Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 103/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE
DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 103/
Ședința publică din 18 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Stan judecător
JUDECĂTOR 2: Corina Pincu Ifrim
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul civil declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR.290/2003, împotriva sentinței civile nr.408 din 9 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul-reclamant asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.41/2009, emisă de Baroul Vâlcea -Cabinet individual, care răspunde și pentru intimatul-reclamant, lipsind apelanta-pârâtă.
Procedura, legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelanta-pârâtă solicită judecarea în lipsă.
Apărătorul apelantei-pârâte precizează că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra lui, punând în discuție și excepția privind competența de soluționare a cererii în primă instanță.
Avocat având cuvântul pentru intimații-reclamanți solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii pronunțată de tribunal, cu cheltuieli de judecată, potrivit notelor de ședință depuse la dosar. În ce privește competența de soluționare a cererii în fond, consideră că, în mod corect, cauza a fost soluționată de Tribunalul Vâlcea.
CURTEA
Deliberând, în condițiile art.256 Cod procedură civilă, asupra apelului civil de față, a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, la nr-, astfel cum a fost precizată prin cererea de la fila 30, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietății - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată să le achite întreaga sumă, cu indexările legale, conform Hotărârii nr.49/2006, completată prin Hotărârea nr.81/2007 a Prefecturii Județului V - Comisia pentru aplicarea Legii nr.290/2003, precum și cheltuielile de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții arată că prin Hotărârea nr.49/17.03.2006, completată prin Hotărârea nr.81/12.10.2007, ambele emise de Prefectura Județului V - Comisia pentru aplicarea Legii nr.290/2003, li s-a acordat dreptul la despăgubiri în valoare totală de 585.210,14 lei, iar în luna septembrie 2006 li s-a atribuit suma de 92.251,20 lei, reprezentând 40% din suma stabilită inițial, pârâta neînțelegând să le achite restul sumei.
Prin încheierea nr.197/CAF/25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, a fost scoasă cauza de pe rolul acestei secții și a fost înaintat dosarul spre soluționare Secției civile a aceleiași instanțe, considerând că litigiul este unul civil, iar nu de contencios administrativ.
Cauza a fost înregistrată la Secția civilă a Tribunalului Vâlcea sub nr-.
Prin întâmpinare, pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a solicitat respingerea cererii ca nefondată, cu motivarea că plățile s-au făcut în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în bugetul de stat. celei de a doua tranșe se datorează lipsei unor asemenea fonduri.
Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr.408 din 09 aprilie 2009, a admis cererea astfel cum a fost precizată și a obligat pe pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietății - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003 să plătească reclamanților suma de 513.555,88 lei reprezentând despăgubirile stabilite prin hotărârile nr.49/2006 și 81/2007 ale Prefecturii județului V - Comisia pentru aplicarea Legii nr.290/2003 și neachitate, actualizate, precum și suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
În adoptarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că prin Hotărârea nr.49/17.03.2006 emisă de Instituția Prefectului - Județul V - Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr.290/2003, s-a stabilit, ca valoare a despăgubirilor bănești ce se acordă numiților și, suma de 230.628 lei, reprezentând contravaloarea construcțiilor și terenului aferent acestora de 1000, plafonată la suma de 203.520 lei și a recoltelor neculese de porumb, și soarelui, de 27.108 lei.
În urma solicitărilor adresate de reclamanți Direcției Generale a Finanțelor Publice V (25) și Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (28), conform extrasului de cont de la fila 29 din dosar, reclamanții au primit suma de 92.251,20 lei, reprezentând 40% din suma stabilită prin Hotărârea nr.49/2006, diferența nemaifiind achitată, deși aceasta era scadentă.
Prin Hotărârea nr.81/12.10.2007, emisă de Instituția Prefectului - Județul V - Comisia județeană pentru aplicarea Legii nr.290/2003, s-a stabilit ca valoare a despăgubirilor bănești ce se acordă numiților și, suma de 354.582,14 lei, pentru suprafața de 40,12 ha. teren agricol.
Cu toate că reclamanții au făcut numeroase demersuri pentru recuperarea acestei sume, nu au primit nimic din aceasta, faptul că nu au fost alocați bani din bugetul de stat pentru plata acestor sume nu reprezintă un motiv pentru respingerea cererii.
Instanța de fond a constatat că reclamanții au făcut toate demersurile necesare, dar nu au primit, în mod nejustificat, diferența de 492.958,94 lei, din care 138.376,80 din Hotărârea nr.49/2006, iar 354.582,14 din Hotărârea nr.81/2007, sume reactualizate conform expertizei, stabilindu-se că datoria pârâtei este de 513.555,88 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în temeiul art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susținând, în esență, că potrivit art.18 alin.(5) din nr.HG1120/2006 plata despăgubirilor este condiționată de existența în bugetul de stat a unor sume suficiente aprobate anual cu această destinație, iar în funcție de aceste sume, termenele de plată a acestor despăgubiri.
Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților prin plata tranșei I din Hotărârea nr.49/2006 și-a îndeplinit atribuțiile, iar neplata tranșei a II-a pentru Hotărârea nr.49/2006 și a primei tranșe stabilită prin Hotărârea nr.81/2007, nu dovedește refuzul nejustificat de a soluționa o cerere adresată de beneficiarii instituției pârâte. Acest fapt nu este justificat decât de cele arătate anterior privind fondurile alocate de la bugetul de stat privind plata despăgubirilor.
Pentru aceste motive se solicită admiterea recursului.
Prin încheierea din 11 iunie 2009, în raport de obiectul litigiului și de prevederile art.84 Cod procedură civilă, calea de atac declarată de pârâtă a fost calificată ca fiind apel.
Apelul este fondat pentru considerentele ce se vor prezenta:
Prevederile legale în materie, respectiv Legea nr.290/2003 - art.4 alin.5 și 6, cu modificările și completările ulterioare, reglementează procedura de judecată doar cu privire la plângerile declarate de reclamanți împotriva hotărârilor comisiei centrale care sunt supuse controlului judecătoresc la secția de contencios administrativ a tribunalului.
privind executarea hotărârilor emise de comisia județeană sau de cea centrală nu este reglementată, în consecință este aplicabil dreptul comun.
Verificând acțiunea introductivă de instanță, se constată că obiectul litigiului este patrimonial și a fost evaluat de către reclamantul la suma de 492.958,94 lei, fără a fi precizată suma actualizată pe care o solicită.
Este adevărat că în cursul procesului, conform expertizei tehnice efectuată în cauză de expert contabil, valoarea despăgubirilor a fost stabilită la suma de 513.555,88 lei, însă potrivit art.181Cod procedură civilă, competența instanței se fixează încă din momentul sesizării instanței, cererea de chemare în judecată individualizând instanța. Instanța investită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii rămâne competentă să îl judece chiar dacă ulterior investirii, conform expertizei tehnice întocmită în cauză, au intervenit modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect.
Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin decizia nr.32/2008, pronunțată de Secțiile Unite, că cererea este actul de investire a instanței,. obiectul cererii de chemare în judecată constituindu-l pretenția concretă a reclamantului. Întrucât dreptul subiectiv material constituie fundamentul acțiunii, fiind factorul configurator al acesteia, el impune și toate consecințele ce decurg de aici: calificarea acțiunii, determinarea competenței, alcătuirea completului, determinarea căii de atac.
Față de cererea introductivă de instanță și statuările Înaltei Curți de Casație și Justiție, se constată că valoarea litigiului este sub 500.000 lei, competența în primă instanță revenind, potrivit art.1 pct.1 Cod procedură civilă, judecătoriei.
Având în vedere obiectul și valoarea litigiului dedus judecății, se constată că în mod greșit tribunalul a soluționat cauza în primă instanță, în temeiul art.2 pct.1 lit.b) Cod procedură civilă, prin urmare este privită ca întemeiată excepția statuată de art.158 și urm. din același cod privind necompetența tribunalului ca primă instanță, invocată din oficiu.
Așa fiind, apelul este privit ca fondat și va fi admis ca atare în temeiul art.297 alin.2 Cod procedură civilă, cu consecința anulării sentinței și a trimiterii cauzei spre competentă soluționare Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII NR.290/2003, cu sediul în B,- A, sector 1, împotriva sentinței civile nr.408 din 9 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanții, domiciliat în Râmnicu V,-, -.2,.B,.11, județul V și, domiciliat în B,-,.9,.A,.9,.37, sector 6.
Anulează sentința și trimite cauza, spre competentă soluționare, Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
7 ex./24.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Mariana StanJudecători:Mariana Stan, Corina Pincu Ifrim
