm.V, cât și la Consiliul Județean documentele din care rezultă datele de identificare ale imobilelor solicitate a fi restituite, procesele verbale de predare-primire, bilanțurile contabile, precum și alte acte care s-au încheiat cu ocazia transformării Cooperativei, având în vedere că întreaga documentație a fost preluată și arhivată de stat.
Deosebit, din raportul de expertiză efectuat rezultă că terenul a fost identificat fizic pe raza Municipiului Rm.V conform datelor emise de numite, care a fost angajat al Întreprinderii 6 Martie și care cunoștea bine amplasamentul terenului în suprafață de 720 mp. și corespunde în prezent cu terenul pe care este amplasat în punctul Drumul - de, categoria de folosință clădiri, estimat la valoarea de suma de 36.828 euro sau în monedă națională 133.027 lei, conform raportului de expertiză întocmit în cauză.
Instanța a dispus și audierea martorului de care s-a folosit expertul tehnic în identificarea fizică a terenului în litigiu, respectiv, care a declarat că a lucrat la Întreprinderea locală 6 Martie Rm.V, iar atunci când a fost adoptat actul normativ de preluare a bunurilor cooperativei, cunoaște că a fost preluată și fabrica de cărămidă cu teren aferent de 720 mp. situată în punctul Drumul - de.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, pârâtul Municipiul Rm.V criticând-o ca nelegală și netemeinică pentru aceea că în mod greșit instanța de fond a apreciat calitatea de persoană îndreptățită la restituire în înțelesul art.3 alin.2 din Legea nr.10/2001 a reclamantei, în realitate aceasta fiind unitate privatizată care nu are calitatea de persoană îndreptățită potrivit legii speciale, sens în care a fost și motivarea comisiei în termen pentru aplicarea unitară a Legii nr.10/2001 prin care a fost respinsă ca neîntemeiată notificarea privind acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul în discuție.
Trecerea în proprietatea statului a bunurilor care au aparținut Cooperativei s-a efectuat la cererea exprimată de adunările generale ale cooperativei, cu aprobarea forurilor superioare, astfel că aceasta nu poate fi asimilată cu o trecere abuzivă în proprietatea statului.
Deosebit, referitor la dovada dreptului de proprietate, o listă de inventar nu reprezintă o dovadă suficientă privind acest drept, instanța de fond depășindu-și atribuțiile conferite de lege și pentru aceea că a obligat pe pârât la emiterea unei dispoziții de restituire prin echivalent bănesc, cuantificat și nu la emiterea unei dispoziții cu propunere de acordare a despăgubirilor către Comisia Centrală de Stabilire a Despăgubirilor.
Intimata Uniunea Județeană a Cooperației Meșteșugărești Vad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, pentru motivele exprimate pe larg la filele 103-106 ale dosarului de fond.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate și având în vedere actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că apelul este nefondat urmând a fi respins.
Astfel, prima critică este nefondată, tribunalul interpretând în mod corect aplicabilitatea in cauză, a dispozițiilor art. 3 din Legea nr.10/2001 modificată, vizând calitatea de persoană îndreptățită la restituire, a reclamantei.
Potrivit textului legal susmenționat, alin 1 lit. c, unt îndreptățite, în înțelesul prezentei legi, la măsuri reparatorii constând în restituire în natură sau, după caz, prin echivalent, persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945; îndreptățirea la măsurile reparatorii prevăzute de prezentul articol este condiționată de continuarea activității ca persoană juridică până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor să fie fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, iar acestea să-și fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dacă, prin hotărâre judecătorească, se constată că sunt aceeași persoană juridică cu cea desființată sau interzisă, precum și partidele politice a căror activitate a fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă și-au reluat activitatea în condițiile legii.
Ministerele, celelalte instituții publice ale statului sau ale unităților administrativ-teritoriale, inclusiv cele autonome sau independente, regiile autonome, companiile/societățile naționale, societățile comerciale cu capital de stat, precum și cele privatizate, potrivit legii, nu au calitatea de persoane îndreptățite și nu fac obiectul prezentei legi.
În speță, instanța de fond a reținut că, reclamanta nu se regăsește printre persoanele prevăzute de lege a fi exceptate de la aplicarea legii speciale de reparație, nefiind societate cu capital de stat sau privatizată, astfel cum în mod greșit susține apelanta, ci succesoarea în drepturi a Cooperativei meșteșugărești Rm. V care, pe parcursul anilor 1959-1991, potrivit probelor administrate de tribunal, a suferit mai multe transformări de natură organizatorică, regăsindu-se în anul 2005 ca societate cooperativă, cu capital privat, iar nu ca societate comercială cu capital de stat sau care să fi parcurs procesul de privatizare după 1991.
Dimpotrivă, inițial societate cooperativă meșteșugărească, respectiv o asociație de persoane fizice care desfășoară în comun activități de producție, de comercializare a mărfurilor, de executare de lucrări și prestări de servicii, care contribuie, direct sau indirect, la dezvoltarea activităților meșteșugărești ale membrilor lor cooperatori, potrivit Legii nr.1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, reclamanta și-a menținut statutul juridic de agent economic cu capital privat.
În acest sens, se va mai reține că, potrivit art. 64 și art.65 din actul normativ susmenționat, proprietatea societății cooperative este privată, patrimoniul său se compune dintr-o parte divizibilă și o parte indivizibilă, orice înstrăinare sau transmitere a folosinței imobilizărilor corporale, care sunt proprietatea societății cooperative, se poate realiza numai cu plată, cu aprobarea adunării generale, iar rolul statului este doar acela de a sprijini dezvoltarea societăților cooperative, indiferent de grad și formă, și a formelor lor asociative, cărora le garantează autonomia, independența și un regim care să nu fie mai puțin favorabil decât cel acordat altor agenți economici(art.105).
Deosebit, la data preluării de către stat, patrimoniul cooperativei meșteșugărești nu putea fi transferat în contra Statutului model al Cooperativei de producție meșteșugărească adoptat în anul 1955 (în vigoare la data transformării) fără plată, ci acesta aparținea, în caz de dizolvare a cooperativei, uniunii la care era afiliată, respectiv, A (Uniunea Regională a Cooperativelor Meșteșugărești A), reprezentanta legală la nivel regional.
Prin urmare, uniunea la care era afiliată avea un drept exclusiv de proprietate asupra coactivului cooperativei meșteșugărești, activ care cuprindea ca mijloc fix, imobilul ce a format obiectul cererii de restituire.
Mai mult, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, în ceea ce privește modalitatea de preluarea a imobilului ce face obiectul cauzei, prin nr.1594/1959 cu caracter SECRET, aceasta nu poate fi considerată decât abuzivă, prin prisma art.2 lit f din Legea nr. 10/2001 modificată potrivit căruia, prin imobile preluate în mod abuziv se înțeleg imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluării, în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau în Buletinul Oficial, situație incidentă în speță.
În sfârșit, în ceea ce privește critica referitoare la dovada dreptului de proprietate asupra imobilului ce face obiectul cauzei, Curtea o va considera tot neîntemeiată, prin prisma dispozițiilor art. 24 alin 1 din Legea 10/2001 modificată, potrivit cărora, în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.
În aplicarea prevederilor alin. (1) și în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar, or, în speță, existența imobilului în patrimoniul reclamantei reiese din chiar situația analitică întocmită în vederea preluării sale, în anul 1959.
Nu în ultimul rând, Curtea va avea în vedere, în analiza temeiniciei și legalității sentinței de fond că, menționarea cuantumului despăgubirilor cuvenite reclamantei nu împiedică autoritatea competentă a le stabili, respectiv Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, să procedeze potrivit atribuțiilor conferite de lege în acest sens.
Față de cele de mai sus, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat apelul declarat de intimatul Municipiul Râmnicu V-prin Primar împotriva sentinței civile nr.1144 din 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de intimatul MUNICIPIUL RÂMNICU V-PRIN PRIMAR, cu sediul în Râmnicu V,-, județul V, împotriva sentinței civile nr.1144 din 19 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimată fiind contestatroarea UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI MEȘTEȘUGĂREȘTI, cu sediul în Râmnicu V,-, - județul
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 aprilie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
Red./30.04.2009
GM/4 ex.
Jud.fond:
Președinte:Georgiana NanuJudecători:Georgiana Nanu, Paula Andrada Coțovanu
