Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 10/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 10/2009
Ședința publică de la 09 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicePREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară
JUDECĂTOR 2: Augustin Mândroc
Judecător: - -
Grefier:
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 245/25.09.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, în contradictoriu cu intimat, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul reclamant, personal și asistat de avocat, cu împuternicire avocațială și în reprezentarea recurentei reclamante (fila 8) și intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că recursul este motivat, netimbrat.
Avocat depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru, respectiv chitanța nr. -/07.01.2009 în valoare de 4 RON și timbru judiciar de 0,15 RON. Declară că nu mai are alte cereri de formulat.
Intimatul depune la dosar concluzii scrise și arată că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat, schimbarea deciziei atacate și a sentinței instanței de fond în sensul respingerii cererii reconvenționale, arătând că cele două soluții date de instanțe sunt nelegale întrucât, în fapt, imobilele reprezintă două apartamente, iar recurenții și antecesorii intimatului au căzut la înțelegere și ambele familii au construit două centrale termice în spațiul comun indiviz, cu aprobările legale, centrale care funcționează în condiții tehnice normale iar traseul conductelor nu afectează cu nimic locuința intimaților întrucât acestea sunt îngropate în perete, neproducându-se nici un prejudiciu, nici măcar estetic. Un alt argument s-ar referi la obligarea succesorilor cu titlu particular la asumarea tuturor obligațiilor privitoare la dreptul transmis, sens în care cererea de desființare a centralei dezafectate nu poate fi primită întrucât ar duce la costuri inutile atât timp cât aceasta este păstrată în conservare și folosește combustibil solid, neproducând nici un prejudiciu, însă se știe că de o bună perioadă de timp între cele două familii există o stare conflictuală. În concluzie, față de faptul că instanțele de apel și fond au ignorat motivele invocate de către recurenții de față și au interpretat greșit atât probatoriul cât și dispozițiile legale aplicabile în speță, consideră că sunt întrunite prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat. Cu cheltuieli de judecată.
Intimatul, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului de față ca nefondat, hotărârile instanței de fond și apel consideră că sunt legale și temeinice, în fapt, înainte de a se da o hotărâre în fond, instanța a efectuat o cercetare locală prin care s-a constatat că soluția familiei nu se justifică întrucât există realizată o altă încălzire prin montarea centralelor de apartament, iar această centrală dezafectată face incomod noul traseu al instalației de încălzire de apartament. Mai mult, se mai arată că centrala în cauză nu este autorizată și nu are nici elementele de siguranță necesare, iar traseele conductelor strică aspectul exterior fiind la nivelul exterior al zidului și acoperite doar cu un de ipsos, inadecvat și tehnic și estetic, iar centrala este situată în spațiul comun, deschis, sub scara imobilului, neventilat, iar susținerea că ar funcționa pe combustibil solid nu poate fi primită, știut fiind că acesteia îi este alocată o conductă de alimentare cu gaz, sens în care prezintă un pericol iminent de intoxicare, de explozie, iar faptul că desființarea acesteia ar necesita costuri mari nu este adevărat, nefiind nevoie nici măcar de spargerea pereților. Concluzionând, solicită instanței respingerea recursului de față și conform concluziilor expuse în scris, menținerea hotărârilor instanțelor de fond și apel, cu cheltuieli de judecată.
Instanța, față de actele și lucrările dosarului și cele expuse de părțile prezente, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr.1082/20 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Sibiua fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul, admisă cererea reconvențională și pe cale de consecință a fost obligat pârâtul la plata sumei de 772,63 lei cu titlu de pretenții reprezentând suma plătită de reclamant la consumul de, sumă ce trebuia achitată de pârât pe perioada 21.08.2003-19.05.2006. De asemenea, reclamanții au fost obligați la plata sumei de 637 lei reprezentând c/v cheltuieli făcute de pârât cu ocazia întabulării în a Deciziei civile nr.74/2007 a Tribunalului Sibiu, la desființarea instalației de încălzire dezafectată iar în caz de refuz s-a autorizat efectuarea lucrării de către pârâtul pe cheltuiala reclamanților. Prin sentință a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la desființarea tuturor îngrădirilor realizate în podul casei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond arată referitor la primul capăt de cerere ce vizează plata de către pârât a consumului de, că până la data de 19.05.2006, data la care a avut loc recepția tehnică a lucrărilor de montare a sistemelor de contorizare consumului de cu contori de repartiție la apartamentul pârâtului, apa era contorizată de un singur contor iar c/v acesteia se achită de către părți.
Expertiza efectuată în cauză, concluzionează că în perioada august 2003-martie 2006 partea de consum ce trebuie achitată de pârât este de 77,16%. Instanța constată că în perioada martie 2006-iunie 2006 în apartamentul reclamanților au locuit două persoane și din această cauză având în vedere că potrivit Legii nr.114/1996 și Legii nr.230/2007 consumul de se calculează la numărul persoanelor, instanța apreciază că pârâtul trebuie să suporte 60% din prețul apei consumate. Cu data de 19.05.2006, pârâtul s-a separat de reclamanți prin contorizarea separată a apei astfel încât instanța consideră că pârâtul nu va fi obligat la plata c/v apei consumate după această dată.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la ridicarea îngrădirilor din podul casei și care blochează folosirea acestuia de către reclamanți, instanța a apreciat că reclamanții nu au făcut dovada că pârâtul a ridicat aceste îngrădiri și că acestea blochează folosirea podului de către reclamanți, drept pentru care, a respins această pretenție a reclamanților ca fiind neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea reconvențională, instanța de fond a constatat că prin Decizia nr.74/2007 a Tribunalului Sibius -a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul proprietatea părților și întabularea celor două apartamente și a părților comune indivize. Cu această ocazie, s-au achitate taxe de întabulare care au fost suportate de pârâtul reclamant reconvențional. Instanța de fond a apreciat că operațiunea de întabulare a profitat ambelor părți astfel încât acestea trebuie să suporte în cotă egală cheltuielile efectuate.
Referitor la obligarea reclamanților la desființarea instalației de încălzire dezafectată, instanța de fond constată că reclamanții au construit o nouă instalație, cea veche ocupând un spațiu în pivnița imobilului. Instanța de fond consideră că alimentarea acestei instalații cu gaz metan constituie un pericol, drept pentru care a admis această pretenție a reclamantului reconvențional. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța a procedat la compensarea acestora.
Împotriva sentinței civile nr. 1082/20 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu, reclamanții au promovat apel prin care solicită admiterea acestuia, schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul admiterii în întregime a acțiunii și pe cale de consecință, obligarea pârâtului la plata sumei de 867,51 lei în loc de 772,63 lei cât a reținut instanța de fond, obligarea pârâtului să desființeze toate îngrădirile realizate în podul comun al imobilului iar în caz de refuz, abilitarea reclamanților apelanți la efectuarea acestor lucrări pe cheltuiala pârâtului. Apelanții solicită de asemenea, respingerea cererii reconvenționale, obligarea intimatului la suportarea cheltuielilor de judecată.
În susținerea apelului, referitor la consumul de, apelanții arată că nu s-a realizat o separare reală prin contorizarea apei, deoarece nu au fost îndeplinite condițiile cerute de societatea de și canal și anume existența unui proiect tehnic și acordul părților, facturile să fie achitate la zi, iar lucrările să fie executate de o firmă autorizată. Apelanții susțin că nu și-au exprimat acordul la efectuarea acestei lucrări iar facturile de nu erau achitate. Apelanții arată că separarea la consumul de s-a realizat printr-o lucrarea empirică care nu realizează o separare efectivă deoarece și în prezent facturile sunt emise de societate tot pentru consum în comun.
În ceea ce privește podul, apelanții susțin că îngrădirile există, iar împrejurarea că acestea au fost efectuate de antecesori, nu prezintă relevanță deoarece podul este parte comună indiviză forțată și perpetuă. Apelanții consideră că prin aceste îngrădiri li se creează dificultăți în accesul la acoperiș, la realizarea izolației, împrejurare deosebit de importantă, întrucât dețin apartamentul de la etaj.
Cu privire la instalația de încălzire dezafectată, apelanții arată că această centrală a fost efectuată după un proiect tehnic cu toate aprobările de specialitate și a funcționat în condiții tehnice optime. De asemenea, centrala a fost realizată cu acordul expres al celuilalt colocatar, antecesorul pârâtului. conductelor instalației de încălzire este unul îngropat în zid și perfect izolat pentru toată secțiunea pe unde traversează proprietatea pârâtului sau spațiile comune astfel încât nici tehnic și nici estetic pârâtul nu este deranjat. Apelanții susțin că centrala termică a pârâtului este realizată în aceleași condiții și are numai trasee aparente afectând spațiile comune dar și cele exclusive. Apelanții arată că pârâtul nu poate dovedi că prin menținerea instalației de încălzire în conservare i s-a produs un prejudiciu material sau estetic.
Prin notele de ședință depuse de pârât, se solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
În apărare, intimatul arată referitor la separarea consumului de pe fiecare familie că în perioada august 2003-mai 2006 consumul de a fost în valoare de 2680 lei și consideră că nu bazinul a influențat consumurile mari de ci alte cauze. Intimatul arată că pentru a dezamorsa conflictul a recurs la separarea consumurilor de prin montarea unui apometru secundar la instalația de alimentare a apartamentului său, instalație care îl deservește în exclusivitate. Acest apometru a fost instalat într-un spațiu deschis, comun, lucrare care a fost efectuată cu respectarea HCL nr.110/2003 și a fost recepționată de specialiștii " Canal" Sibiu. Facturile se emit în continuare în comun datorită faptului că există un singur număr administrativ. Intimatul menționează că după separarea consumurilor de a consumat într-o perioadă de 2 ani, 250 mc/familie în valoare de 737,87 lei.
În ceea ce privește îngrădirea din pod, intimatul arată că nu este realizată de el, așa a cumpărat, este îngrădită numai suprafața ce aparține apartamentului nr.1, într-o parte laterală a podului asigurându-se accesul cu mare ușurință, iar apelanții s-au mai judecată pentru acest pod dar au renunțat la judecată.
Referitor la desființarea centralei termice și a traseelor acesteia dezafectate, intimatul susține că aceasta nu este funcțională, apelanții având instalată în apartamentul lor o nouă centrală care este în funcțiune de aproximativ 7 ani, vechea centrală nu are elemente de siguranță și nu are avizul pentru funcționarea acesteia. Se arată în continuare că, spațiul este amplasat la demisolul imobilului, sub scări, este deschis, neasigurat iar traseul conductelor nu este realizat "îngropat în zidărie" ci este aparent și inestetic.
Intimatul mai susține că, traseul conductelor se intersectează cu instalația electrică a apartamentului intimatului ceea ce constituie pericol iminent de electrocutare. Intimatul arată că această instalație nu a funcționat niciodată pe lemne.
Prin Decizia Civilă nr. 245/25 septembrie 2008 Tribunalului Sibiu, pronunțată în dosar nr-, apelul reclamanților a fost admis și a fost schimbată în parte sentința în sensul că a fost obligat pârâtul să desființeze toate îngrădirile realizate în podul comun al casei situată administrativ în Sibiu,-, iar în caz de refuz, s-a încuviințat ca reclamanții să efectueze aceste lucrări, pe cheltuiala pârâtului.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut că, referitor la primul motiv de apel privind obligarea pârâtului la plata sumei de 867,51 lei în loc de 772,63 lei cât a reținut instanța de fond, instanța de apel apreciază că și în situația în care s-a realizat o separare contorizată a consumului de care nu a determinat evidențierea separată pe factură a consumului de, separare a cărei lucrare a fost recepționată la data de 19.05.2006 ( fila 55 dos.) așa cum rezultă din cuprinsul expertizei, se poate realiza o cuantificare exactă a consumului de întrucât ca urmare a instalării apometrului secundar acest aparat înregistrează doar consumul de al intimatului. Instanța consideră că instanța de fond a apreciat obiectiv suma ce trebuie să o achite intimatul pentru consumul de prin stabilirea procentului de 60 din consumul de prin raportare la prevederile Legii nr.114/1996 și Legii nr.230/2007 dar și prin scăderea c/v apei consumate contorizate prin apometrul secundar instalat de pârâtul intimat, motiv pentru care consideră acest motiv de apel ca fiind neîntemeiat.
Referitor la cel de-al doilea motiv de apel, și anume la obligarea pârâtului să desființeze toate îngrădirile realizate în podul comun al imobilului iar în caz de refuz abilitarea reclamanților apelanților la efectuarea acestor lucrări pe cheltuiala pârâtului, instanța de apel consideră că acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:
De regulă, dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, sau asupra mai multor bunuri aparține unei singure persoane dar există situații când dreptul de proprietate asupra unui bun aparține în același timp mai multor persoane, context în care există proprietatea comună poate fi pe cote părți sau în devălmășie. Uneori coproprietatea este forțată și perpetuă. Această coproprietate este forțată deoarece se menține independent de voința copărtașilor. Această formă de coproprietate impune coproprietarilor ca folosința să nu aducă atingere dreptului egal și reciproc al lor iar aceasta trebuie să se înfăptuiască numai în interesul utilizării fondului căruia i-a fost afectat bunul comun. Imobilul situat în loc. Sibiu,- este o clădire cu etaj, iar părțile comune așa cum rezultă din extrasul de CF sunt în indiviziune, în cotă de parte (art.36, alin.(6) din legea nr.50/1991). Prin părțile comune se înțelege: intrările, zidurile comune, scările, podul etc. Cele două părți nu au drepturi concretizate asupra unei părți materiale din bun, astfel încât nu au dreptul să transforme modul de folosință sau să îndeplinească acte de administrare chiar și în folosul comun decât cu acordul coproprietarilor (TS,.dec.nr.173/1975, nr.10/1975, p. 66). Ori, podul fiind situat și deasupra apartamentului apelanților și având în vedere prevederile legale în materia coproprietății forțate, orice îngrădire a acestuia (prin gard chiar dacă îngrădirea se realizează cu carton, lați etc.) nu este permisă întrucât afectează dreptul apelanților la această suprafață, împiedicând totodată efectuarea unor lucrări de reparare acoperiș, izolare etc. drept pentru care instanța de apel consideră acest motiv de apel ca fiind întemeiat și va schimba sentința apelată sub acest aspect.
În ce privește desființarea instalației de încălzire termică veche, instanța de judecată consideră că menținerea în conservare a acesteia împreună cu conductele aferente care sunt mascate în zid, prin raportare la probatoriul administrat atât în prima cât și în a doua fază procesuală a litigiului, nu se mai impune, deoarece apelanții și-au realizat o instalație de încălzire în apartamentul acestora iar în ipoteza unei viitoare instalații de încălzire pe lemne este necesar acordul intimatului, proiect etc. drept pentru care, acest motiv de apel se dovedește a fi neîntemeiat. De remarcat că instalația de încălzire centrală nu mai deservește întregul imobil deoarece și intimatul dispune de o instalație de încălzire proprie, astfel încât vechea centrală chiar și în continuare nu mai este utilă imobilului.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții și, criticând soluția instanței de apel pentru nelegalitatea prevăzută de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii capătului din acțiunea reconvențională privind obligarea recurenților la desființarea instalației de încălzire centrală dezafectată.
În motivarea recursului au susținut în esență că centrala termică proprietatea lor este construită în baza unei autorizații și a tuturor aprobărilor necesare, pentru a funcționa cu combustibil solid, iar conductele sunt încorporate în zid, astfel că acestea nu afectează nici tehnic nici estetic apartamentul intimatului. Că și intimatul deține în același spațiu o astfel de centrală termică, iar la cumpărarea apartamentului de către acesta, cele două centrale erau deja construite, preluând o situație de fapt realizată prin consens. Că această centrală nu este dezafectată ci este numai în conservare, putând fi reactivată oricând și că reclamanții nu au încercat nici un prejudiciu prin existența acesteia.
Prin concluziile scrise și depuse la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu în baza art. 306 alin 2 Cod procedură civilă, se constată că Tribunalul a pronunțat o decizie legală.
În primul rând, se constată că prin motivele de recurs recurenții nu au indicat ce acte normative au fost încălcate prin soluția pronunțată.
În mod corect instanțele de fond și apel au reținut că atât reclamanții cât și intimatul dețin în prezent centrale de apartament separate, pe gaz, cele două centrale termice pe lemne construite în spațiul deschis fiind dezafectate de circa 6 ani. Chiar recurenții, în petitul recursului, susțin că centrala lor este dezafectată (și nu în conservare).
Din planșele fotografice aflate la filele 24 - 26 din dosar rezultă starea jalnică în care se află cele două centrale termice, iar conductele ce traversează holul imobilului sunt aparente și nu încorporate în zid. Potrivit proiectului care a stat la baza efectuării sistemului de încălzire centrală al reclamanților rezultă că acesta a fost realizat în anul 1985, astfel că vechimea instalației cât și aspectul acesteia arată că nu este funcțională și nici necesară acestora, aceștia având instalată o nouă centrală termică pe gaz, care-i deservește apartamentul.
Față de aceste considerente, recursul se privește a fi neîntemeiat, urmând ca în baza art. 312 alin 1 Cod procedură civilă, să fie respins.
Întrucât intimatul nu a dovedit cheltuieli de judecată, instanța nu le-a acordat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanți și împotriva Deciziei Civile nr. 245/25 septembrie 2008 Tribunalului Sibiu, pronunțată în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 Ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
- -
GREFIER,
Red.
Tehnored. /2 ex/14 Ianuarie 2009
Jud. apel:,
Președinte:Cristina Gheorghina Nagy NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nagy Nicoară, Augustin Mândroc
