Jurisprudenta Legea 10/2001. Decizia 82/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 82/
Ședința publică din 13 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 2: Cristian Pup
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.901/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul Prefectul Județului A și cu pârâtul Primarul comunei, având ca obiect Legea nr.10/2001.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul-intimat Prefectul Județului A, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura completă.
Apelul a fost declarat în termenul legal și este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
După deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrărilor dosarului, reprezentanta reclamantului intimat Prefectul Județului A, consilier juridic, depune la dosar delegația de reprezentare și întâmpinare pentru a fi avută în vedere la soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri formulate, Curtea, pune în discuție excepția privind tardivitatea apelului pârâtului și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită admiterea excepției invocate de instanță. Pe fond, solicită respingerea apelului conform întâmpinării depuse la dosar la acest termen.
CURTEA
În deliberare, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.901/27.11.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada admis acțiunea reclamantului Prefectul Județului A împotriva pârâților Primarul comunei, jud.A și și a dispus anularea Dispoziției motivate nr.256/28.08.2008 emisă de Primarul comunei în beneficiul pârâtului în calitate de persoană îndreptățită, conform Legii nr.10/2001 - republicată.
Tribunalul a decis în primă instanță că acțiunea în anulare formulată de Prefect este întemeiată, reținând că imobilul din litigiu, respectiv casa cu nr.840, în prezent demolată și terenul cu nr.top.858/465 din CF 2626 a fost proprietatea lui, care în anul 1948 donat-o fiului său minor -, acesta din urmă decedând în anul 2004.
S-a mai reținut de tribunal că în anul 1958, secțiunea financiară a Comitetului Executiv al fostului S Popular al Raionului Iai nstituit un sechestru asupra imobilelor descrise mai sus, iar prin sentința civilă nr.1159/1958 a Tribunalului Popular din Raionul I s-a constatat că proprietarii datorează statului impozite în valoare de 65.946 lei, astfel că s-a dispus preluarea imobilului de către Statul Român, prin fostul S Popular al comunei, casa fiind ulterior demolată, iar terenul parcelat.
În anul 2001, domnul a înaintat o notificare în baza Legii nr.10/2001, solicitând comunei acordarea de despăgubiri în cuantum de 591.000.000 lei pentru proprietatea trecută la stat, notificarea fiind soluționată favorabil prin Dispoziția nr.256/28 august 2007 Primarului comunei, prin care s-a propus acordarea de despăgubiri persoanei îndreptățite, în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005.
Tribunalul a mai observat că această Dispoziție a fost atacată de Prefectul Județului A, în baza prerogativelor conferite acestuia de Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, completată și modificată de Legea nr.262/2007, iar secția civilă a tribunalului a apreciat că această acțiune a Prefectului este întemeiată.
În acest sens, tribunalul - secția civilă a reținut că Legea nr.10/2001-republicată vizează regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, legea definind la art.2 ce se înțelege prin preluare abuzivă.
Articolul 2 alin.1 lit.a din Legea nr.10/2001 vorbește despre imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor, ca urmare a unor măsuri abuzive impuse de stat prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate. Însă, în opinia tribunalului, din probatoriul administrat în cauză nu a rezultat o astfel de împiedicare, câtă vreme din sentința nr.1159/1958 a fostului Tribunalul Popular Raional I rezultă că urmăriții de atunci și-au recunoscut datoria.
În acest context, tribunalul mai adăugat că regimul juridic al impozitelor nu este o creație a regimului comunist, care să fi fost nevoit a fi înlăturat după anul 1989, taxele și impozitele fiind datorate de cetățeni încă din antichitate. Indiferent de abuzurile care s-ar fi comis, obligațiile legale către stat trebuiau raportate, iar maniera în care s-a procedat la preluarea imobilului a fost una legală, consfințită printr-o hotărâre judecătorească.
Prima instanță a concluzionat că, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că a existat o împiedicare cu rea-credință din partea statului, în mod abuziv, de a-l deposeda pe proprietar de bunul său, acțiunea Prefectului este întemeiată întrucât nu sunt întrunite condițiile art.2 lit.d din Legea nr.10/2001-republicată, astfel că a dispus anularea în întregime a Dispoziției motivate nr.256/2007 a Primarului comunei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen, pârâtul -, în calitate de persoană îndreptățită și beneficiar al Dispoziției nr.256/2007, acesta susținând în primul rând că acțiunea prefectului era de competența secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului și nicidecum a secției civile, câtă vreme secțiile civile ale tribunalelor au competența de a judeca doar contestațiile persoanelor îndreptățite împotriva dispozițiilor entităților deținătoare ale imobilelor vizate de Legea nr.10/2001, potrivit art.26 din Legea nr.10/2001.
S-a susținut că pe această cale, a contestației civile, Prefectul nu ar avea calitate procesuală activă, ci doar pe calea contenciosului administrativ.
În subsidiar, pârâtul a solicitat ca în urma admiterii apelului său, să fie schimbată soluția primei instanțe, în sensul respingerii în fond a acțiunii în anulare a Prefectului, arătând că acesta a parcurs deja o procedură administrativ - jurisdicțională prin care s-a stabilit că are calitate de persoană îndreptățită și că imobilul din litigiu face obiectul Legii nr.10/2001, unitatea deținătoare și emitentul Dispoziției nr.256/2007 constatând că sunt aplicabile dispozițiile art.2 din Legea nr.10/2001, în condițiile în care Decretul nr.224/1951, în baza căruia s-a pronunțat sentința a fost un act abuziv. Aceasta cu atât mai mult cu cât restanțierul la plată a unor taxe și impozite a fost bunicul pârâtului, în timp ce imobilul ce s-a preluat de stat a fost proprietatea tatălui.
Prin întâmpinare, reclamantul - intimat a solicitat respingerea apelului, ca neîntemeiat, și în plus, la termenul de azi s-a pus în discuție tardivitatea apelului pârâtului.
Referitor la această excepție, Curtea, cu aplicarea dispozițiilor art.137 pr.civ. raportat la art.102 pr.civ. va constata că nu este întemeiată, atâta vreme cât pârâtul a cerut în mod expres comunicarea sentinței apelate la data de 4 februarie 2009 și reiterată la data de 17 februarie 2009, înștiințând instanța de fond că nu a intrat în posesia acestei sentințe, acest fapt realizându-se abia la 17.02.2009, iar apelul s-a înregistrat în acest condiții în termenul prevăzut de art.284 pr.civ. urmând ca excepția de tardivitate a apelului să fie respinsă.
Pe de altă parte, investit fiind cu motivele de apel formulate de către pârâtul, Curtea, raportat la motivele de fapt și de drept invocate, cu aplicarea dispozițiilor art.137 pr.civ. raportat la art.109 pr.civ. precum și art.282 și urm. pr.civ. raporat la art.296 pr.civ. va constata că acesta este întemeiat.
Astfel, Curtea va constata în primul rând că instituției Prefectului îi lipsește calitatea procesuală activă în promovarea unei contestații/acțiuni întemeiate pe dispozițiile art.26 (actual) din Legea nr.10/2001 și care să fie de competența secției civile a unui tribunal.
În acest context, Curtea va reaminti textul foarte clar al art.26 din Legea nr.10/2001-republicată, care prevede în alineatele 3 și 4 că doar decizia sau, după caz, doar dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.
În cazul în care dispoziția motivată de soluționare a cererii de restituire în natură este atacată în justiție de persoana îndreptățită, în funcție de probele de la dosar, entitatea care a emis dispoziția va adopta o poziție procesuală raportată la acestea. De asemenea, entitatea care a emis dispoziția va decide, motivat, de la caz la caz, dacă va exercita căile de atac prevăzute de lege, în cazul soluțiilor date de instanțele de judecată.
Prin urmare, rezultă de aici cu suficientă claritate, întregită și de jurisprudența constantă a instanțelor naționale, că această cale a contestației poate fi exercitată numai de către persoanele îndreptățite - și care sunt definite la fel de clar la art.3-4 din Legea nr.10/2001 - iar printre acestea nu se regăsește și nu justifică astfel legitimare procesuală activă, prefectul.
În plus, nici decizia nr.IX din 20 martie 2006 Înaltei Curții de Casație și Justiție, dată în interesul legii, nu prevede acest lucru, obiectul acelei decizii fiind de cu totul altă natură, în sensul că acordă persoanelor îndreptățite, în sensul art.3-4 din Legea nr.10/2001, dreptul de a se adresa secției civile a tribunalului cu o contestație și în ipoteza în care entitatea deținătoare refuză să emită dispoziția motivată, deși termenul legal de soluționare a notificării s-a scurs.
Cu alte cuvinte, Curtea va constata că Prefectului îi lipsește legitimarea procesuală activă pentru inițierea acestei contestații, soluționată prin sentința civilă nr.901/2008 a secției civile a tribunalului, care să aibă ca temei juridic dispozițiile art.26 din Legea nr.10/2001-republicată, această cale fiind rezervată exclusiv persoanelor îndreptățite, așa cum sunt acestea definite de art.3-4 din Legea nr.10/2001-republicată.
În aceeași ordine de idei, Curtea va mai constata că Prefectul poate avea la îndemână, în vederea exercitării controlului de legalitate al unei asemenea dispoziții, respectiv în speță Dispoziția nr.256/2007, potrivit art.3 alin.1 din Legea nr.554/2004-republicată, fie legea specială a contenciosului administrativ, fie normele dreptului comun privind constatarea nulității absolute a unei astfel de dispoziții și nu calea contestației la secția civilă a tribunalului, reglementată de dispozițiile art.26 alin.3-4 din Legea nr.10/2001-republicată, Prefectul neavând calitatea de persoană îndreptățită. De altfel, la debutul acestui litigiu, Prefectul a și inițiat demersul său uzând de procedurile speciale ale art.3 și 11 din Legea nr.554/2004-republicată a contenciosului administrativ, așa cum rezultă din dosarul nr- -atașat.
Pentru aceste considerente și constatând că nu mai este necesară analizarea motivelor de fond ale apelului, Curtea va admite apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.901/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Va schimba în tot sentința apelată, în sensul că va respinge contestația formulată de reclamantul Prefectul Județului A împotriva Dispoziției motivate nr.256/28.08.2007 a Primarului comunei, pentru lipsa calității procesuale active.
Va constata că nu sunt aplicabile dispozițiile art.274 și urm. pr.civ. întrucât pârâtul-apelant nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de pârâtul împotriva sentinței civile nr.901/27.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că respinge contestația formulată de reclamantul Prefectul Județului A împotriva Dispoziției motivate nr.256/28.08.2007 Primarului comunei, pentru lipsa calității procesuale active.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 13 aprilie 2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red.: / 06.05.2009
Dact. // 5 ex./ 06.05.2009
Inst.fond.: jud.
Se comunică:
-recl.int. -Prefectul Județului A- A,-, jud.
-pâr.apel. - - -A,-,.601,.22, jud.
-pâr.int. -Primarul comunei -loc. jud.
Președinte:Marinela GiurgincăJudecători:Marinela Giurgincă, Cristian Pup
