Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1043/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1043
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Emilian Lupean
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 3: Dan Spânu
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 843/R din data de 19 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL, PRIMĂRIA, PREFECTURA M, ȘT., și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant reprezentat de avocat, lipsind intimații pârâți CONSILIUL LOCAL, PRIMĂRIA, PREFECTURA M, ȘT., și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței că recursul este declarat împotriva unei decizii irevocabile.
S-a învederat de asemenea, întâmpinarea formulată de intimatul pârât CONSILIUL LOCAL precum și cererea prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, după care;
Instanța, din oficiu, a pus în discuția părților excepția de admisibilitate a recursului formulat de reclamantul, în raport de dispozițiile art. 299 Cod procedură civilă, având în vedere că acesta este declarat împotriva unei decizii irevocabile pronunțată de Tribunalul Mehedinți ca instanță de recurs.
Avocat pentru recurentul reclamant, a arătat că recursul formulat în cauză este admisibil, întrucât Tribunalul Mehedinți în mod greșit a soluționat cauza ca instanță de recurs, calea de atac împotriva hotărârii pronunțată de instanța de fond fiind apelul și nu recursul.
Pe cale de consecință, a solicitat respingerea excepției și admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu S la data de 20.03.2008 sub nr-, reclamantul a solicitat in contradictoriu cu pârâții Statutul Român prin Ministerul Finanțelor și Economiei, Primăria comunei, Prefectura M, Șt., și ca să-i lase în deplină proprietate și pașnică folosință terenul în suprafață de 40 000 mp situat pe raza comunei, jud. M, cu următoarele vecinătăți: la și SE-moștenitori C-tin lot. 16, la și SV- moștenitori -lot. 26, la S-linie-drum și la N-DN T S-C, să se constate nulitatea oricăror acte prealabile și de dispoziție făcută de Statul Român prin prepușii săi, privitoare la terenul menționat pentru suprafețele înscrise în titlurile de proprietate nr. 58850 (58858)/07.03.1997, nr. 59832/29.07.2003, nr. 58594/08.06.1995, nr. 58513/22.03.1995 ce se circumscriu suprafeței totale de 40 000 mp, în limitele vecinătăților arătate, dar în condițiile noilor repere cadastrale și să se dispună anularea titlului de proprietate emis pe numele lui G cu moștenitori.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că terenul în discuție este proprietatea autoarei sale de la părinții săi, aceasta nefăcând vreodată cerere de intrare în CAP, nefiind membră CAP, iar terenul în cauză nu a trecut în baza unui act oficial, în proprietatea statului, astfel încât nici proprietatea, nici posesia, până în anul 1953, nu au fost transmise statutului român, ci obținute samavolnic și fără nici un act.
Reclamantul a învederat că, după anul 1989, terenul în discuție, nu știe sub ce formă, a fost pus la dispoziția care, la rândul său, întocmește acte premergătoare împroprietăririi cu diferite suprafețe de teren pentru persoanele nominalizate la pct. 4-7 din cerere, iar Comisia Județeană Maa vizat favorabil aceste documentații și a dispus eliberarea titlurilor definitive.
Reclamantul a precizat că mama sa a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, în condițiile legii nr. 18/1991, iar și M i-au acordat certificate de acționar la SCHI Dealul, iar ulterior a recunoscut că terenul în cauză nu se află printre cele predate IAS Dealul, devenită SCHI Dealul.
Prin legea nr. 247/2005 se recunosc doar titlurile și drepturile legal dobândite, situație în care se solicită instanței cercetarea legalității drepturilor de a dispune.
Prin sentința 4556/ 2008 Judecătoria Drobeta Turnu Sa admis excepțiile lipsei capacității def olosință a pârâților St, I, I și I respingând acțiunea față de aceștia, a admis excepțiile lipsei calității procesual pasive a pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor,Primăria comunei, Prefectura jud. M și Consiliul Local, respingând acțiunea față de aceștia și respins excepția in admisibilității acțiunii invocată de către pârâta Primăria, reținând că pe de o parte s-a formulat acțiune împotriva pârâților St, I, I și I care erau decedați la data introducerii acțiunii,iar pe de altă parte că Primăria, Consiliul local, Prefectura și Statul Român nu sunt posesori ai suprafeței revendicate, terenul aparține unor persoane fizice cărora li s- emis și titlul de proprietate.
S-a mai reținut că, Prefectura,Consiliul Local,Statul Român nu fac parte din autoritățile cu atribuții în administrarea domeniului public sau privat,iar pârâta Primăria nu are capacitatea de sta în instanță în calitate de reclamantă și pârâtă, fiind reprezentată de primar și că nici cu privire la petitul 2 și nici cu privire la eliberarea și anulare a titlurilor de proprietate invocate nu au calitate procesuală pasivă.
Reclamantul a declarat apel criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut că terenul este proprietatea exclusivă mamei sale, că la data formulării cererii de reconstituire de către aceasta terenul nu ieșise legal din posesia sa, că terenul deși era liber i s-au acordat acțiuni și că Statul Român a făcut acte de dispoziție și instanța avea obligația în temeiul art. 724-727 -civ. Să soluționeze din oficiu situația concretă în raport de cercetările ce trebuiau făcute.
Prin decizia civilă nr. 52/A/13.02.2009 Tribunalul Mehedinția respins apelul apreciind că în mod corect instanța de fond soluționat excepțiile, fiind neîntemeiate criticile ce privesc numai fondul cauzei fără ca instanța să fi cercetat acest fond.
Împotriva deciziei reclamantul declarat recurs susținând că nu au fost analizate cererile sale privind constatarea nulității actelor premergătoare și a titlurilor de proprietate emise, anularea titlului de proprietate emis pe numele lui, fiind soluționată greșit cauza numai în baza art.137 alin. 1 pr.civ.nu a fost analizat și motivat modul des oluționare al excepțiilor, s-au omis a se pronunța instanța asupra capătului de cerere privind anularea titlului emis pe numele lui.
Prin decizia nr.507/ 13.04.2009 Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Mehedinți,reținând că hotărârea este nemotivată, că instanța de apel a omis să analizeze modul de soluționare al excepțiilor în vaza cărora s-a pronunțat sentința instanței de fond cât și motivele de apel referitoare la omisiunea de a introduce în cauză moștenitorii unor părți decedate și la încălcarea prevederilor art. 129 și art. 261 pct. 5 pr.civ. invocate în apel și nu verificat legalitatea căii de atac declarate de reclamant împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțată în baza acțiunii civile având ca obiect revendicarea unei suprafețe de teren pentru care nu s-a stabilit valoarea obiectului litigiului,precum și constatarea nulității titlurilor de proprietate emise în baza legii 18/1991.
După casarea cu trimitere cauza a fost înregistrată la această instanță la data de 29.05.2009.
Rejudecând cauza, instanța a recalificat calea de atac ca fiind recurs și constatând că recursul este nefondat a dispus respingerea lui.
Împotriva deciziei de recurs pronunțate de tribunal reclamantul a formulat un alt recurs adresat Curții de Apel prin care solicită casarea ei ca nelegală cu trimiterea pentru rejudecare.
Recurentul a motivat arătând că instanța nu a soluționat corect fondul cauzei, ceea ce impune reluarea ciclului procesual.
Recursul este nelegal formulat el fiind inadmisibil.
Tribunalul a finalizat cauza ca instanță de recurs, ori recursul împotriva deciziei de recurs nu este admisibil fiind o cale de atac neprevăzută de lege.
Recurentul ar fi trebuit să critice investirea tribunalului ca instanță de recurs în raport de obiectul cauzei și valoarea acestui obiect.
Or, recurenta nu a formulat nici o critică în acest sens, conținutul recursului său fiind o colecție de întrebări retorice la care tot reclamantul le găsește un răspuns format din alte întrebări.
Instanța a verificat din oficiu investirea tribunalului ca instanță de recurs și apreciază că aceasta este corectă.
Obiectul cauzei este revendicare, valoarea obiectului revendicat de reclamant este modică, iar taxa de timbru achitată pentru acest obiect valoric a fost de asemenea extrem de redusă.
În atare situație în acest moment reclamantul nu mai poate susține că obiectul acțiunii sale ar avea o valoare mult mai mare și că din acest motiv tribunalul ar fi trebuit să judece ca instanță de apel. Or, decizia de casare cu trimitere a Curții într-o primă fază a vizat tocmai acest aspect al judecării conform competenței după valoare, fiind vădit că valoarea bunului revendicat este sub 100.000 lei și deci conform art. 282 Cod pr.civ. tribunalul urma să judece ca instanță de recurs.
Tribunalul s-a conformat deciziei de casare, a judecat ca instanță de recurs și a pronunțat o hotărâre irevocabilă.
Ca urmare, recursul reclamantului care critică această hotărâre dar nu se referă în nici un fel la valoarea bunului revendicat, nu contestă valoarea reținută de instanță și nici nu precizează vreo altă valoare, este un recurs inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantul împotriva deciziei civile nr. 843/R din data de 19 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți CONSILIUL LOCAL, PRIMĂRIA, PREFECTURA M, ȘT., și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
2 ex/16.10.2009
Tehnored.
Jud. apel
Președinte:Emilian LupeanJudecători:Emilian Lupean, Alexandrina Marica, Dan Spânu