Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 10/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(2575/2008)
ROMANIA
CURTEA DE APEL B SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.10
Ședința publică de la 11 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Nica
JUDECĂTOR 2: Mariana Haralambe
GREFIER - - -
***** *****
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul - reclamant, împotriva sentinței civile nr.124/04.09.2008, pronunțate de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul -, în contradictoriu cu intimații - pârâți JUDECĂTORIA BOLINTIN VALE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BOLINTIN VALE și STATUL ROMÂN PRIN ORGANUL FISCAL LOCAL PRIMĂRIA B
are ca obiect - pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat, pentru apelantul reclamant, în baza împuternicirii avocațiale nr. 458 emise de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară, lipsind intimații pârâți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul apelantului reclamant învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea ia act de declarația părții și constatând cauza în stare de judecată, acordând cuvântul în dezbaterea motivelor de apel.
Reprezentantul apelantului reclamant solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Statul Român, Judecătoria Bolintin Vale și Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale și a magistraților lor, pentru obligarea lor la plata sumei de 50.000 lei daune morale și 500.000 euro drept despăgubiri civile reprezentând daune morale, daune materiale și cheltuieli de judecată, cheltuieli de spitalizare.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că pârâtul dintr-un dosar a refuzat să se prezinte la ședințe, astfel încât judecătorii au dat multe termene nejustificate. A precizat că astfel, a fost lezat în drepturile sale, solicitând obligarea pârâților la daune morale către reclamant, pentru acest fapt.
Datorită abuzului comis în acele dosare, i-a fost cauzată o boală grea, netratabilă, care necesită îngrijiri speciale. Datorită acestui fapt, consideră că trebuie despăgubit.
Nu și-a întemeiat în drept, cererea.
La data de 06 mai, reclamantul a formulat precizări prin care a arătat că este persecutat pe raza județului G, deoarece a pierdut toate procesele, fiindu-i puse în pericol, viața și sănătatea.
A depus înscrisuri în dovedire, respectiv copii ale unor cereri și memorii formulate în alte dosare, adeverințe medicale, adrese de răspuns ale Inspectoratului de Poliție al Județului G, certificat de încadrare într-o categorie de persoane handicapate ce necesită protecție specială, cupon pensie.
Prin sentința civilă nr. 1981 din 26 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Bolintin Vale, a fost admisă excepția de necompetență materială Judecătoriei Bolintin Vale, s-a declinat competența soluționării cererii formulate de reclamantul, în favoarea Tribunalului Giurgiu.
Instanța de fond a reținut că în baza art. 2 pct. 1 lit. b Cod de procedură civilă, tribunalele judecă în primă instanță și cererile în materie civilă, al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei, iar punctul h din același obiect, dispune că tribunalul judecă cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procesele penale.
În consecință, dosarul a fost înregistrat pe rolul tribunalului menționat, sub același număr.
La termene succesive, reclamantul și- precizat obiectul cererii între 3.000.000 - 5.000.000 euro.
Totodată, a depus la dosar copii ale mai multor hotărâri judecătorești.
La data de 04 septembrie 2008, reclamantul a solicitat scutirea de plata taxei judiciare de timbru.
Având în vedere dispozițiile art. 6 lit. d din OUG nr. 51/2008, tribunalul a admis cererea reclamantului de scutire de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, deoarece acesta are o pensie de 276 lei și are diferite afecțiuni medicale, dovedite cu acte aflate în dosarul format la Judecătoria Bolintin Vale.
Cât privește fondul cererii reclamantului, instanța a constatat că aceasta nu este întemeiată în fapt și în drept.
De altfel, reclamantul, la fiecare termen, a solicitat chemarea altor persoane incidente fiecare, mărind succesiv valoarea obiectului cererii.
Cum reclamantul nu și-a întemeiat cererea sa în fapt și în drept și nu a dovedit cererea sa, instanța a respins-o ca neîntemeiată, prin sentința civilă nr. 124 din 04 septembrie 2008 Tribunalului Giurgiu - Secția Civilă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, reclamantul a declarat recurs, considerând-o nelegală și netemeinică, deoarece instanța de judecată că nu a conexat dosarul civil nr. - la dosarul nr-, ambele dosare figurând pe rolul Tribunalului Giurgiu, cel din urmă dosar având teren de judecată la data de 30 octombrie 2009.
Nu și-a întemeiat în drept, recursul.
La termenul de judecată din data de 28.09.2009, apelantul și-a calificat calea de atac ca fiind apel și nu recurs.
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu, din aceeași dată, apelantului i-a fost admisă cererea de acordare ajutor public judiciar, fiind scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar aferente căii de atac prezente. Totodată, s-a dispus desemnarea unui avocat din oficiu, pentru apelant.
La aceiași dată, apelantul a completat motivele sale de apel, arătând că dorește să fie anulate deciziile date de Judecătoria Bolintin Vale, de Tribunalul Giurgiu, deoarece sunt decizii ipocrite, nelegale, solicitând a se arăta motivația pentru care este victima regimului (fila 26 dosar apel).
Într-o altă completare a motivelor de apel, a arătat că este persecutat pentru că a luptat împotriva regimului comunist, solicitând ca daunele pe care le-a solicitat reclamanta într-un alt dosar, să fie anulate și să plătească cei vinovați, arătând că este prejudiciat cu pagube cauzate de conducerile fostului local (filele 27-28 dosar apel).
La data de 19.11.2009, apelantul a precizat că sentința tribunalului este nelegală, deoarece i-a violat și îi violează drepturile legale determinate de calitatea de victimă a regimului comunist.
Intimații nu au formulat întâmpinare, deși potrivit art.289 alin.2 Cod procedură civilă, aveau această obligație.
În apel, au fost administrate probe noi, potrivit art. 292 alin. 2 și art. 295 alin. 2 Cod de procedură civilă: sentința civilă nr. 46/12.03.2009 a Tribunalului Giurgiu, adeverința de venit pe anul 2008, cupon pensie, bilet de ieșire depunându-se din nou, copii ale actelor medicale deja depuse.
La termenul de judecată din data de 23.11.2009, Curtea a dispus trimiterea dosarului la Secția Civilă nr. IV a aceleiași curți de apel, pentru a se discuta excepția de conexitate a dosarului prezent, la cel cu nr-, aflat pe rolul secției indicate, date fiind prevederile art. 164 Cod de procedură civilă (fila 54 dosar apel).
Prin adresa cu nr-, Secția Civilă nr. IV a Curții de Apel Bucureștia restituit dosarul, precizând că s-a respins cererea de conexare a celor două dosare (fila 55 dosar apel).
Curtea de Apel București s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul apel, date fiind prevederile art. 3 Cod de procedură civilă și art. 282 și urm. Cod de procedură civilă.
Verificând decizia apelată, prin prisma criticilor invocate, în limitele cererii de apel, conform prevederilor art. 295 Cod de procedură civilă, Curtea apreciază că apelul prezent este nefondat, pentru următoarele considerente:
Curtea constată că motivul de apel indicat inițial de către apelant, vizează nesoluționarea cererii de conexare a dosarului prezent, cu dosarul având nr-, de către tribunalul care a soluționat în primă instanță, cauza.
Curtea constată că potrivit art. 164 Cod de procedură civilă,"Părțile vor putea cere întrunirea mai multor pricini ce se află înaintea aceleiași instanțe sau instanțe deosebite, de același grad, în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între dânsele o strânsă legătură.
Întrunirea poate fi făcută de judecător chiar dacă părțile nu au cerut-
Dosarul va fi trimis instanței mai întâi învestită, afară numai dacă amândouă părțile cer trimiterea lui la una din celelalte instanțe.
Când una din pricini este de competența unei instanțe, și părțile nu o pot înlătura, întrunirea se va face la acea instanță".
pricinilor este o simplă măsură de bună administrare a justiției, pe care instanța o poate lua atunci când constată în fapt, că sunt aceleași părți sau împreună cu alte părți și când obiectul și cauza acelor pricini, se găsesc în strânsă legătură; constatarea în fapt, a existenței condițiilor cerute pentru conexare, este o chestiune lăsată la libera apreciere a instanțelor de fond.
Așadar, excepția de conexitate, spre deosebire de cea de litispendență, nu cere identitate perfectă între pricinile care se cer a fi întrunite, căci această excepție se bazează pe împrejurarea că pricinile au între ele astfel de legături, încât hotărârea uneia trebuie sau poate să influențeze asupra hotărârii celeilalte, iar interesele părților se găsesc astfel legate între ele, încât statuând asupra unora, s-ar putea statua pe cale de consecință, și asupra celorlalte.
Scopul conexiunii este ca prin joncțiune de procedură și de judecată, în interesul unei bune administrări a justiției, să se evite nu numai întârzierea în judecarea pricinilor, dar și pronunțarea unor hotărâri contradictorii care, chiar dacă nu ar avea una față de alta, autoritatea lucrului judecat, ar face cel puțin dificilă și poate chiar imposibilă, judecarea lor.
Prin conexarea a două sau mai multe pricini, părțile își păstrează neschimbate drepturile pe care le aveau.
Din punct de vedere procedural, pentru a se putea conexa două pricini, se cere ca ele să se afle înaintea aceleiași instanțe sau unor instanțe diferite, de același grad, spre a se evita eventuala creare a unor grade de jurisdicție suplimentare pentru vreuna dintre cauze, fapt inadmisibil din punct de vedere procedural.
De asemenea, pentru ca instanța să se poată pronunța asupra oportunității și utilității conexării, este necesar ca aceste pricini să fie puse în stare de judecată înaintea sa, astfel încât instanța care trebuie să se pronunțe asupra conexării, va trebui să aibă ambele cauze înaintea sa.
Raportând toate aceste considerente juridice, la speța prezentă, Curtea realizează ca o primă observație, faptul că instanța de fond nu avea cum să dispună măsuri sub aspectul excepției de conexitate pe care apelantul pretinde că ar fi invocat-o, atât timp cât, așa cum s-a reținut și prin considerentele sentinței apelate, reclamantul-apelant nu și-a precizat temeiurile de fapt și de drept ale acțiunii sale, deși i s-a pus în vedere această obligație, prevăzută de art. 112 Cod Procedură Civilă, inclusiv prin citația emisă de Judecătoria Bolintin Vale (fila 54 dosar tribunal).
Într-adevăr, atât timp cât obiectul și cauza cererii de chemare în judecată, ca elemente obligatorii ale unei cereri de chemare în judecată, prevăzute de art. 112 Cod Procedură Civilă, nu au fost determinate de reclamant, este evident că, pe cale de consecință, nici excepția de conexitate nu se putea încuviința, atât timp cât unul dintre termenii conexării, nu era definit.
Sub un al doilea aspect, verificând actele și lucrările dosarului de fond, Curtea constată că reclamantul-apelant a solicitat prin cererea de la fila 8 dosar fond, să i se acorde un termen de judecată pentru ca timpul să îi permită unificarea mai multor dosare, într-unul singur. Printre aceste dosare, le-a enumerat pe cel prezent, cel cu nr- și cel cu nr-. Din cererea formulată, nu rezultă cu certitudine manifestarea de voință a reclamantului, în sensul de a invoca excepția de conexitate, ci mai degrabă, aceea de a solicita acordarea unui nou termen de judecată, de-abia în finalul cererii, invocându-se posibilitatea întrunirii cauzelor, când va "apare la dumneavoastră", dosarul nr-. Aceeași calificare juridică, de cerere de amânare a judecății, corectă în aprecierea Curții, a atribuit-o și tribunalul, cererii depuse la fila 8 din dosarul de fond (a se vedea în acest sens, fila 49 din dosarul tribunalului).
Sub un al treilea aspect, Curtea constată că indiferent de calificarea juridică a cererii respective, prezenta instanță de apel a procedat în cursul judecării apelului, la a da curs cererii apelantului, formulate la data de 23.11.2009 (fila 54 din dosarul prezent), de trimitere a dosarului, la completul de judecată al Secției a IV - aaa celeiași Curți de apel, pe rolul căreia se afla dosarul nr-, în faza procesuală a apelului, în vederea discutării excepției de conexitate dintre cele două dosare.
Prin adresa nr- a celuilalt complet de judecată, primită la data de 14.12.2009, s-a învederat prezentei instanțe de judecată, faptul că excepția de conexitate a fost respinsă, măsură care evident, nu poate fi cenzurată decât prin contestarea sa în cadrul respectivei cauze civile nr-, prin promovarea căii de atac aferente (fila 55 din dosarul prezent).
În consecință, critica invocată prin motivele de apel, este o dată în plus, nefondată, ca urmare a materializării soluționării excepției de conexitate, în celălalt dosar, în sensul respingerii sale.
Sub un al patrulea aspect, Curtea constată împrejurarea că celelalte motive de apel, depuse de altfel, cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 287 al. 2 Cod Procedură Civilă, sunt nefondate, deoarece pe de o parte, se rezumă la a aprecia ca fiind nelegale,"ipocrite",hotărârile pronunțate în cauză, fără a indica expres care sunt criticile concrete de netemeinicie sau de nelegalitate ale sentinței apelate ( de exemplu, sentința tribunalului este nelegală, deoarece i-a violat și îi violează drepturile legale determinate de calitatea de victimă a regimului comunist).
Pe de altă parte, aceste motive se materializează în nemulțumiri generale ale apelantului ( exempli gratia, cele privind solicitarea enunțării motivației pentru care este victima regimului, cele privind faptul că este persecutat ca urmare a luptei sale împotriva sistemului comunist).
Nu în ultimul rând, motivele se referă la cereri noi, care nu pot fi admise în cadrul procesual prezent, potrivit art. 294 al. 1 Cod Procedură Civilă conform căruia: "În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi. Excepțiile de procedură și alte asemenea mijloace de apărare nu sunt considerate cereri noi".Este cazul cererilor privind solicitarea ca daunele pe care le-a reclamat numita într-un alt dosar,"să fie anulate și să plătească cei vinovați", arătând că este prejudiciat cu pagube cauzate de conducerile fostului local (filele 27-28 dosar apel) sau al celor privind introducerea în cauză a multor alți pârâți, instituții publice.
Sub un al cincilea aspect, Curtea apreciază sentința civilă pronunțată, ca fiind legală și temeinică, atât pentru considerentele evocate în paragraful destinatprimei observațiirealizate de această instanță de apel, cât și datorită următoarelor argumente:
Potrivit art. 112 Cod Procedură Civilă, reclamantul are obligația ca în cererea de chemare în judecată, să precizeze printre altele, obiectul cererii, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea. Deși așa cum am arătat deja, reclamantului i s-a pus în vedere chiar de către instanța înaintea căreia a introdus cererea, să precizeze aceste elemente obligatorii (fila 54 dosar tribunal), nu a înțeles să se conformeze acestei obligații legale.
Pe de altă parte, chiar dacă am aprecia ca fiind circumstanțiate, aceste elemente ale cererii de chemare în judecată formulate, Curtea ar constată că aprecierea tribunalului în sensul că reclamantul nu a realizat dovada susținerilor sale, este întemeiată, atât timp cât într-adevăr, reclamantul nu a dovedit existența faptelor ilicite imputate pârâților, ca și condiție necesară pentru antrenarea răspunderii civile a acestora.
Astfel, în ceea ce privește pârâții persoane juridice, nu s-a precizat în nici un fel, care este fapta ilicită care li se impută. În privința magistraților instrumentatori ai cauzelor în care reclamantul-apelant a fost parte, în care s-au acordat termene de judecată pe care acesta le-a apreciat ca fiind nejustificate, Curtea constată faptul că reclamantul-apelant nu a realizat dovada împrejurării că s-a procedat astfel, cu rea-voință sau din gravă neglijență, în sensul art. 96 al. 4 din Legea nr. 303/2004 modificată, privind statutul judecătorilor și procurorilor, articol conform căruia "dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârșită în cursul judecății procesului și dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară".
În cauză, reclamantul-apelant nu a depus nici o hotărâre care să ateste astfel de împrejurări imputabile magistraților, astfel încât cererea sa este într-adevăr și nedovedită, aprecierea tribunalului în acest sens fiind corectă.
Sub un ultim aspect, Curtea consideră ca și apreciere cu caracter general, că reclamantul-apelant trebuie să își formuleze pretențiile sale în mod concret, cu indicarea exactă a cererilor sale adresate organului judiciar, cu indicarea precisă a motivelor pentru care formulează aceste cereri, cu arătarea dovezilor susținerilor sale, numai astfel putându-se determina un control judecătoresc al cererilor sale adresate oricărei instanțe de judecată.
Pentru ansamblul acestor considerente, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat, apelul promovat, reținând că tribunalul a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelantul - reclamant domiciliat în B, șos. - nr. 8, -. A,. 2,. 6, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 124 din 04 septembrie 2008, pronunțate de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr. -, în contradictoriu cu intimații - pârâți Judecătoria Bolintin Vale și Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale cu sediul în B V,-, județul G și Statul Român prin Organul Fiscal Local Primăria B V cu sediul în B V,-, județul G, ca nefondat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red. 9.02.2010
.
6ex./ 9.02.2010
G-
Președinte:Cristina NicaJudecători:Cristina Nica, Mariana Haralambe
